Comunicat la 25 noiembrie 2020 Publicată la 14 decembrie 2020 SECȚIUNEA 3 Cerere nr. 57303/18 S.Y. împotriva Elveției introdusă la 30 noiembrie 2018 FOARTE DE LEFFARE Reclamanta este un cetățean Eritreea care a intrat în Elveția cu concubinul și cei doi copii ai lor la 24 noiembrie 2008 pentru a solicita azilul. Ea a lăsat în urmă fiica sa, X., născută în 2000 de la o relație anterioară. La 10 februarie 2010, calitatea de refugiat a fost recunoscută recurentei, concubinului și copiilor acestora. Admiterea provizorie a fost pronunțată din cauza uilicității trimiterii lor în Eritreea. Cu toate acestea, autoritățile au considerat că azilul nu le putea fi acordat, din moment ce acest statut nu le era acordat persoanelor care nu erau refugiate atunci când și-au părăsit țara de origine sau din cauza comportamentului lor ulterior (art. 54 din Legea federală privind azilul) la 23 martie 2010, recurenta a depus o cerere de reîntregire a familiei în favoarea X. Între timp, aceasta își părăsise țara și se afla în Sudan, împreună cu bunica sa. Această cerere a fost respinsă pe motivul că reclamanta nu respectase termenul de așteptare de trei ani de la pronunțarea admiterii provizorii înainte de a solicita reîntregirea familiei și că aceasta depindea de ajutorul social [art. 85 alineatul (7) din Legea federală privind străinii]. Recurenta își va reitera cererea de reîntregire a familiei la 3 decembrie 2014, apoi la 8 septembrie 2016. Această ultimă cerere a fost respinsă definitiv de Tribunalul Administrativ Federal la 26 iulie 2018, pe motiv că condiția privind independența financiară a recurentei nu era încă îndeplinită. Recurenta susține că refuzul autorităților elvețiene de a acorda fiicei sale X. beneficiul reîntregirii familiei în Elveția cu încălcarea articolului 8, luat în mod individual și combinat cu art. 14. Respingerea de către autoritățile elvețiene a cererii de reîntregire a familiei în favoarea lui X. încalcă dreptul recurentei la respectarea vieții private și de familie, în sensul articolului 8 din convenție? În special, având în vedere situația sa actuală, interesul superior al lui X., care a rămas în Sudan, a fost respectat și luat suficient în considerare de instanțele interne Pe lângă termenul de trei ani prevăzut la art. 85 alineatul (7) LETR, procedura de reîntregire a familiei în ansamblu a fost excesiv de lungă? A fost recurenta victimă, în exercitarea drepturilor garantate de Convenție, a unei discriminări pe baza statutului său, în detrimentul articolului 14 din Convenție, coroborat cu art. 8?
Communiquée le 25 novembre 2020
Publié le 14 décembre 2020
Requête n
o
57303/18
S.Y.
contre la Suisse
introduite le 30 novembre 2018
La requérante est une ressortissante érythréenne qui entra en Suisse avec son concubin et leurs deux enfants le 24 novembre 2008 pour y demander l’asile. Elle laissa derrière elle sa fille, X., née en 2000 d’une précédente relation. Le 10 février 2010, la qualité de réfugié fut reconnue à la requérante, son concubin et leurs enfants. L’admission provisoire fut prononcée en raison de l’illicéité de leur renvoi en Érythrée. Les autorités considérèrent cependant que l’asile ne pouvait leur être octroyé, dès lors que ce statut n’était pas accordé aux personnes qui n’étaient devenues des réfugiés qu’en quittant leur pays d’origine ou en raison de leur comportement ultérieur (article 54 de la loi fédérale sur l’asile)
Le 23 mars 2010, la requérante déposa une demande de regroupement familial en faveur de X. Cette dernière avait entre-temps quitté sa patrie et se trouvait au Soudan, avec sa grand-mère. Cette demande fut rejetée aux motifs que la requérante n’avait pas respecté le délai d’attente de trois ans à compter du prononcé de l’admission provisoire avant de demander le regroupement familial et qu’elle dépendait de l’aide sociale (article 85 alinéa 7 de la loi fédérale sur les étrangers).
La requérante réitéra sa demande de regroupement familial le 3
décembre 2014, puis le 8 septembre 2016. Cette dernière demande fut définitivement rejetée par le Tribunal administratif fédéral le 26 juillet 2018, au motif que la condition de l’indépendance financière de la requérante n’était toujours pas remplie.
La requérante fait valoir que le refus des autorités suisses d’accorder à sa fille X. le bénéfice du regroupement familial en Suisse emporte violation de l’article
8, pris isolément et combiné avec l’article
14.
1.
Le rejet par les autorités suisses de la demande de regroupement familial en faveur de X. emporte-t-il violation du droit au respect de la vie privée et familiale de la requérante, au sens de l’article
8 de la Convention
? En particulier, eu égard à sa situation actuelle, l’intérêt supérieur de X., restée au Soudan, a-t-il été respecté et suffisamment pris en compte par les tribunaux internes
?
2.
Sous l’angle procédural, les autorités suisses ont-elles agi avec la célérité commandée par les circonstances
? Outre le délai de carence de trois ans imposé par l’article 85 alinéa 7 LEtr, la procédure de regroupement familial dans son ensemble a-t-elle été d’une durée excessive
?
3.
Le requérante a-t-elle été victime, dans l’exercice de ses droits garantis par la Convention, d’une discrimination fondée sur son statut, au mépris de l’article 14 de la Convention, combiné avec l’article 8 ?