TÜV RHEINLAND LGA PRODUCTS GMBH ET TÜV RHEINLAND FRANCE SAS c. FRANCE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Affaire communiquée
TÜV RHEINLAND LGA PRODUCTS GMBH ET TÜV RHEINLAND FRANCE SAS c. FRANCE (CtEDO, 2021)
Publicat pe 9 august 2021 CINQUE SECȚIUNEA N 78914/17 TÜV RHEINLAND LGA Products GMBH și TUV RHEINLAND FRANȚA SAS împotriva Franței, introdusă la 10 noiembrie 2017, comunicată la 15 iulie 2021 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aceasta se referă în special la consecințele financiare ale refuzului instanței interne de a adopta sau de a modifica executarea provizorie a dreptului la decizii interne prin care se alocă un provizion pentru mai multe mii de victime ale prejudiciilor corporale care au reședința în întreaga lume și la riscul ca recurentele să nu obțină rambursarea sumelor plătite, în cazul în care o decizie care a devenit definitivă ar limita numărul victimelor în cauză sau ar exclude chiar principiul răspunderii solidare pronunțate împotriva acestora. Prin două hotărâri din 20 ianuarie 2017, Tribunalul de Comerț din Toulon recunoaște responsabilitatea celor două recurente, care au efectuat procedurile de certificare și control prevăzute în Directiva CE 93/42/CEE privind dispozitivele medicale din 14 iunie 1993 pentru prejudiciile corporale și psihologice cauzate portavioanelor de țevi și le-a condamnat în solidar să plătească fiecărui portar, care nu s-a retras de la instanță, un depozit de o sumă de 3 000 EUR (EUR) care urma să fie plătit pentru despăgubirea definitivă a prejudiciilor lor, o expertiză medicală fiind ordonată. Cu privire la faptul că, printr-o decizie din 12 mai 2017, prim-președinte al Tribunalului de Primă Instanță din Aix-en-Provence a respins cererea de încetare a executării provizorii a uneia dintre cele două hotărâri și de consemnare a sumelor datorate cu titlu provizoriu și a autorizat înregistrarea sumei de 1 040 500 EUR în mâinile Fondului de depozit și decontări pentru a garanta executarea condamnărilor pecuniare pronunțate în primă instanță în temeiul cheltuielilor irepetibile și al cheltuielilor de judecată. În fond, prin două hotărâri din 11 februarie 2021, Curtea de Apel din Aix Provence a confirmat cele două hotărâri pronunțate de instanța de comerț cu privire la principiul răspunderii celor două recurente din cauza nerespectării obligațiilor lor, pe de o parte, de supraveghere și de vigilență și, pe de altă parte, de independență, cu excepția admisibilității acțiunii anumitor părți pentru care nu s-a demonstrat, printre altele, că au fost purtătoare de implanturi în litigiu. Recurentele au reglementat un recurs în casație la 8 aprilie 2021 împotriva acestor două decizii. În conformitate cu art. 6 alineatul (1) din Convenție și cu art. 1 din Protocolul 1, recurentele invocă o încălcare a dreptului de acces la un tribunal și se plâng că au putut obține hotărârea sau amenajarea executării provizorii a dreptului, decizie care nu are drept de recurs în temeiul articolului 525-2 din Codul de procedură civilă aplicabil la momentul respectiv. În sprijinul acestor obiecțiuni, acestea fac referire la o procedură anterioară având același obiect, dar care vizează alte părți în sensul că au putut, după anularea deciziei inițiale, să recupereze numai 4% din sumele plătite pentru executarea provizorie și după ce au trebuit să angajeze o sumă de 850 000 EUR pentru costurile de recuperare. Recurentele concluzionează că executarea provizorie a deciziilor de primă instanță și obiectul cauzei, pentru care acestea au putut obține hotărârea sau consemnarea sumelor alocate cu titlu provizoriu și datorate în temeiul executării provizorii de drept, antrenează consecințe extrem de preliminare, ireversibile în practică și disproporționate Au avut reclamantele acces la o instanță astfel cum este garantată prin art. 6 alin. (1) din Convenție? Refuzul de a opri sau de a modifica executarea provizorie de drept a provizioanelor acordate victimelor prejudiciilor corporale a constituit un obstacol disproporționat în calea dreptului lor de a avea acces la un tribunal, astfel cum este garantat prin art. 6 alineatul (1) din convenție? Refuzul de a opri sau de a modifica executarea provizorie de drept constituie o încălcare a dreptului recurentelor la respectarea bunurilor lor în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? Recurentele sunt invitate să prezinte, pentru a determina interesele în cauză în prezenta cerere: - lista exactă a victimelor vizate de deciziile de refuz ale primului președinte al instanței de apel din - suma totală exactă plătită în temeiul executării provizorii de drept și care poate face obiectul unei rambursări având în vedere cele două hotărâri ale Tribunalului de Primă Instanță din 11 februarie 2021 (deciziile nr. 2021/39 și 2021/40) - și înscrisurile la stadiul procedurii pendinte în fața Curții de Casație în urma recursului reglementat de recurente la 8 aprilie 2021. Recurentele sunt, de asemenea, invitate să precizeze în ce măsură fiecare dintre asigurătorii lor respectivi și cel al societății PIP, compania Allianz, au fost de acord să preia sau să preia o parte din provizioanele alocate în temeiul garanției lor contractuale (a se vedea în special Hotărârea din 22 ianuarie 2015 a Curții a Uniunii Europene în cauza Aix-en-Provence, care condamnă compania Allianz să garanteze societatea PIP în limita unui plafon de garantare de trei milioane de euro pentru daunele suferite în Franța și Monaco, decizie care a devenit definitivă ca urmare a hotărârii Curții de Casație din 8 iunie 2017 de respingere a recursului formulat de compania Allianz).