2ra-1207/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie si incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie si incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile recursului nu se incadreaza in prevederile art. 432 alin. 2-4 din Codul de procedura civila in vigoare pana la 01 septembrie 2023. Dezacordul recurentei cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a deciziei contestate
2ra-1207/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Veaceslav
Chilimar, reprezentat de avocatul Igor Cecan și Alexandru Mamulat,
reprezentat de avocatul Valentin Caisîn,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Veaceslav Chilimar împotriva lui Alexandru Mamulat, intervenient
accesoriu Inspectoratul de Poliție Buiucani mun. Chișinău cu privire la
repararea prejudiciului material și moral cauzat prin contravenție și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-1207/23
NR. PIGD 2-21111698-01-2ra-28082023)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Dezacordul
recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a
acesteia.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Galușceac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, V. Mihaila, A. Braga)
20 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor declarate de
Veaceslav Chilimar, reprezentat de avocatul Igor Cecan și Alexandru
Mamulat, reprezentat de avocatul Valentin Caisîn.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 iulie 2021, Veaceslav Chilimar, reprezentat de avocatul Cristina
Smerea a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru
Mamulat, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Buiucani,
mun. Chișinău, prin care a solicitat repararea prejudiciului material și moral
cauzat prin contravenție, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că,
prin procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04788172 din
27 aprilie 2020, emis de ofițerul superior de sector Diana Gumenîi, pârâtul
Alexandru Mamulat a fost tras la răspundere contravențională pentru fapta
prevăzută la art. 78 alin. (1) din Codul contravențional.
Aceasta, deoarece la 07 martie 2020, aproximativ la ora 13:00, pârâtul
Alexandru Mamulat, fără motiv, l-a agresat, apucându-l de gât și
aplicându-i acțiuni violente, cauzându-i leziuni corporale neînsemnate.
Conform raportului de expertiză judiciară nr. 202002D0707 din
09 aprilie 2020, aceste leziuni constau în „echimoză la nivelul feței, cauzată
de acțiunea unui obiect contondent dur, posibil în timpul și în circumstanțele
indicate”. Totodată, documentul medical a consemnat diagnosticul clinic de
TCCÎ și contuzie cerebrală hemoragică bifrontală, care, însă, nu a fost
confirmat prin date clinice și paraclinice obiective, fiind reținută doar
contuzia țesuturilor moi ale capului.
Reclamantul a subliniat că, în aceeași zi, la ora 16:00, în același
apartament, pârâtul Alexandru Mamulat a recurs din nou la acte de violență,
aplicându-i acțiuni similare, ce au avut ca efect o nouă echimoză facială,
cauzată în aceleași circumstanțe.
Prin procesul-verbal de contravenție întocmit de ofițerul superior
Diana Gumenîi, aceste fapte au fost încadrate juridic potrivit art. 78 alin. (1)
din Codul contravențional, confirmând caracterul culpabil și intenționat al
conduitei pârâtului.
Reclamantul a menționat că acțiunile pârâtului i-au cauzat atât
prejudicii materiale, cât și prejudicii morale. Pe plan material, acesta a
1
suportat cheltuieli medicale în sumă de 10000 de lei, aferente tratamentului
și îngrijirilor necesare, fapt confirmat prin extrasul din fișa bolnavului de
staționar nr. 2014290, precum și prin bonuri și cecuri justificative.
În privința prejudiciului moral, reclamantul a subliniat că violențele
fizice exercitate de pârât au generat suferințe fizice și psihice intense, stres
permanent, teamă de a fi agresat sau hărțuit în continuare, nopți nedormite și
tulburări emoționale. Acestea s-au reflectat și asupra mamei sale, persoană
aflată în întreținerea sa, care a suportat cheltuieli suplimentare pentru
tratament și a resimțit un șoc psihic puternic în urma celor întâmplate.
De asemenea, reclamantul a indicat că, din cauza stării de sănătate, nu
se poate angaja într-un serviciu stabil, iar evenimentele din 07 martie 2020
i-au agravat situația materială și medicală.
Totodată, a susținut că în legătură cu desfășurarea procesului, a
suportat cheltuieli judiciare în sumă de 5000 de lei.
În drept, reclamantul a invocat că prejudiciul material și moral cauzat
prin faptele ilicite și culpabile ale pârâtului trebuie reparat integral, în scopul
repunerii sale, pe cât posibil, în situația anterioară (restitutio in integrum).
În concluzie, prin concretizarea pretențiilor, Veaceslav Chilimar a
solicitat obligarea pârâtului Alexandru Mamulat la plata următoarelor sume:
10000 de lei cu titlu de prejudiciu material; 30000 de lei cu titlu de prejudiciu
moral; 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin hotărârea din 03 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav
Chilimar.
S-a încasat de la Alexandr Mamulat în beneficiul lui Veaceslav
Chilimar suma de 12000 de lei cu titlu de prejudiciul moral și suma de 2500
de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică acordată. În rest, acțiunea
s-a respins ca fiind neîntemeiată.
S-a încasat de la Alexandr Mamulat în beneficiul statului suma 100 de
lei cu titlu de taxa de stat.
S-a încasat de la Chilimar Veaceslav în beneficiul lui Alexandr
Mamulat suma de 800 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică
acordată (f.d.78, 85-92).
La 11 martie 2023, Alexandru Mamulat, reprezentat de avocatul
Valentin Caisîn a depus cerere de apel nemotivată, iar la 16 aprilie 2023 a
prezentat cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 03 martie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea parțială a acesteia, și
anume în partea pretențiilor admise, cu emiterea unei noi hotărâri privind
scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată înaintată de Veaceslav
Chilimar, sau respingerea integrală a acțiunii și încasarea cheltuielilor de
judecată suportate în prima instanță și la depunerea cererii de apel în sumă
de 2000 de lei (f.d.82-84; 110-114).
2
La 24 martie 2023, Veaceslav Chilimar, reprezentat de avocatul Igor
Cecan a depus apel nemotivat, iar la 11 aprilie 2023 a prezentat cererea de
apel motivată împotriva hotărârii din 03 martie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea parțială a acesteia și anume în
partea pretențiilor respinse, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.94-95; 106-109).
Prin decizia din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins
apelurile declarate de Veaceslav Chilimar, reprezentat de avocatul Igor
Cecan și Alexandru Mamulat, reprezentat de avocatul Valentin Caisîn și
s-a menținut hotărârea din 03 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru (f.d.131-143).
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, a reținut că apelurile
declarate de Veaceslav Chilimar, reprezentat de avocatul Igor Cecan și
Alexandru Mamulat, reprezentat de avocatul Valentin Caisîn sunt
neîntemeiate și urmează a fi respinse, menținând hotărârea primei instanțe
ca fiind legală și temeinică.
Instanța de apel a constatat că vinovăția lui Alexandru Mamulat pentru
săvârșirea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional –
maltratarea sau alte acțiuni violente care au cauzat vătămare neînsemnată a
integrității corporale – este pe deplin dovedită prin procesul-verbal de
contravenție nr. MAI04788172 din 27 aprilie 2020 și decizia de sancționare
prin care i s-a aplicat o amendă de 375 lei, achitată prin serviciul MPay.
Potrivit fișei medicale și raportului de expertiză judiciară nr. 202002D0707
din 09 aprilie 2020, reclamantului Veaceslav Chilimar i-au fost cauzate
leziuni corporale neînsemnate, constând în echimoză la nivelul feței, cauzată
prin acțiunea unui obiect contondent dur, ceea ce confirmă existența unui
prejudiciu produs printr-o faptă ilicită. În temeiul art. 45 Cod contravențional
și al dispozițiilor Codului civil (art. 19, art. 1998, art. 2028, art. 2036 și
art. 2037), persoana vătămată este îndreptățită la repararea integrală a
prejudiciului patrimonial și nepatrimonial suferit.
Instanța de fond a admis parțial acțiunea, obligându-l pe pârât să achite
reclamantului suma de 12000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 2500 de
lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, respingând restul pretențiilor ca
neîntemeiate.
În apel, Veaceslav Chilimar a criticat cuantumul acordat cu titlu de
prejudiciu moral, solicitând 30000 de lei, însă Curtea de Apel Chișinău a
reținut că despăgubirile pentru prejudiciu moral trebuie să fie proporționale
cu gravitatea suferinței, să ofere o satisfacție echitabilă și să nu constituie o
îmbogățire fără justă cauză. Invocând jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, în special cauza Tolmachev c. Rusiei, instanța de apel a
subliniat că trebuie asigurat un raport rezonabil de proporționalitate, iar suma
3
de 12000 de lei stabilită de prima instanță este justă și echitabilă în raport cu
circumstanțele speței și gradul de vinovăție al pârâtului.
Referitor la prejudiciul material în sumă de 10000 de lei, pretins de
reclamant, Curtea de Apel Chișinău a confirmat soluția primei instanțe de
respingere, constatând lipsa probelor concludente și pertinente (bonuri,
cecuri, documente medicale justificative) care să confirme realitatea
cheltuielilor medicale invocate, în conformitate cu art. 122 din Codul de
procedură civilă.
Cât privește cheltuielile de judecată, instanța de apel a reținut că suma
de 2500 de lei acordată reclamantului pentru asistența juridică este una
rezonabilă, având în vedere gradul de admitere parțială a acțiunii și munca
efectiv prestată de avocat, conform art. 96 din Codul de procedură civilă și
jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Totodată, instanța de
apel a respins solicitarea reclamantului de a încasa integral suma de 5000 de
lei pentru asistență juridică, reținând că despăgubirea trebuie să fie
proporțională. În același timp, având în vedere că acțiunea a fost admisă doar
parțial, instanța ierarhic inferioară a notat că reclamantul este obligat să
compenseze pârâtului cheltuieli de asistență juridică în cuantum de 800 de
lei, potrivit art. 94 din Codul de procedură civilă, care prevede repartizarea
cheltuielilor proporțional părților câștigătoare și celor care au pierdut
procesul.
În concluzie, Curtea de Apel Chișinău a reținut că prima instanță a
stabilit corect circumstanțele de fapt, a aplicat just dispozițiile legale și a
apreciat probele administrate în mod complet și imparțial, soluția pronunțată
fiind una legală și temeinică. Prin urmare, apelurile declarate de Veaceslav
Chilimar și Alexandru Mamulat au fost respinse, menținându-se hotărârea
primei instanțe.
La 08 august 2023, Veaceslav Chilimar, reprezentat de avocatul Igor
Cecan a declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai 2023 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând casarea parțială a acesteia, precum și a hotărârii din
03 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea ce ține de
neadmiterea integrală a acțiunii sale și de încasarea din contul său, în
beneficiul lui Alexandru Mamulat, a sumei de 800 de lei cu titlu de cheltuieli
de asistență juridică, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă
integral cererea sa de chemare în judecată (f.d.149-159).
În susținerea cererii de recurs, recurentul a invocat dezacordul cu
hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel în partea neadmiterii
integrale a acțiunii sale, precum și în partea încasării din contul său în
beneficiul lui Alexandru Mamulat a cheltuielilor pentru asistența juridică
acordată în mărime de 800 de lei.
Referitor la cerința respinsă privind încasarea prejudiciului material,
recurentul a opinat că instanțele ierarhic inferioare incorect au apreciat
4
circumstanțele invocate de el. Or, deși au constatat că a fost internat de la
13 martie 2020 până la 17 martie 2020 și externat din secția Neorochirurgie
nr. 2 cu diagnosticul TCCÎ, Contuzie cerebrală hemoragică bifrontal,
Anosmia, Edem Cerebral, traumatic, Sindreom de HIC, contuzia tesuturilor
moi ale feșei și a capului, iar pentru spitalizare și tratamentul inițial nu a
achitat, aceasta s-a datorat faptului că a deținut poliță de asigurare medicală
obligatorie, poliță pe care a procurat-o personal și care l-a costat bani.
De asemenea, a susținut că instanțele ierarhic inferioare au omis faptul
că pe parcursul a celor trei ani de zile, din cauza comportamentului
intimatului și a consecințelor agresiunii fizice avute loc la 07 martie 2020,
este nevoit să administreze practic permanent medicamente pe care le
procură pe cont propriu și care sunt costisitoare, tratamente care le urmează
și până în prezent. Mai mult, de către medic i-a fost prescris un tratament
mai costisitor pe care, din motivul lipsei resurselor financiare, este în
imposibilitate de a-1 urma.
Prin urmare, suma de 10000 de lei drept prejudiciu material în opinia
sa este o sumă echitabilă și în concordanță cu cheltuielile materiale suportate,
în curs de suportare și care urmează a fi suportate și în viitor.
Referitor la prejudiciul moral care a fost admis parțial în suma de
12000 de lei din cei 30000 de lei solicitați, Veaceslav Chilimar, reprezentat
de avocatul Igor Cecan a conchis că deși instanțele ierarhic inferioare la
apreciera cuantumului prejudiciului moral au făcut trimitere la practica
CEDO, suma dispusă spre încasare drept prejudiciu moral este total contrară
aceleiași practici CEDO.
În context, făcând referire la cauza Otgon împotriva Moldovei din
25 octombrie 2016, în care Curtea Europeană a constatat că reclamanta,
internată timp de două săptămâni în spital, a suportat un anumit grad de
suferințe fizice și psihice, motiv pentru care a dispus acordarea unei
compensații de 4 000 de euro pentru prejudiciul moral, recurentul a notat că
în cazul său, instanța de fond a apreciat ca echitabilă și rezonabilă suma de
12 000 de lei (aproximativ 600 de euro), deși aceasta este de 5-6 ori mai mică
decât despăgubirea stabilită de CEDO în cauza menționată. Mai mult,
instanța de fond nu a motivat nici într-un mod suma dispusă spre încasare
drept prejudiciu moral, deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit
în cauza Tolstoy Miloslovsky c. Regatul Unit, că despăgubirile trebuie să
prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în
vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și
gravitatea atingerii adusă acestora.
Recurentul a susținut că în mod eronat instanțele inferioare au reținut
în hotărârile lor faptul că el nu ar fi motivat suma de 30000 de lei solicitată
cu titlu de prejudiciu moral. Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții
Europene a Drepturilor Omului, un reclamant nu poate fi obligat să prezinte
5
dovezi directe ale prejudiciului moral suferit, acesta fiind prin natura sa un
prejudiciu de ordin subiectiv, intern și greu de probat (a se vedea
Pshenichnyy c. Rusia, 14 februarie 2008, § 35; Antipenkov c. Rusia,
15 octombrie 2009, § 82; Nedayborshch c. Rusia, 1 iulie 2010, § 37). În
acord cu această practică, simpla probă a existenței faptei ilicite este
suficientă, prejudiciul moral și raportul de cauzalitate fiind prezumate, iar
instanța urmează să deducă producerea sa din însăși natura faptei,
susceptibilă de a cauza asemenea atingeri. Totuși, partea vătămată trebuie să
aducă un minim de argumente și indicii privind afectarea drepturilor sale
personale nepatrimoniale, precum demnitatea, onoarea și alte valori
definitorii ale personalității umane, pe care el le-a evaluat la suma de 30000
de lei.
Cu toate acestea, atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au realizat
o examinare efectivă și nu au oferit un răspuns specific și explicit
argumentelor esențiale pentru soluționarea cauzei, contrar exigențelor
desprinse din jurisprudența CEDO (a se vedea, spre exemplu, Lebedinschi
c. Moldova, 16 iunie 2015, §§ 31, 35-36; Nichifor c. Moldova,
20 septembrie 2016, §§ 29-31).
Un alt aspect al dezacordului recurentului cu hotărârile contestate îl
constituie soluționarea necorespunzătoare a cheltuielilor de judecată
suportate de către el. Or, deși a prezentat bonul de plată pentru serviciile
juridice în cuantum de 5 000 de lei, instanța de fond a dispus încasarea doar
a sumei de 2 500 de lei, fără a oferi vreo motivare privind reducerea
onorariului. Mai mult, în mod vădit neîntemeiat, aceeași instanță a obligat
reclamantul la plata sumei de 800 de lei drept cheltuieli de asistență juridică
suportate de pârât. Toate aceste circumstanțe relevă faptul că atât instanța de
fond, cât și instanța de apel au interpretat în mod eronat legea și au făcut o
apreciere arbitrară a probelor administrate, situație ce constituie temei de
recurs în conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (4) din Codul
procedură civilă.
La 29 august 2023, Alexandru Mamulat, reprezentat de avocatul
Valentin Caisîn a declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai 2023 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei
instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind scoaterea de pe rol a
cererii de chemare în judecată înaintate de Veaceslav Chilimar, sau
respingerea integrală a acesteia și încasarea din contul lui Veaceslav
Chilimar în beneficiul său a cheltuielilor de judecată, compuse din taxa de
stat și cheltuieli de asistență juridică (f.d.165-171).
În motivarea cererii de recurs, Alexandru Mamulat, reprezentat de
avocatul Valentin Caisîn, a reiterat motivele de fapt și de drept expuse
anterior la etapa examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,
suplimentar exprimându-și dezacordul cu hotărârea din 03 martie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, precum și cu decizia din 31 mai 2023
6
a Curții de Apel Chișinău, pe care le consideră neîntemeiate și ilegale.
Potrivit recurentului, instanțele ierarhic inferioare au apreciat probele în mod
arbitrar, au ignorat argumentele pârâtului, au aplicat dispoziții legale fără
legătură cu speța și au interpretat eronat normele de drept material și
procesual, ceea ce a condus la încălcarea dreptului său la un proces echitabil.
În susținerea poziției, recurentul a invocat dispozițiile art. 432 alin. (2)
lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, subliniind că instanța de apel nu a
aplicat legea care trebuia aplicată și, dimpotrivă, a aplicat norme lipsite de
relevanță pentru cauza dedusă judecății. De asemenea, a susținut că intimatul
Veaceslav Chilimar pretinde nejustificat sume exagerate: 10000 de lei drept
prejudiciu material, 200000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 5000 de lei
cheltuieli de asistență juridică, deși probele administrate nu confirmă aceste
cerințe.
Prin hotărârea din 03 martie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Centru
a admis parțial acțiunea lui Chilimar, obligându-l la plata sumei de 12000 de
lei cu titlu de prejudiciu moral și 2500 de lei cheltuieli de asistență juridică,
respingând restul pretențiilor. Totodată, instanța a dispus încasarea de la el a
100 de lei taxă de stat și, în mod discutabil, la obligat pe Chilimar la plata
sumei de 800 de lei în favoarea sa pentru cheltuieli de asistență juridică.
Ulterior, prin decizia din 31 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins
apelurile ambelor părți și a menținut hotărârea primei instanțe.
Recurentul a susținut că aceste soluții sunt ilegale, întrucât nu s-a
respectat obligația instanței de a examina efectiv probele și de a motiva
soluția în baza art. 118, 121, 130 și 131 din Codul de procedură civilă. În
cauză, unica vătămare constatată în privința lui Chilimar a fost o simplă
echimoză la nivelul feței, pentru care acesta a primit deja suma de 4000 de
lei din partea lui, plată recunoscută de intimat în ședința de judecată. În aceste
condiții, orice pretenție suplimentară de despăgubire este nejustificată, suma
achitată fiind echitabilă pentru eventualul disconfort suportat.
În drept, recurentul a invocat art. 2036 și 2037 din Codul civil, arătând
că repararea prejudiciului moral este posibilă doar în măsura în care acesta
este real și dovedit, iar stabilirea cuantumului despăgubirilor trebuie să țină
seama de gravitatea prejudiciului și circumstanțele concrete ale cauzei. Or,
în speță, instanțele ierarhic inferioare nu au respectat aceste criterii.
Prin referința depusă la 26 septembrie 2023, Veaceslav Chilimar,
reprezentat de avocatul Igor Cecan a solicitat declararea inadmisibilă a
recursului înaintat de Alexandru Mamulat, reprezentat de avocatul Valentin
Caisîn împotriva hotărârii din 03 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, precum și a deciziei din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
7
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei
Curții Supreme de Justiție), enunță că:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursurile declarate de Veaceslav Chilimar, reprezentat de avocatul
Igor Cecan și Alexandru Mamulat, reprezentat de avocatul Valentin Caisîn,
au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din
31 iulie 2023, și vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii acestora.
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentelor
recursuri, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până
la 01 septembrie 2023):
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în
care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
8
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale
ale omului.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„ Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursurilor, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Veaceslav Chilimar,
reprezentat de avocatul Igor Cecan și Alexandru Mamulat, reprezentat de
avocatul Valentin Caisîn, s-au conformat dispozițiilor art. 434 alin.(1) din
Codul de procedură civilă, și au depus în termen recursurile la
08 august 2023 și 29 august 2023. Or, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată la 31 mai 2023 și notificată participanților la proces, prin e-mail,
la 19 iulie 2023 (f.d.144).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz,
08 august 2023 și 29 august 2023.
Din analiza recursurilor declarate rezultă că Veaceslav Chilimar,
reprezentat de avocatul Igor Cecan și Alexandru Mamulat, reprezentat de
avocatul Valentin Caisîn au invocat temei de admisibilitate prevederile
art. 432 alin.(2) lit. a), b), c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurenții au făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2)
lit. a), b) și c) – neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, aplicarea unei
legi care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii, nu a stabilit
9
că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând
normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se
aplică sau invers.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
având în vedere că recurenții au invocat temeiul de drept prevăzut de art.432
alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursurilor, normă citată supra, nu a stabilit săvârșirea încălcărilor de către
Curtea de Apel Chișinău în măsura în care ar fi dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau ar fi comis erori ce au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Totodată, instanța de
recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța
de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de
ipotezele la care se aplică sau invers.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la 08 august 2023 și 29 august 2023, și anume,
dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; cauza a fost judecată în absența unui participant la proces
căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea
cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;
instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu
le-a stabilit.
În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată menționează că recursurile în cauză
conțin obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate
de către Veaceslav Chilimar, reprezentat de avocatul Igor Cecan și
Alexandru Mamulat, reprezentat de avocatul Valentin Caisîn, nu pot
10
constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de
drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază recursurile declarate de către Veaceslav Chilimar,
reprezentat de avocatul Igor Cecan și Alexandru Mamulat, reprezentat de
avocatul Valentin Caisîn, ca fiind inadmisibile.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433
lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor,
art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibile recursurile declarate de Veaceslav Chilimar,
reprezentat de avocatul Igor Cecan și Alexandru Mamulat, reprezentat de
avocatul Valentin Caisîn împotriva deciziei din 31 mai 2023 a Curții de Apel
Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
11