SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 5794/20 Mehmet Sirin TEKMENÜRAY împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 26 august 2021 într-un comitet compus din Branko Lubarda, președinte, Pauliine Koskelo, Marko Bošnjak, judecători, și Viktoriya Maradudina, adjunct al secțiunii f.f. având în vedere cererea formulată la 16 decembrie 2019, După ce a deliberat, pronunță următoarea decizie FAȚĂ ȘI PROCEDURA Reclamantul, domnul Mehmet Sirin Tekmenüray s-a născut în 1970. El a fost reprezentat în fața Curții de către domnul Z. Tekmenüray. 10 § 1 din Convenție (afectarea presupusă a dreptului său la libertatea de exprimare din cauza privării de a primi vizitatori timp de o lună care i-a fost impusă de către administrația Õ șefului de a cânta un imn sau de a scanda un slogan fără motiv) a fost comunicat guvernului turc ( Această observație a fost adresată părții solicitante care a fost invitată să își prezinte observațiile. Scrisoarea grefei a rămas fără răspuns. Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 15 aprilie 2021, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost încheiat începând cu 18 februarie 2021 și că nu a solicitat prelungirea acesteia. Curtea a precizat, de asemenea, că, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, aceasta poate anula o cerere din rol în cazul în care, la fel ca în speță, circumstanțele permit să se ajungă la concluzia că reclamantul nu mai intenționează să o mențină. Scrisoarea a ajuns la partea reclamantă la 29 aprilie 2021; ea a rămas totuși fără răspuns. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamanta nu mai intenționează să mențină cererea (articolul (a) din Convenție).În plus, în lipsa unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție și a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 16 septembrie 2021. {semnture_p_2} Viktoriya Maradudunina Branko Lubarda Grefier adjunct f.f.
Requête n
o
5794/20
Mehmet Șirin TEKMENÜRAY
contre la Turquie
La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 26 août 2021 en un comité composé de
:
Branko Lubarda,
président,
Pauliine Koskelo,
Marko Bošnjak,
juges,
et de Viktoriya Maradudina,
greffière adjointe de section f.f.
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 16 décembre 2019,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Mehmet Șirin Tekmenüray est né en 1970.
Il a été représenté devant la Cour par M
me
.
Le grief que le requérant tirait de l’article
10 § 1 de la Convention (atteinte alléguée portée à son droit à la liberté d’expression en raison de la sanction de privation de recevoir des visiteurs pendant un mois qui lui a été infligée par l’administration pénitentiaire du chef de chanter un hymne ou scander un slogan sans raison) a été communiqué au gouvernement turc («
le Gouvernement
»), qui a soumis des observations sur la recevabilité et le bien-fondé de ceux-ci. Ces observations ont été adressées à la partie requérante qui a été invitée à présenter les siennes. La lettre du greffe est demeurée sans réponse.
Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 15 avril 2021, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai imparti pour la présentation de ses observations était échu depuis le 18 février 2021 et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. La Cour a en outre précisé que, aux termes de l’article 37 § 1 a) de la Convention, elle peut rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances permettent de conclure que le requérant n’entend plus maintenir celle-ci. La lettre est bien parvenue à la partie requérante le 29 avril 2021
; elle est toutefois demeurée sans réponse.
À la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que la partie requérante n’entend plus maintenir la requête (article
37
§
1
a) de la Convention). Par ailleurs, en l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention et ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article
37 §
1
in fine
.
Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle.
Fait en français puis communiqué par écrit le 16 septembre 2021.
{signature_p_2}
Viktoriya Maradudina
Branko Lubarda
Greffière adjointe f.f.
Président