2ra-351/23 — repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-351/23 — repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Viorica Bereghici,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Viorica Bereghici împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului de Poliție

Ciocana mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 10 noiembre 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 2ra-351/23

NR. PIGD 2-19105586-01-2ra-02032023)

Recurs declarant până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în

art. 432 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia ei în fapt.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. – A. Mardari

Curtea de Apel Chișinău, jud. – N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca

05 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursului declarat de Viorica Bereghici

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu

privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată (f. d. 3-4, vol. I).

că la 21 octombrie 2018, din vina nemijlocită a colaboratorilor și conducerii

Inspectoratului de Poliție Ciocana, în familia ei s-a produs o nenorocire, care

cu aproximație de 99 % nu s-a soldat cu moartea feciorului ei, Laurențiu.

aflânduse pe XXXXX, în holul comun, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

a manifestat un comportament agresiv și neadecvat, s-a adresat cu cuvinte

necenzurate în adresa ei, a soțului și feciorului. Din aceste considerente, la

ora 16:00, a sesizat poliția la numărul de telefon 112, care la fața locului a

venit peste 15 minute, Ion Mogîldea fiind escortat la Inspectoratul de Poliție

Ciocana.

de către organele de poliție, ultimul revenind la adresa din XXXXX.

și alți amici, au prelungit să servească băuturi alcoolice și întâlnindu-l pe fiul

ei afară, în prezența locatarilor a început să-l îmbrâncească, numindu-l cu

cuvinte necenzurate.

Pricop l-a imobilizat, care s-a îndreptat spre bloc, iar peste câteva minute,

Ion Mogîldea s-a întors, având în mînă un cuțit cu care s-a îndreptat spre fiul

său, ca să-l lovească, însă a intervenit vecinul, Ion Mogîldea provocându-i

acestuia din urmă o plagă tăiată a mâinii stângi, cu leziunea tendonului

1

extensor la deget, condiționând dereglarea sănătății de lungă durată, care

conform acestui criteriu se califică ca vătămare medie a sănătății.

aplicându-i fiului cu același cuțit mai multe lovituri peste diferite părți ale

corpului, astfel, provocându-i plagă înțepat-tăiată penetrantă a hemitoracelui

drept cu pneumotorace, adică leziuni corporale care prezintă pericol pentru

viață și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă, însă

din cauze independente de voința făptuitorului, acțiunile infracționale, adică

omorul, nu și-au produs efectul, din motivul opunerii de rezistență de către

partea vătămată.

Inspectoratul de Poliție Ciocana, care au manifestat neglijență în serviciu, în

familia reclamantei la data de 21 octombrie 2018 s-a produs această tragedie,

fiul reclamantei, Laurențiu, fiind la un pas de moarte.

i-au permis lui Ion Mogîldea să comită această infracțiune deosebit de gravă,

membrilor familiei, în afară de prejudiciul material pentru intervenția

chirurgicală și procurarea medicamentelor necesare, atât fiului cât și

membrilor familiei sale, li s-au cauzat atât dureri fizice, cât și psihice.

recuperarea sănătății fiului.

conducerii Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a depus o

petiție, prin care a solicitat dispunerea unei anchete de serviciu, iar

persoanele vinovate care nelegitim l-au eliberat pe Ion Mogîldea, să fie

eliberate din funcții, inclusiv să fie sancționat și șeful IP Ciocana, care a

mințit că va dispune o anchetă de serviciu și persoanele vinovate vor fi

pedepsite, lucru ce nu s-a întîmplat.

sub nr. B-291/19, la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a

fost înregistrată reclamația prejudiciară prin care ultima a solicitat pe cale

amiabilă un prejudiciu moral în mărime de 100 000 de lei, însă până în

prezent nu a primit nici un răspuns la aceasta.

2

166, 167 din Codul de procedură civilă, art.16, 1422, 1423 din Codul civil,

art.14-20 din Legea nr.793 din 10 februarie 2007 a Contenciosului

administrativ.

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova prejudiciului moral în

mărime de 100 000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 10

000 de lei.

Chișinău, sediul Centru, în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție

Ciocana, mun. Chișinău, au fost înștiințați despre posibilitatea de a interveni

în proces în calitate de co-pârâți (f. d. 164, vol. I).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă Viorica

Bereghici, ca neîntemeiată. (f. d. 171, 178-183).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Valentin Golubciuc a declarat apel nemotivat (f. d. 176, vol. I) împotriva

hotărârii din 02 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar

la 18 aprilie 2022, a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral, cu încasarea

de la intimați a sumei de 100 de lei, cu titlu de taxă de stat achitată de apelantă

(f. d. 194-196-verso, vol. I).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

admis apelul declarat de Viorica Bereghici, reprezentată de avocatul

Valentin Golubciuc și menținută hotărârea din 02 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 3, 4-11, vol. II).

3

prima instanța corect a determinat raportul juridic dedus judecății,

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și

elucidate pe deplin, probelor prezentate li s-a dat apreciere completă,

obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la

proces.

repararea prejudiciului moral, invocând în acest sens că, din cauza

inacțiunilor colaboratorilor de poliție, la data de 21 octombrie 2018, Ion

Mogîldea l-a agresat cu un cuțit pe fiul acesteia, Laurențiu Bereghici,

provocându-i ultimului o plagă înțepat-tăiată penetrantă a hemitoracelui

drept cu pneumotorace, adică leziuni corporale care prezintă pericol pentru

viață si conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă, fapt

confirmat prin Raportul de expertiză întocmit de Centrul de Medicină Legală

nr.201801112740 din 09 noiembrie 2018 (f. d. 12-14, vol. I).

octombrie 2018, Ion Mogîldea a fost sancționat contravențional pentru

săvârșirea la 21 octombrie 2018 a faptei contravenționate prevăzute de

art.354 din Cod contravențional (Huliganism nu prea grav), fapt ce se denotă

din conținutul dosarului contravențional (f. d. 129-139, vol. I).

contravenție și sancționarea contravențională, a survenit ca urmare a

măsurilor întreprinse de organele de poliție la sesizarea reclamantei Viorica

Bereghici la serviciul „112” la 21 octombrie 2018 ora 16.19 (f. d.133,

vol. I).

la 21 octombrie 2018, Ion Mogîldea a fost audiat între orele 16.45-16.58 de

către ofițerul de sector Javelea Chiril.

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Ion Mogîldea a fost recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.152 alin. (1) din Cod penal și art.

27, art.145 alin.(1) din Cod penal, iar în conformitate cu art. 84 alin.(1) din

Cod penal, prin cumulul parțial de pedepse pentru concurs de infracțiuni, i

s-a stabilit pedeapsa definitivă cu închisoarea pe un termen de 12 ani, cu

4

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; acțiunea civilă înaintată de

avocatul Valentin Golubciuc în interesele părții vătămate Laurențiu

Bereghici cu privire la repararea prejudiciului moral, material și

compensarea cheltuielilor de judecată s-a admis integral, fiind încasată din

contul lui Ion Mogîldea în beneficiul lui Laurențiu Bereghici suma de

4 115,28 de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 50 000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral și suma de 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică (f. d.16-23, vol. I).

2018, au avut loc două situații distincte cu participarea lui Ion Mogîldea.

membrii familiei reclamantei Viorica Bereghici, fapt pentru care a fost

solicitată intervenția organelor de poliție prin apelul efectuat la serviciul

„112”, Ion Mogîldea fiind audiat, iar ca urmare, acesta a fost sancționat

contravențional, iar a doua situație de fapt, a constat în agresiunea fizică

aplicată de Ion Mogîldea față de Dumitru Pricop și Laurențiu Bereghici,

acțiuni în urma cărora, Ion Mogîldea a fost sancționat prin sentința din 21

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

poziția primei instanțe, potrivit căreia, la caz nu se întrunesc condițiile expres

prevăzute de lege, pentru atragerea la răspundere delictuală a autorităților.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral

cererea de chemare în judecată (f. d.16-19, vol. II).

SOLICITAREA RECURENTEI

temeiurile de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea

de chemare în judecată și în cererea de apel. Suplimentar a indicat atât

hotărârea instanței de fond cât și decizia instanței de apel sunt nelegitime și

urmează a fi casate.

5

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în

termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificat reprezentantul

recurentei, avocatul Valentin Golubciuc, prin intermediul oficiului poștal, la

11 ianuarie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoare de expediere

(f. d. 12, vol. II), iar cererea de recurs a fost depusă la 15 februarie 2023

(f. d. 16-19, vol. II).

declarat de Viorica Bereghici, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 28,

vol. II).

Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus referință la recursul

declarat de Viorica Bereghici, solicitând de a respinge recursul declarat de

Viorica Bereghici, ca fiind neîntemeiat (f. d. 39-41-verso, vol. II).

General al Poliției a depus referință la recursul declarat de Viorica Bereghici,

solicitând de a declara recursul inadmisibil cu menținerea deciziei instanței

de apel și a hotărârii instanței de fond, ca fiind legale și întemeiate (f. d. 44-

47-verso, vol. II)

Inspectoratului de Poliție Ciocana mun. Chișinău nu a făcut uz de dreptul său

procedural de a depune referință.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

septembrie 2023):

„Cererea de recurs se consider inadmisibilă în cazul în care:a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

6

până la 01 septembrie 2023):

„(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

septembrie 2023):

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justițieși se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V

pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au

fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul

XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de

dispoziție ale curților de apel.

7

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

declarat de Viorica Bereghici, împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în

redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01

septembrie 2023.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-

(4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii

cererii de recurs), enunțate la pct. 32 din prezenta încheiere.

Bereghici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că

acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu

soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept materialși procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

recursul declarat de Viorica Bereghici, conține obiecții de fapt și de drept,

similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost

analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

8

alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla

expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea

recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum

și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Viorica

Bereghici, ca fiind inadmisibil.

433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul declarat de Viorica Bereghici, împotriva

deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

9