CÎRSTOIU c. ROUMANIE

Publicat pe 11 octombrie 2021 SECȚIUNEA A patra Cerere nr. 59120/19 Veronica CIRSTOIU împotriva României introdusă la 22 octombrie 2019, comunicată la 20 septembrie 2021 OBIECTUL LIMITĂRII LA 27 martie 2019, reclamanta, fostă judecătoare la Tribunalul de apel din București, a fost condamnată pentru abuz de putere din cauza pronunțării, la 22 martie 2019. în 2012, prin formarea unei hotărâri judecătorești din care făcea parte, a unei hotărâri definitive de justiție care a dus la anularea condamnării penale a unei persoane terțe. Recurenta se plânge de nerespectarea prezumției sale de nevinovăție din cauza declarațiilor făcute în mass-media, cu puțin timp înainte de deschiderea anchetei penale care o privește, de D.M., procurorul-șef al D.N.A. Potrivit acesteia, D.M. a contestat decizia pe care a pronunțat-o și a pus întrebări cu privire la o posibilă abatere profesională sau un delict comis de judecători (y inclusiv recurenta) care a pronunțat hotărârea din 22 februarie 2012 (art. 6 2 din convenție). Recurenta denunță, de asemenea, condițiile de detenție necorespunzătoare pe care le-a suferit în perioada 27 martie-16 iulie 2019 în închisoarea Târgșor (suprapopularea, scurtul timp petrecut în afara celulei, accesul limitat la toalete și igiena necorespunzătoare) (art. 3 din convenție). A fost respectată, în speță, prezumția de nevinovăție garantată prin art. 6 alineatul (2) din convenție, având în vedere ceea ce a spus procurorul general D.M. cu privire la cauza penală care o viza pe reclamantă (a se vedea în special G.C.P.c. România , n 20899/03, §§ 54-61, 20 decembrie 2011)? 3 din Convenție, tratamente inumane sau degradante din cauza condițiilor materiale de detenție în închisoarea Târgșor din 27 martie până în 16 iulie 2019 (Rezmmes și alții c. România, n 61467/12 și alte 3 aprilie 2017)?

Publié le 11 octobre 2021

QUATRIÈME SECTION

Requête n

o

59120/19

Veronica CÎRSTOIU

contre la Roumanie

introduite le 22 octobre 2019

communiquée le 20 septembre 2021

OBJET DE L’AFFAIRE

Le 27 mars 2019, la requérante, ancienne juge à la cour d’appel de Bucarest, fut condamnée pour abus de pouvoir en raison du prononcé, le 22

févier 2012, par la formation de jugement dont elle faisait partie, d’une décision définitive de justice ordonnant l’annulation de la condamnation pénale d’une tierce personne. L’enquête pénale visant la requérante fut menée par la Direction nationale anticorruption («

D.N.A.

»). La requérante se plaint du non-respect de sa présomption d’innocence en raison des déclarations faites dans le mass-média, peu avant l’ouverture de l’enquête pénale la concernant, par D.M., le procureur en chef de la D.N.A. Selon elle, D.M. exprima son désaccord avec la décision qu’elle avait prononcée et s’interrogea quant à une éventuelle faute professionnelle ou un délit commis par les juges (y

compris la requérante) ayant prononcé l’arrêt du 22

février 2012 (article 6

§

2 de la Convention). La requérante dénonce également les mauvaises conditions de détention qu’elle a subi du 27

mars au 16 juillet 2019 à la prison de Târgșor (la surpopulation, le peu de temps passé hors cellule, l’accès restreint aux toilettes et la mauvaise hygiène) (article 3 de la Convention).

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

La présomption d’innocence garantie par l’article

6 §

2 de la Convention a-t-elle été respectée en l’espèce

eu égard aux propos tenus dans le mass-média par le procureur général D.M. au sujet de l’affaire pénale visant la requérante (voir, notamment,

G.C.P. c. Roumanie

, n

o

20899/03, §§

54-61, 20 décembre 2011) ?

2.

La requérante a-t-elle été soumise, en violation de l’article

3 de la Convention, à des traitements inhumains ou dégradants

en raison des conditions matérielles de détention dans la prison de Târgșor du 27 mars au 16 juillet 2019 (

Rezmives et autres c. Roumanie

, n

o

61467/12 et 3 autres, 25

avril 2017) ?