2ra-35/24 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-35/24 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului depus de Galina Bornholdt,

reprezentată de avocatul Adrian Cebotari, și admiterea recursului depus de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Galina Bornholdt împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-35/24

NR. PIGD 2-22097868-01-2ra-10012024)

Stabilirea eronată a cuantumului prejudiciului moral.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Ciubotaru)

Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Cotorobai)

18 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursurile depuse de Galina Bornholdt,

reprezentată de avocatul Adrian Cebotari, și de către Ministerul

Justiției al Republicii Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului material

și moral.

de către OUP al SUP al Inspectoratului de Poliție Bălți a fost dispusă

începerea urmării penale în privința sa de comiterea infracțiuni prevăzute de

art. 3521 din Codul penal, pe faptul depunerii declarației necorespunzătoare

adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor

consecințe juridice.

loc nestabilit de organul de urmărire penală, având scopul dobândirii

mijloacelor financiare în sumă de 40 000 de Euro de la Vladimir Glavan a

depus o cerere de chemare în judecată, în care, la bază a anexat o recipisă din

13 octombrie 2012, cu date necorespunzătoare adevărului, care ulterior a fost

prezentată în instanța de judecată situată în mun. Bălți, str. Hotinului 43,

pentru producerea unor consecințe juridice, și anume pentru încasarea

banilor în sumă de 40 000 de Euro de la Vladimir Glavan.

au fost efectuate un șir de acțiuni care în primul rând îi provocau starea de

stres, o intimidau și divulgau datele acesteia cu caracter personal. Organul

de urmărire penală a ridicat și anexat actele referitor la personalitatea

reclamantei, narcolog, psihiatru, fișa privind existența antecedentelor penale.

1

către ofițerul de urmărire penală și recunoscută în calitate de bănuită, audiată,

despre recipisa, unde a declarat că a înaintat o acțiune civilă în judecată

privind încasarea datoriei de la fratele său, Vladimir Glavan, a sumei de

40 000 de Euro, iar la bază a pus recipisa scrisă personal de Glavan Vladimir.

Cu toate acesta a fost audiată, deși avocatul a depus cerere de scoatere de sub

urmărire penală, deoarece între părți există relații civile, la care s-a anexat

decizia Curții de Apel Bălți, prin care s-a admis acțiunea civilă și s-a respins

acțiunea reconvențională privind declararea nulității recipisei.

sub învinuire de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521 din Codul

penal.

condiția renunțării la recipisă, fapt ce va duce la încetarea urmăririi penale.

Urmare acestui fapt la 16 mai 2016 a fost suspendată urmărirea penală pe

motivul nestabilirii locului de aflare al învinuitului, fiind aplicată măsura

preventivă sub formă de obligarea de a nu părăsi țara la 10 iunie 2016.

scoaterea de sub urmărire penală, pe motiv că între părți sunt relații civile, și

în acest sens s-a anexat încheierea din 29 iunie 2016 a Curții Supreme de

Justiție, prin care a fost menținută decizia din 10 martie 2016 a Curții de Apel

Bălți, pin care a fost admis apelul, casată hotărârea din 2 noiembrie 2015 a

Judecătoriei Bălți și s-a emis o nouă hotărîre, prin care acțiunea inițială a fost

admisă, s-a încasat de la Vladimir Glavan în beneficiul Galinei Bornholdt

suma de 40 000 de Euro și cheltuieli de judecată 43 480 de lei, iar acțiunea

reconvențională a fost respinsă. Prin ordonanța procurorului din 15 iulie

2016 cererea apărătorului a fost respinsă. La 27 aprilie 2018 s-a dispus

reluarea urmăririi penale, cauza penală a fost luată la evidență de către

Procuratura Generală. Prin comunicatul din 4 iulie 2018 s-a menționat

caracterul îndelungat și incomplet al urmăririi penale, fiind date indicații pe

caz. Organul de urmărire penală a ridicat copiile dosarului de executare, iar

prin ordonanța din 22 iunie 2018 s-a dispus conexarea mai multor cauze

penale.

prin ordonanță a dispus completarea învinuirii aduse, unde deja aceasta era

2

învinuită de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3521 din Codul penal,

art. 27 și art. 190 alin.(5) din Codul penal și art. 190 alin.(4) din Codul penal.

La 18 octombrie 2018, procurorul prin demers a solicitat instanței de

judecată aplicarea măsurii preventive pe un termen de 30 zile în privința sa.

Prin încheierea din 30 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, demersul

acuzatorului de stat a fost respins. La 26 octombrie 2018, toate ilegalitățile

au fost deplânse, însă la 9 noiembrie 2018 plângerea a fost respinsă.

a fost finisată, procurorul a întocmit rechizitoriu și a trimis cauza în judecată.

Prima ședință a avut loc la 8 aprilie 2019, ulterior, la 4 iunie 2019, 5 iunie

2019, 6 iunie 2019, 7 iulie 2019 au fost petrecute ședinței de judecată, în

ședința din 5 iunie 2019 reclamanta a depus declarații, iar din cauza

neprezentării părților vătămate, ședința s-a amânat pentru 11 septembrie

reclamanta a fost în imposibilitate de a se prezenta la ședințele de judecată

din 18 septembrie 2019, 23 septembrie 2019, 30 septembrie 2019 și 1

octombrie 2019. Instanța de judecată a dispus petrecerea ședințelor de

judecată pentru 11 noiembrie 2019, 13 noiembrie 2019 și 15 noiembrie 2019.

Reclamanta a participat la ședințele de judecată din 17, 18, 19, 20 februarie

2020, 1, 2, 3, 4, 5 februarie 2021. Între timp au fost făcute interpelări către

autoritățile de finanțe din Germania, privind stabilirea dacă reclamanta

Galina Bornholdt a declarat suma de 40.000 de Euro, fapt ce a general un

control din partea serviciilor de finanțe privind averea reclamantei. La 5

februarie 2021 procurorul care susținea acuzarea în această cauză penală a

venit cu ordonanță de renunțare la învinuire. La 15 februarie 2021 a fost

emisă sentința Judecătoriei Bălți sediul Central, prin care s-a dispus achitarea

reclamantei de învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, art.

190 alin.(5) din Codul penal, art. 190 alin.(4) din Codul penal, art. 3521

alin.(1) din Codul penal. Sentința a devenit definitivă și irevocabilă prin

neatacare.

stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a sumei

de 8 900 de lei și 1 671,9 de Euro cu titlu de prejudiciu material, 1 000 000

de lei, prejudiciul moral și 10 000 de lei, cheltuieli de asistență juridică.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

3

Centru a fost admisă parțial acțiunea depusă de Galina Bornholdt. S-a încasat

din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul Galinei Bornholdt suma de 1 700 de Euro,

conform cursului oficial la momentul executării hotărârii judecătorești cu

titlu de cheltuieli suportate în legătură cu chemările în organul de urmărire

penal, procuratură, instanță de judecată. S-a încasat din contul bugetului de

stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în

beneficiul Galinei Bornholdt suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral. S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova în beneficiul Galinei Bornholdt suma de 4

000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în cauza penală.

S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova în beneficiul Galinei Bornholdt suma de 10

000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în prezenta cauză.

În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

a declarat apel împotriva hotărârii din 9 noiembrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

declarat apel împotriva hotărârii din 9 noiembrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

4

respinse, ca fiind neîntemeiate, apelurile declarate de Galina Bornholdt,

Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de către Procuratura Generală a

Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 9 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

depus recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de respingerea

integrală a acțiunii, sau de modificare a hotărârii instanței de fond și deciziei

instanței de apel, în partea încasării prejudiciului material, moral, și

compensarea cheltuielilor de judecată, în sensul diminuării acestor sume

corespunzător sumelor acordate în cauze similare de către Curtea Europeană

a Drepturilor Omului și de către instanțele judecătorești naționale.

din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție (art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă);

prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție (art. 432 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă); hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor (art. 432 alin. (1) lit.

e) din Codul de procedură civilă).

partea invocării aplicabilității la caz a prevederilor art. 3 din Legea nr. 1545,

fără a indica expres care condiții privitoare la prejudiciul reparabil sunt

întrunite și interpretând în mod eronat raportat la circumstanțele cauzei

semnificația de ilegalitate a acțiunilor organelor de urmărire penală aplicate

în privința reclamantei. Astfel, instanțele de judecată eronat au admis

acțiunea și au dispus încasarea prejudiciului cauzat, din contul bugetului de

stat, în lipsa întrunirii la caz a uneia din condițiile privitoare la prejudiciul

reparabil prevăzut de art. 3 din Legea nr. 1545.

menținută de instanța de apel, cu titlu de prejudiciul moral, a specificat că

5

este una exagerată raportată la jurisprudența uniformă a Curții Supreme de

Justiție, în cauze similare. La aprecierea cuantumului prejudiciului moral,

instanțele inferioare urmau să ia în considerare că reclamanta în cadrul

procesului penal nu a fost reținută/arestată, fiindu-i aplicată cea mai blîndă

măsură preventivă, obligarea de a nu părăsi țara pe un termen de 30 de zile,

că a deținut calitatea de bănuită, ulterior învinuită și inculpată.

probelor anexate de reclamantă, or, înscrisurile prezentate indică faptul

existenței unor probleme de sănătate cu care se confrunta reclamanta inclusiv

pe parcursul pornirii urmăririi penale în privința, însă nefiind cauzate de

organele de drept, ci de relațiile dificile avute cu membrii familiei sale.

Respectiv, nu pot fi admise ca pertinente probele prezentate de reclamantă

în justificarea prejudiciului moral, întrucât lipsește legătura de cauzabilitate

dintre acțiunile organelor de urmărire penală și suferințele pretinse a fi

cauzate prin acțiunile date.

în această parte este arbitrară, or, în speță nu este întrunit niciunul din

cazurile privitoare la prejudiciul reparabil stabilit de art. 3 din Legea nr.

1545, fapt ce duce la inaplicabilitatea art. 7 lit. g), e) în coroborare cu art. 13

alin. (1) din Legea nr. 1545, și nici nu au fost probate în mod corespunzător.

La fel, instanțele de judecată au adoptat hotărâri arbitrare în partea

compensării cheltuielilor de asistență juridică suportate la examinarea

prezentei cauze, or, contrar art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, au

dispus adjudecarea integrală a cheltuielilor de asistență juridică, în contextul

admiterii parțiale a acțiunii, precum și fără a fi probate în mod corespunzător,

în prezența doar a bonului de plată și a mandatului avocaționale, contrar

jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, privind interpretarea art. 96 alin.

(1) din Codul de procedură civilă, în concordanță cu exigențele

jurisprudenței CEDO, privind obligativitatea prezentării unui raport de

activitate a avocatului, din care să rezulte lista detaliată a cererilor/acțiunilor

efectuate de avocat în interesele clientului, timpul aferent și tariful aplicat

întru probarea rezonabilității cheltuielilor suportate.

din Constituție, art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale, art. 429 alin. (1), 430 lit. a), 434, 436, 437, 432

6

alin. (1) lit. a), b), e), art. 445 alin. (1) lit. b)/ lit. e) din Codul de procedură

civilă.

Adrian Cebotari, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 25

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia,

casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond, deoarece instanțele de

judecată nu au constatat pe deplin circumstanțele în partea ce ține de

mărimea prejudiciului moral suportat în urma persecutării de către organul

de urmările penală, pe cauza similare.

vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral,

suferințele morale cauzate, starea de stres și frustrare cauzate recurentei un

timp îndelungat de 6 ani, a opinat că prejudiciului moral cauzat Galinei

Bornholdt pentru atragerea ilegală la răspundere penală urmează a fi estimată

la suma de 1 000 000 de lei. Instanțele inferioare au apreciat nerezonabil

probele, nefiind constatate pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea corectă a cauzei, ce a generat emiterea unor hotărâri parțial

neîntemeiate.

lit. e), art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3

judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau

9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea

recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”

7

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. (2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu

excepția celor care dovedesc cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la

art.372 alin.(3). Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este

obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432

alin.(1) lit.e) sau în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)

lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să modifice

decizia instanței de apel și/sau hotărîrea primei instanțe.”

„ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. (2) În limitele apelului, instanța

de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,

precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces. (5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.”

„(1) Instanța judecătorească soluționează cauzele civile în temeiul Constituției

Republicii Moldova, al tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, al

hotărîrilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, al hotărîrilor Curții

Constituționale, al legilor organice și ordinare, al hotărîrilor Parlamentului, al decretelor

Președintelui Republicii Moldova, al hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului, al actelor

8

normative ale ministerelor, ale altor autorități administrative centrale și ale autorităților

administrației publice locale. În cazurile prevăzute de lege, instanța aplică uzanțele dacă

acestea nu contravin ordinii publice și bunelor moravuri.”

„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei

al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”

„Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente

care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau

inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”

„(1) Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească,

în modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile

și interesele legitime.”

„În condițiile legii, persoana lezată într-un drept al ei sau într-un interes recunoscut de

lege poate cere repararea integrală a prejudiciului patrimonial și nepatrimonial cauzat

astfel. Se consideră prejudiciu patrimonial cheltuielile pe care persoana lezată le-a

suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului sau interesului recunoscut de

lege încălcat, distrugerea sau deteriorarea bunurilor sale (daună reală), precum și profitul

ratat ca urmare a încălcării dreptului sau interesului recunoscut de lege (profit ratat). Se

consideră prejudiciul nepatrimonial (prejudiciu moral) suferințele fizice și psihice,

precum și diminuarea calității vieții. În cazul vătămării sănătății, prejudiciul

nepatrimonial cuprinde, de asemenea, pierderea sau diminuarea unei capacități a corpului

uman (prejudiciu biologic).”

„Cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin

acțiune sau omisiune.”

„Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale

procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de

vinovăția persoanei responsabile, în cazul condamnării ilegale, tragerii ilegale la

răspundere penală, aplicării ilegale a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau

sub forma declarației scrise de a nu părăsi localitatea.”

„Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție

9

a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate.”

„Persoana achitată sau în privința căreia s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală

ori încetarea urmăririi penale pe temei de reabilitare are dreptul să fie repusă în drepturile

personale pierdute, precum și să fie despăgubită pentru prejudiciul care i-a fost cauzat.”

„Persoanele cărora, în cursul procesului penal, prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală sau ale instanțelor judecătorești, li s-a cauzat un prejudiciu material sau

moral au dreptul la despăgubire echitabilă în conformitate cu prevederile legislației cu

privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală și ale instanțelor judecătorești.”

„Acțiunea pentru repararea prejudiciului poate fi inițiată în termen de trei ani de la data

apariției dreptului la repararea prejudiciului conform prevederilor art. 6 din Legea

nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.”

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr.1545 din 25 februarie 1998:

„Prezenta lege constituie actul legislativ de bază care reglementează cazurile, modul

și condițiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile

ilicite comise în procesele penale și contravenționale de organele de urmărire penală, de

procuratură și de instanțele judecătorești.”

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr.1545 din 25 februarie 1998:

„În sensul prezentei Legi se definesc următoarele noțiuni: acțiuni ilicite - acțiuni sau

inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenții, ale

organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora,

al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia

nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori)

ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire penală sau din

instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor procedurale și

materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni).”

10

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești nr.1545 din 25 februarie 1998:

„În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și

moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a

măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara,

tragerii ilegale la răspundere penală; b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii,

supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunității; c) efectuării ilegale, în

cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției, ridicării, punerii ilegale

sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în

urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice;

d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării

ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată; e) efectuării măsurilor

speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației; f) ridicării ilegale a

documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor, precum și în urma

blocării conturilor bancare. (2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa

persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și

din instanțele judecătorești.”

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești nr.1545 din 25 februarie 1998:

„Cauzele cu privire la repararea prejudiciului material și moral se examinează în

conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare. Organul care reprezintă statul în

instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției; Cererea de

chemare în judecată privind repararea prejudiciului se depune în termen de 3 ani de la

data apariției dreptului la repararea prejudiciului.”

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești nr.1545 din 25 februarie 1998:

„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilit de prezenta lege, apare

în cazul: a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare; b) scoaterii persoanei

de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; c)

adoptării de către instanța judecătorească a hotărârii cu privire la anularea arestului

contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; d) adoptării, de către

judecătorul de instrucție, în condițiile art. 313 alin. (5) din Codul de procedură penală, în

privința persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind

declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de urmărire penală sau organului care

exercită activitate specială de investigații.”

11

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr.1545 din 25 februarie 1998:

„În cazurile menționate la art. 3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i

se restituie sumele plătite de ea pentru asistența juridică.”

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr.1545 din 25 februarie 1998:

„Dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul

stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6.”

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr.1545 din 25 februarie 1998:

„Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța

de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației se

determină luându-se în considerare: a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost

învinuită persoana respectivă; b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la

urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată; c) rezonanța pe

care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei; d) durata urmăririi

penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de judecată; e) natura

dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei; f) suferințele fizice,

caracterul și gradul suferințelor psihice; g) măsura în care compensația bănească poate

atenua suferințele fizice și psihice cauzate; h) durata aflării nelegitime a persoanei în

detenție. Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor

specificate la art.219 alin.(4) din Codul de procedură penală. În toate cazurile, instanța de

judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile și echitabile a prejudiciului

moral.”

„Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.”

„Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile

săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei în ședință publică la 25 octombrie 2023 (f.d.71, Vol. II), decizia

12

integrală fiind expediată în adresa participanților la proces, prin intermediul

oficiului poștal, la 4 decembrie 2023 (f.d.86, Vol. II). Careva, date privind

recepționarea acesteia la materialele cauzei lipsesc. Prin urmare, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat de către

Galina Bornholdt, reprezentată de avocatul Adrian Cebotari, la 11 ianuarie

2024, și respectiv de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, la 10

ianuarie 2024, se consideră depuse în termenul stabilit de art. 434 din Codul

de procedură civilă (a se vedea pct.33).

examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și

audierea participanților la proces.

Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul declarat de

Galina Bornholdt, reprezentată de avocatul Adrian Cebotari, de a admite

recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu modificarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond în partea cuantumului

prejudiciului moral, în rest decizia și hotărârea urmează a fi menținută.

pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi,

va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.

Glavan a depus plângere la Procuratura Bălți, privind acțiunile Galinei

Bornholdt (f.d.14, Vol. I).

fost începută urmărirea penală, în baza art. 3521 din Codul penal, în privința

Galinei Bornholdt (f.d.15, Vol. I).

recunoscută în calitate de bănuită (f.d.16, Vol. I).

avocatul Tatiana Guțu, a solicitat scoaterea de sub urmărire penală în ordinea

art. 247 din Codul de procedură civilă (f.d.17-18, Vol. I).

învinuire, în baza art. 3521 din Codul penal (f.d.19, Vol. I).

ordinea art. 247 din Codul de procedură penală, de reprezentantul Galinei

Bornholdt, avocatul Tatiana Guțu (f.d.21-22, Vol. I).

13

Bornholdt (f.d.23-24, Vol. I).

aplicat măsura preventivă sub formă de obligarea de a nu părăsi țara pe un

termen de 30 zile (f.d.25, 27, Vol. I).

depuse în baza art. 247 din Codul de procedură penală (f.d.28-29, Vol. I).

enumeră caracterul îndelungat și incomplet al urmăririi penale (f.d.30, vol.

I).

Bălți, s-a încasat de la Vladimir Glavan în beneficiul Galinei Bornholdt suma

de 40 000 de Euro și cheltuielile de judecată 43 480 de lei. (f.d.31, Vol. I).

august 2016 s-a primit spre executare documentul executoriu (f.d.32, Vol. I).

Galinei Bornholdt și anume în baza art. 3521, 190 alin. (4), art. 27, 190 alin.

(5) din Codul penal (f.d.33, Vol. I).

art. 2991 din Codul de procedură penală (f.d.35-39, Vol. I).

măsurii preventive în privința Galinei Bornholdt (f.d.41-45, Vol. I).

Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin încheierea din 30 octombrie 2018 a

respins demersul (f.d.46-48, Vol. I).

a respins cererea din 26 octombrie 2018 (f.d.40, Vol. I).

expediată cauza penală instanței de judecată (f.d.49-67, Vol. I).

învinuirea adusă inculpatei Galina Bornholdt pe capătul de acuzare în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (4), 27, 190 alin.(5) din

Codul penal în legătură cu faptul că pe parcursul judecării cauzei a fost

constatat temeiul prevăzut de art. 275 pct. 3) Codul de procedură penală și

pe capătul de acuzare în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin.(1)

din Cod penal în legătură cu faptul că pe parcursul judecării cauzei a fost

14

constatat temeiul prevăzut de art. 275 pct. 9) din Codul de procedură penală

(f.d.120-127, Vol. I).

devenită irevocabilă prin neatacare, Galina Bornholdt învinuită în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(4), 27, 190 alin. (5) din Codul penal,

a fost achitată, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Procesul penal de învinuire a Galinei Bornholdt în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3521 alin.(1) din Codul penal, a fost încetat în temeiul art.

391 alin.(1) pct. 6) din Codul de procedură penală, fiindcă există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală (f.d.128-132, Vol. I).

răspunderii morale și materiale cauzate în urma acțiunilor ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,

a înaintat prezenta acțiunea în baza Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

admiterii parțiale a acțiunii depuse de Galina Bornholdt și a încasat din

contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul Galinei Bornholdt suma de 1 700 de Euro, conform

cursului oficial la momentul executării hotărârii judecătorești cu titlu de

cheltuieli suportate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală,

procuratură, instanță de judecată. A încasat din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul

Galinei Bornholdt suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. A încasat

din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul Galinei Bornholdt suma de 4 000 de lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în cauza penală. A încasat

din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul Galinei Bornholdt suma de 10 000 lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în prezenta cauză. În rest, a

respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

al Republicii Moldova și de către Procuratura Generală a Republicii

Moldova, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 25 octombrie 2023 le-a

15

respins și a menținut hotărârea din 9 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

specificul obiectului acțiunii în cauză, se va remarca că în scopul stabilirii

temeiniciei sau netemeiniciei hotărârii contestate, instanța de apel avea

obligația de a pătrunde în esența criticilor aduse de către apelanții în

dezacordul cu hotărârea primei instanțe și de a se expune pe marginea tuturor

motivelor invocate de acesta.

instanță corect a apreciat circumstanțele cauzei și a concluzionat că Galina

Bornholdt este în drept de a pretinde repararea prejudiciului cauzat în urma

acțiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor

judecătorești, or, în privința ultimei a fost emisă o sentință de achitare în

temeiul art. 275 pct.3 din Codul de procedură penală, pe motiv că fapta

ultimei nu întrunește elementele constitutive a unei infracțiuni, ceea ce

constituie un temei al reabilitării persoanei, și prin prisma art. 284 din Codul

de procedură penală, în temeiul art. 6 lit. a) din Legea nr. 1545-XII din 25

februarie 1998, ultima este în drept de a-i fi reparat prejudiciul. Or, prin

acuzarea sa în faptele descrise în rechizitoriul procurorului, Galinei

Bornholdt i-au fost încălcate drepturile fundamentale garantate de art. 5

CEDO – Dreptul la libertate și siguranță.

și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de stres

și retrăirile suportate de către Galina Bornholdt, provocate prin intentarea în

privința ultimei a urmăririi penale și înaintarea neîntemeiată al acuzărilor, a

conchis că prima instanță corect a stabilit prejudiciul moral în mărime de 100

000 de lei, sumă ce corespunde cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice

suportate de ultima.

900 de lei și 1 671,9 de Euro cu titlu de prejudiciu material, instanța de apel

a stabilit că revendicările acestea sunt întemeiate prin prisma faptului că

Galina Bornholdt a fost prezentă la organul de urmărire penală, la ședințele

de judecată, deși muncea în Germania, fapt pentru care a suportat cheltuieli

de deplasare, inclusiv cheltuieli de traducerea acestora, iar probele prezentate

în acest sens, cumulativ, nu atestă întreg prejudiciul material revendicat.

16

încasarea prejudiciului material, în mărime de 4 000 de lei suportat în cauza

penală și cheltuielile de asistență juridică în prezenta cauză în mărime de 10

000 de lei, instanța ierarhic inferioară a considerat că prima instanță corect a

dispus admiterea pretenției respective pe motiv că reclamanta a demonstrat

cu certitudine temeinicia acestor pretenții, prezentând bonurile de plată seria

XL nr. 088339 din 21 ianuarie 2016 și bonul de plată seria PL nr. 527897

din 21 februarie 2022.

cheltuielilor pentru asistență juridică, a ținut cont de complexitatea cauzei,

de faptele stabilite, de volumul de lucru, apreciind necesitatea cheltuielilor,

realmente angajate și rezonabile ca mărime, fapt pentru care just a stabilit că

cheltuielile de asistență juridică suportate de Galina Bornholdt urmează a fi

recuperate, în mărime de 4 000 de lei în cauza penală și 10 000 de lei în

prezenta cauză, considerându-le ca fiind cheltuieli necesare, care au fost în

mod real suportate, în limita unui cuantum rezonabil, ținând cont, totodată,

și de complexitatea prezentei cauze.

pertinente la caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia că instanțele de judecată ierarhic inferioare, au stabilit corect

raportul juridic litigios, au identificat corect normele ce-l guvernează și au

stabilit corect natura drepturilor încălcate. Însă, la stabilirea cuantumului

sumei ce urmează a fi încasată cu titlu de reparare a prejudiciului moral

pentru încălcarea drepturilor reclamantei prin acțiunile ilegale ale

autorităților statului, nu s-a ținut cont de jurisprudența constantă națională pe

marginea acestei categorii de litigii, precum și de criteriile de determinare a

mărimii compensației pentru prejudiciul moral cauzat.

administrat la dosar, s-a constatat că, Galina Bornholdt în cadrul urmăririi

penale a fost pusă sub învinuire de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

190 alin.(4), 27, 190 alin. (5), art. 3521 alin.(1) din Codul penal. Iar, prin

sentința din 15 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, devenită

irevocabilă, Galina Bornholdt învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin.(4), 27, 190 alin. (5) din Codul penal, a fost achitată, din

motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Procesul penal de

17

învinuire a Galinei Bornholdt în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521

alin.(1) din Codul penal, a fost încetat în temeiul art. 391 alin.(1) pct. 6) din

Codul de procedură penală, fiindcă există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

cazul în care învinuirea nu a fost confirmată, învinuitul sau, după caz,

inculpatul are dreptul la reabilitare. Iar, în conformitate cu art.390 alin. (3)

din Codul de procedură penală, sentința de achitare duce la reabilitarea

deplină a inculpatului.

reabilitată, fapt ce atestă cu certitudine că organul de urmărire penală a

încălcat principiul general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu

poate fi urmărită penal, trasă la răspundere și judecată, împrejurare ce

generează în temeiul art. 6 lit. a) și b) al Legii privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie

1998, angajarea răspunderii patrimoniale a Statului pentru prejudiciul

material și moral cauzat prin această încălcare.

Ministerului Justiției al Republicii Moldova precum că, în speță nu sunt

întrunite cumulativ condițiile de atragere a răspunderii patrimoniale a

statului, or, la caz, aceste condiții se întrunesc prin faptul pornirii urmăririi

penale, punerii sub învinuire a Galinei Bornholdt și ulterior achitării din

motivul că în acțiunile acesteia lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de

art. 27 și art. 164 alin. (2) lit. e) și lit. g) din Codul penal.

subliniază că mărimea concretă a compensației se determină, având la bază

unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral și

anume criteriul echității, care exprimă că suma adjudecată trebuie să prezinte

o justă și integrală despăgubire. Totodată, instanța de judecată va determina

mărimea compensației și în baza criteriilor specificate la art. 219 alin.(4) din

Codul de procedură penală. În toate cazurile, instanța de judecată se va baza

pe principiile compensării rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.

Galinei Bornholdt sub urmărirea penală și examinării cauzei penale în

18

instanță – aproximativ cinci ani și consecințele pe care aceasta le-a avut,

odată ce nu a fost reținută sau arestată, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție apreciază că suma de 50 000 de lei, reprezintă o reparație

echitabilă și respectă principiul proporționalității și justul echilibru între

valorile lezate și suma acordată.

constată că susținerile reclamantei în sensul că acțiunile desfășurate de

organul de urmărire penală, procuratură și instanțele judecătorești în

perioada urmării penale și examinării cauzei penale intentate ilegal în

privința sa, în baza art. 190 alin.(4), 27, 190 alin. (5), art. 3521 alin.(1) din

Codul penal, i-au lezat drepturile și libertățile sale fundamentale și că

vătămarea acestor drepturi rezidă întru-un prejudiciu moral, sunt corecte, dar

în circumstanțele speței ele nu justifică existența unui prejudiciu moral atât

de mare precum l-a solicitat Galina Bornholdt și l-au reținut instanțele

ierarhic inferioare.

ilicite a organului de urmărire penală, prin care s-a adus atingere unor

drepturi personale nepatrimoniale. Astfel, daunele morale pot fi acordate în

ipoteza în care se încalcă valorile ocrotite de legea fundamentală privind

demnitatea, onorarea, și alte valori sociale. Pe de altă parte, deși este real că

stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral

presupune o anumită aproximare, instanța trebuie să aibă criteriile de

apreciere precum: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic

și emoțional, importanța valorilor morale lezate, măsura în care acestea au

fost afectate.

circumstanțele cauzei și valorificând prejudiciul moral suportat de

reclamantă în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, au admis

parțial acțiunea, însă suma de 100 000 de lei, încasată de instanța de fond și

menținută de instanța de apel este una exagerată și excesivă în raport cu

criteriile stabilite la caz și principiul general al echității. Or, la caz, deși

perioada aflării Galinei Bornholdt sub urmărirea penală și examinării cauzei

penale în instanță a constituit aproximativ cinci ani, aceasta în perioada

respectivă nu a fost reținută, iar măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi

țara, i-a fost aplicată doar pentru o perioadă de 30 de zile.

19

trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel,

încât să asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a

prejudiciului moral cauzat, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reiterând conchide că suma de 50 000 de lei reprezintă o sumă

rezonabilă, care va acorda o evaluare pertinentă daunelor compensatoare,

fiind în corespundere cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate

de către reclamant, în urma acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală

ale procuraturii și ale instanțelor de judecată. Această valoare este de natură

să ofere reclamantei satisfacție pentru prejudiciile morale suferite, cu

respectarea principiului proporționalității.

a Drepturilor Omului care, atunci când stabilește cuantumul despăgubirilor

datorate de stat pentru încălcarea unui drept garantat de Convenția pentru

apărarea drepturilor omului, statuează în echitate, considerând ca fiind

întemeiate cererile de acordare a unor despăgubiri bănești pentru prejudiciul

moral și fizic suferit pe perioada în cauză. Or, scopul acordării daunelor

morale constă în realizarea, în primul rând a unei satisfacții morale pentru

suferințele de același ordin, iar nu a unei satisfacții patrimoniale.

prin echivalentul lor în bani, întrucât valorile ocrotite nu pot fi evaluate în

bani, existând practic o incompatibilitate între natura nepatrimonială a

prejudiciului și caracterul patrimonial al despăgubirii. Deci, în această parte

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe urmează a fi modificate

prin micșorarea cuantumului despăgubirii morale de la 100 000 de lei până

la 50 000 de lei, fiind pe măsură de a atenua suferințele psihice și fizice

cauzate reclamantei, precum și fiind echitabilă și nicidecum exagerată sau

diminuată pentru prejudiciul suferit de către ultima, această despăgubire

fiind corespunzătoare și criteriilor de despăgubire stabilite de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului prin jurisprudența sa constantă (cauza

Șarban vs Republica Moldova și cauza Ceaicovschi vs Republica Moldova).

interpretării normelor legale aplicabile spețelor ce vizează aceeași

problematică, spre exemplu: cauza Serghei Creciun vs Ministerul Justiției al

RM – dosar nr. 2ra-1012/23.

20

judiciară, și anume cauza Domnica Manole vs Ministerul Justiției al RM,

completul de judecată menționează că aceasta este distinctă de prezentul

litigiu, în partea circumstanțelor, temeiurilor de fapt, respectiv nu pot fi

reținute drept cauze similare în scopul emiterii unei soluții identice.

8 900 de lei și 1 671, 9 de lei cu titlu de prejudiciul material, Completul de

judecată conchide că, prin prisma art. 7 lit. e) din Legea privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr.1545 din 25

februarie 1998, instanțele ierarhic inferioare întemeiat au ajuns la concluzia

temeinicei acesteia.

judecată suportate cauza penală, în mărime de 4 000 de lei, precum și în

prezenta cauză, în sumă de 10 000 de lei, instanța de recurs consideră că

sumele dispuse spre încasare în acest sens de către instanțele ierarhic

inferioare, sunt rezonabile și proporționale, la stabilirea cuantumului

acestora ținându-se cont de esența cauzei penale/prezentei spețe și munca

efectiv depusă de avocat.

neîntemeiate și respinge argumentele recurenților invocate în confirmarea

ilegalității actelor judecătorești de dispoziție contestate și susținerea cererilor

de recurs. De altfel, recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept,

care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o

apreciere corespunzătoare.

Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul declarat de Galina

Bornholdt, reprezentată de avocatul Adrian Cebotari, de a admite recursul

depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu modificarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea reparării prejudiciului

moral, prin micșorarea cuantumului acestuia, în rest, menține decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

civilă

21

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul depus de Galina Bornholdt, reprezentată de avocatul

Adrian Cebotari.

Admite recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Modifică decizia din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 9 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Galina

Bornholdt împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea

prejudiciului material și moral, după cum urmează: Se încasează din contul

bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor, prin intermediul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul Galinei Bornholdt

suma de 50 000 (cincizeci mii) de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, menține decizia din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 9 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

22