- Dosarul nr.
- 2ra-1578/23
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 23 septembrie 2026
- Părțile
- Cebanu Veaceslav impotriva executorului judecatoresc Dorin Jidovanu si Inspectoratului de Politie Causeni al Inspectoratului General al Politiei intervenient accesoriu Baes Tatiana
- Pe scurt
- Recurs inadmisibil. Invocarea temeiurilor de recurs in redactia anterioara a art. 432 din Codul de procedura civila. Criticile recurentului reiau argumente examinate de instanta de apel si nu demonstreaza caracterul arbitrar al deciziei ori aprecierea vadit nerezonabila a probelor.
2ra-1578/23 — Repararea prejudiciului material și moral
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului în cauza civilă Cebanu Veaceslav împotriva executorului judecătoresc Dorin Jidovanu și Inspectoratului de Poliție Căușeni al Inspectoratului General al Poliției, intervenient accesoriu Baeș Tatiana (repararea prejudiciului material și moral) împotriva deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Dosarul nr. 2ra-1578/23 NR. PIGD 2-22116391-01-2ra-02112023) Recurs inadmisibil. Invocarea temeiurilor de recurs în redacția anterioară a art. 432 din Codul de procedură civilă. Criticile recurentului reiau argumente examinate de instanța de apel și nu demonstrează caracterul arbitrar al deciziei ori aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Ioana Chironeț) Curtea de Apel Chișinău (jud. Victoria Sîrbu, Nelea Budăi, Dorin Dulghieru) 23 septembrie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de Cebanu Veaceslav, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Preşedinte, Elena Croitor, Ion Munteanu, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 4 august 2022, Cebanu Veaceslav a depus cerere de chemare în judecată împotriva executorului judecătoresc Dorin Jidovanu și Inspectoratului de Poliție Căușeni al Inspectoratului General al Poliției, intervenient accesoriu Baeș Tatiana, solicitând repararea prejudiciului material în mărime de 1 650 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei, pretins cauzate prin acțiuni ilegale întreprinse în cadrul executării unei sancțiuni contravenționale.
În motivarea acțiunii, a indicat că, la 25 decembrie 2021, agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Căușeni a emis în privința sa decizia asupra cauzei contravenționale nr. D01 249540 și i-a aplicat o amendă de 1 500 de lei.
Astfel, a contestat decizia, iar prin hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 8 februarie 2022, contestația a fost respinsă.
A susținut că, deși la 9 februarie 2022 a declarat recurs împotriva hotărârii Judecătoriei Căușeni, Inspectoratul de Poliție Căușeni a remis documentul executoriu executorului judecătoresc Dorin Jidovanu, care, la 1 aprilie 2022, a intentat procedura de executare nr. 069s-2279/22.
Prin urmare, a subliniat că punerea în executare era prematură, deoarece recursul ar fi suspendat executarea, potrivit art. 470 din Codul contravențional.
A mai invocat că a fost privat de posibilitatea de a achita jumătate din amendă, că asupra mijloacelor sale bănești au fost aplicate măsuri de asigurare și că, deși la 25 mai 2022 a achitat amenda de 1 500 de lei, sechestrul a fost menținut temporar pentru cheltuielile de executare. Astfel, a apreciat că aceste împrejurări i-au cauzat prejudiciul material și moral solicitat.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
7. Prin hotărârea din 27 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cererea de chemare în judecată depusă de Cebanu Veaceslav a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, din contul reclamantului au fost încasate în beneficiul Biroului executorului judecătoresc Dorin Jidovanu cheltuieli de judecată în mărime de 150,90 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că decizia agentului constatator a fost contestată în procedura prevăzută de art. 4513 alin. (1) din Codul contravențional, iar hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 8 februarie 2022 a devenit irevocabilă la data adoptării.
Prin urmare, recursul declarat ulterior de Cebanu Veaceslav la Curtea de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil prin decizia din 19 mai 2022, deoarece hotărârea respectivă nu era susceptibilă unei noi contestări cu recurs.
Prima instanță a mai constatat că procedura de executare a fost intentată în baza unui document executoriu remis de autoritatea competentă, după neachitarea amenzii în termenul legal, iar încheierea executorului judecătoresc din 1 aprilie 2022 nu a fost contestată în termen.
În aceste condiții, instanța nu a constatat acțiuni ilicite imputabile pârâților și, în consecință, nici premise pentru repararea prejudiciului material sau moral.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
12. Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 27 martie 2023, Cebanu Veaceslav a declarat apel la 7 aprilie 2023, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea cererii de apel, apelantul a susținut că prima instanță nu a elucidat pe deplin circumstanțele relevante, a aplicat eronat normele de drept material și procedural și nu a apreciat corespunzător probele. A reiterat că recursul declarat împotriva hotărârii din 8 februarie 2022 ar fi suspendat executarea, că procedura de executare a fost intentată prematur și că măsurile aplicate asupra contului său bancar i-au cauzat prejudicii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
14. Prin decizia din 18 octombrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul declarat de Cebanu Veaceslav și a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27 martie 2023.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 8 februarie 2022 a devenit irevocabilă la data adoptării, iar recursul declarat ulterior împotriva acesteia a fost declarat inadmisibil la 19 mai 2022.
În consecință, susținerea apelantului că executarea era suspendată în temeiul art. 470 din Codul contravențional nu putea fi primită.
Instanța de apel a mai constatat că amenda nu a fost achitată benevol în termen, că documentul executoriu a fost remis spre executare în condițiile legii și că încheierea din 1 aprilie 2022 privind intentarea procedurii de executare nu a fost contestată.
Astfel, după achitarea amenzii și informarea executorului, măsurile de asigurare au fost anulate parțial, fiind menținut sechestrul asupra unui singur cont în limita cheltuielilor de executare restante.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău a respins critica referitoare la nemotivarea hotărârii primei instanțe, reținând că aceasta conține analiza circumstanțelor relevante, aprecierea probelor și normele de drept aplicabile.
În lipsa constatării unei fapte ilicite imputabile pârâților, instanța de apel a apreciat neîntemeiate și pretențiile privind repararea prejudiciului material și moral.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
21. La 2 noiembrie 2023, Cebanu Veaceslav a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2023, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
În motivarea recursului, recurentul a indicat art. 429, art. 430 și art. 432 alin. (2) lit. a), c) și alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă, în redacția anterioară modificărilor intrate în vigoare la 1 septembrie 2023.
În esență, acesta a susținut că instanțele au aplicat eronat normele de drept, au ignorat probele administrate și nu au răspuns argumentelor sale referitoare la efectul suspensiv al recursului, legalitatea procedurii de executare și respectarea art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă.
Recurentul a reiterat că, potrivit art. 470 din Codul contravențional, recursul declarat la 9 februarie 2022 ar fi suspendat executarea hotărârii Judecătoriei Căușeni din 8 februarie 2022 și, prin urmare, documentul executoriu nu putea fi remis spre executare silită.
A mai invocat că nu a beneficiat de posibilitatea de a achita jumătate din amendă și că instanțele nu au acordat o apreciere corespunzătoare prejudiciului pretins.
Prin referința depusă, Inspectoratul de Poliție Căușeni al Inspectoratului General al Poliției a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea actelor judecătorești contestate.
În susținerea poziției sale, intimatul a relevat că hotărârea Judecătoriei Căușeni din 8 februarie 2022 era irevocabilă, că documentul executoriu a fost remis spre executare în termenul prevăzut de lege, iar Cebanu Veaceslav nu a contestat în termen încheierea executorului judecătoresc privind intentarea procedurii de executare.
Totodată, a susținut că recurentul nu a demonstrat existența unei fapte ilicite, a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
29. Articolul 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Articolul 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Articolul 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Articolul 433 alin. (1) lit. f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Articolul 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
Articolul 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
35. Sub aspectul respectării termenului de declarare a recursului, Completul de judecată reține că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 18 octombrie 2023 (f.d. 165).
Din materialele cauzei rezultă că decizia motivată a fost expediată participanților la proces, prin intermediul poștei terestre, la 28 decembrie 2023 (f.d. 174), însă la dosar nu se regăsesc înscrisuri care să confirme data recepționării acesteia.
Totodată, recursul a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 2 noiembrie 2023. În aceste condiții, chiar și prin raportare la data pronunțării deciziei contestate, cererea de recurs a fost depusă în interiorul termenului de 2 luni prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motiv pentru care Completul de judecată constată că recursul a fost declarat în termen.
Completul de judecată reține că recursul a fost declarat după 1 septembrie 2023, dată la care au intrat în vigoare modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 asupra temeiurilor de recurs.
Cu toate acestea, recurentul și-a întemeiat cererea pe art. 432 alin. (2) lit. a), c) și alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă, în redacția anterioară, dispoziții care nu mai constituiau temeiuri de recurs la data sesizării Curții Supreme de Justiție.
Procedura admisibilității presupune verificarea conformității criticilor formulate cu temeiurile prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă în redacția în vigoare la data declarării recursului. Invocarea unor temeiuri caduce nu este suficientă pentru a trece filtrul de admisibilitate, iar instanța de recurs nu poate reconstrui din oficiu o cale de atac în afara limitelor stabilite de lege.
Totuși, pornind de la conținutul concret al criticilor, Completul constată că susținerile privind ignorarea probelor, nemotivarea actelor judecătorești și pretinsa aplicare arbitrară a normelor de drept pot fi examinate, în esență, prin prisma art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, care vizează caracterul arbitrar al hotărârii sau aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și art. 432 din Codul de procedură civilă, controlul exercitat de Curtea Supremă de Justiție în recurs privește legalitatea deciziei instanței de apel prin prisma temeiurilor expres prevăzute de lege. Recursul nu reprezintă o a treia judecată asupra fondului și nu urmărește o nouă apreciere a întregului material probator.
Pentru a trece testul de admisibilitate, criticile trebuie să releve o eroare juridică reală și esențială, aptă să pună sub semnul întrebării legalitatea soluției. Simpla reluare a poziției procesuale, dezacordul cu aprecierea instanței de apel ori propunerea unei interpretări alternative a probelor nu demonstrează, prin ele însele, caracterul arbitrar al hotărârii sau existența unei aprecieri vădit nerezonabile a probelor.
În speță, recurentul reiterează, că recursul declarat la 9 februarie 2022 împotriva hotărârii Judecătoriei Căușeni, sediul Central, din 8 februarie 2022 ar fi suspendat executarea acesteia în temeiul art. 470 din Codul contravențional. Or, această chestiune a fost examinată expres atât de prima instanță, cât și de instanța de apel.
Instanțele inferioare au constatat că decizia agentului constatator nr. D01 249540 din 25 decembrie 2021 a fost contestată în procedura specială prevăzută de art. 4513 alin. (1) din Codul contravențional, iar hotărârea Judecătoriei Căușeni din 8 februarie 2022, prin care contestația a fost respinsă, era irevocabilă la data adoptării. Recursul declarat ulterior la Curtea de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil la 19 mai 2022, tocmai pentru că hotărârea respectivă nu era susceptibilă unei noi contestări cu recurs.
Prin urmare, simpla reluare în prezenta cale de atac a dispozițiilor art. 470 din Codul contravențional, fără combaterea raționamentului juridic concret reținut de instanța de apel cu privire la natura și caracterul irevocabil al hotărârii din 8 februarie 2022, nu este aptă să demonstreze incidența art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
Completul respinge și susținerea potrivit căreia procedura de executare ar fi fost intentată în lipsa unui document executoriu susceptibil de executare. Curtea de Apel Chișinău a stabilit că Inspectoratul de Poliție Căușeni a remis spre executare decizia nr. D01 249540 după expirarea termenului pentru achitarea benevolă a amenzii, iar executorul judecătoresc a intentat procedura la 1 aprilie 2022 în baza documentului prezentat de autoritatea competentă.
De asemenea, s-a constatat că Cebanu Veaceslav a recepționat la 18 aprilie 2022 încheierea privind intentarea procedurii de executare, fără a o contesta în termenul prevăzut de lege, și nu a achitat amenda în termenul acordat pentru executare benevolă. Măsurile de asigurare au fost aplicate ulterior, la 1 iunie 2022, iar după informarea executorului despre achitarea amenzii, prin încheierea din 15 iunie 2022, acestea au fost anulate în cea mai mare parte, fiind menținut sechestrul doar în limita cheltuielilor de executare restante.
Aceste constatări factuale au fost întemeiate pe înscrisurile dosarului și au fost analizate în succesiunea lor cronologică. Recurentul nu indică o probă determinantă care ar fi fost denaturată ori ignorată și nici nu demonstrează că legătura logică dintre materialul probator și concluziile instanței de apel ar fi vădit nerezonabilă.
Nici argumentul privind imposibilitatea achitării a jumătate din amendă nu relevă un viciu de legalitate al deciziei recurate. Instanța de apel a reținut că decizia contravențională a fost adusă la cunoștința recurentului la data emiterii, iar acesta nu a achitat jumătate din amendă în termenul prevăzut de lege. Faptul că recurentul a ales să aștepte soluționarea unei căi de atac care ulterior a fost declarată inadmisibilă nu transferă asupra intimaților consecințele propriei conduite procesuale.
Referitor la pretinsa încălcare a art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă și a exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Completul constată că decizia instanței de apel cuprinde motivele de fapt și de drept care au determinat soluția. Instanța de apel a răspuns chestiunilor esențiale privind caracterul irevocabil al hotărârii contravenționale, legalitatea punerii în executare, lipsa contestării actelor executorului și inexistența premiselor răspunderii pentru prejudiciu.
Obligația de motivare nu presupune formularea unui răspuns separat la fiecare afirmație a părții, ci examinarea efectivă a argumentelor decisive pentru soluționarea litigiului. Din conținutul deciziei contestate rezultă că instanța de apel a examinat tocmai aceste chestiuni, astfel încât invocarea cauzei Hiro Balani c. Spaniei nu relevă, în circumstanțele speței, o omisiune de natură să atragă caracterul arbitrar al hotărârii.
În ceea ce privește pretențiile de reparare a prejudiciului material și moral, instanțele au reținut că nu a fost demonstrată existența unei fapte ilicite imputabile executorului judecătoresc sau Inspectoratului de Poliție Căușeni. În lipsa acestei premise, afirmațiile recurentului privind întinderea prejudiciului și consecințele morale pretinse nu sunt suficiente pentru a fundamenta răspunderea civilă.
Completul mai observă că recurentul nu invocă o interpretare a legii contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, nu justifică necesitatea schimbării sau consolidării jurisprudenței, nu pune în discuție tardivitatea apelului, drepturile unei persoane neatrase în proces, compunerea instanței ori competența jurisdicțională.
Prin urmare, criticile formulate nu se circumscriu nici celorlalte temeiuri prevăzute de art. 432 alin. (1) lit. a)-d) și f) din Codul de procedură civilă.
În realitate, argumentele recurentului urmăresc reexaminarea circumstanțelor de fapt și substituirea aprecierii probelor efectuate de instanța de apel cu propria sa apreciere. O asemenea finalitate depășește limitele controlului de legalitate exercitat în recurs și nu poate justifica admiterea căii de atac.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat de Cebanu Veaceslav este vădit neîntemeiat și urmează a fi considerat inadmisibil în temeiul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Cebanu Veaceslav. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător /semnătură/ Stela Procopciuc Judecători /semnătură/ Elena Croitor Ion Munteanu /semnătură/ Ion Munteanu