M.M. împotriva Elveției

Publicat la 26 iulie 2021 SECȚIUNEA 3 Cererea nr. 13735/21 M.M. împotriva Elveției introdusă la 5 martie 2021, comunicată la 9 iulie 2021, ÎN FORMULAR, cererea se referă la respingerea cererii reclamantului, refugiat de origine udaneză, de acordare a azilului fiicei sale în conformitate cu art. 51 din Legea privind azilul (LASI) și de eliberare a unui permis de ședere. Reclamantul a intrat în Elveția în 2014. Autoritățile elvețiene au recunoscut ca refugiat și i-au acordat azil în 2016. Fiica sa s-a născut în 2014. Reclamantul susține că a fost separat de mama și că aceasta și-a lăsat fiica cu el la vârsta de șase săptămâni înainte de a părăsi Sudanul în Australia. ea nu a fost în contact cu fiica ei decât foarte sporadic.

Când fiica sa a avut trei luni, a trebuit să fugă din Sudan și a lăsat-o acasă la mama sa (bunica copilului). De la moartea celei care a murit în 2019, fiica sa se află la sora reclamantului. Reclamantul susține că sora sa nu mai poate ocupa de ea. Autoritățile elvețiene au refuzat cererea de a acorda azil fiicei sale pentru motivul că relația dintre reclamant și fiica sa nu a fost susceptibilă de a fundamenta o cerere de azil familial în sensul articolului 51 LASI. Potrivit acestei dispoziții, acordarea de azil de familie unei persoane cu reședința în străinătate presupune că părintele care locuiește în Elveția a fost recunoscut refugiat și că a fost separat, din cauza scurgerii sale, de membrul familiei sale încă în străinătate cu care intenționează să se întâlnească în Elveția.

Autoritățile elvețiene au considerat că au îndoieli cu privire la îndeplinirea condiției de separare din cauza scurgerii, în special cu privire la motivul că nu se putea pleca de la baza unei vieți de familie efectiv trăită înainte de scurgerea reclamantului. În fața Curții, reclamantul susține că refuzul reîntregirii familiei în favoarea fiicei sale încalcă dreptul său la respectarea vieții sale de familie, garantat prin art. 8 din convenție, precum și dreptul său la o cale de atac efectivă în conformitate cu art. 13 din convenție.

Refuzul reîntregirii familiei în favoarea fiicei sale a adus atingere dreptului său la respectarea vieții sale de familie, garantat prin art. 8 alin. (1) din Convenție Instanțele interne au examinat cu atenție faptele și au aplicat jurisprudența organelor Convenției și au pus în balanță în mod corespunzător interesul special al reclamantului și interesul public al colectivității, în special având în vedere situația fiicei sale, interesul superior al copilului a fost suficient luat în considerare de autoritățile interne

Publié le 26 juillet 2021

TROISIÈME SECTION

Requête n o 13735/21 M.M. contre la Suisse introduite le 5 mars 2021 communiquée le 9 juillet 2021

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le rejet de la demande du requérant, réfugié d’origine soudanaise, d’accorder l’asile à sa fille selon l’article 51 de la Loi sur l’asile (LAsi) et de lui délivrer un permis de séjour. Le requérant est entré en Suisse en 2014. Les autorités suisses l’ont reconnu comme réfugié et lui ont accordé l’asile en 2016. Sa fille est née en 2014. Le requérant soutient qu’il s’est séparé de la mère et que celle-ci a laissé sa fille avec lui à l’âge de six semaines avant de quitter le Soudan pour l’Australie. Elle n’était en contact avec sa fille que très sporadiquement. Quand sa fille a eu trois mois, il a dû fuir le Soudan et la laisser chez sa mère (la grand-mère de l’enfant). Depuis la mort de celle ‑ ci en 2019, sa fille se trouve chez la sœur du requérant.

Le requérant allègue que sa sœur ne peut plus s’occuper d’elle. Les autorités suisses ont refusé la demande d’accorder l’asile à sa fille au motif que la relation entre le requérant et sa fille n’était pas susceptible de fonder une prétention à l’asile familial au sens de l’article 51 LAsi. Selon cette disposition, l’octroi de l’asile familial à une personne résidant à l’étranger suppose que le parent vivant en Suisse ait été reconnu réfugié et qu’il ait été séparé, en raison de sa fuite, du membre de sa famille encore à l’étranger avec lequel il entend se réunir en Suisse. Les autorités suisses ont considéré qu’ils subsistaient des doutes si la condition de la séparation en raison de la fuite était remplie, notamment au motif qu’on ne pouvait pas partir de l’idée d’une vie familiale effectivement vécue avant la fuite du requérant.

Devant la Cour, le requérant soutient que le refus du regroupement familial en faveur de sa fille viole son droit au respect de sa vie familiale, garanti par l’article 8 de la Convention, ainsi que son droit à un recours effectif selon l’article 13 de la Convention.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le refus du regroupement familial en faveur de sa fille a-t-il porté atteinte à son droit au respect de sa vie familiale, garanti par l’article 8 § 1 de la Convention ? 2. Les juridictions internes, ont-elles soigneusement examiné les faits et appliqué la jurisprudence des organes de la Convention et ont-elles dûment mis en balance l’intérêt particulier du requérant et l’intérêt public de la collectivité ? En particulier, eu égard à la situation de sa fille, l’intérêt supérieur de l’enfant a-t-il suffisamment été pris en compte par les autorités internes ?