DOĞUDAN c. TURQUIE

Publicat pe 11 octombrie 2021 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 12256/21 Hasan DO condamnarea penală a reclamantului, a șefului de culpă, la o amendă judiciară în valoare de 1 740 de lire turce (aproximativ 250 de euro la momentul faptei) din cauza publicării următoare pe Facebook a președintelui Uniunii camerelor și burselor din Turcia: Ați pus oamenii în lenjeria lor (...) și continuați să faceți acest lucru, (...) dar, ce ați pus bine, nu este așa? (.) Invocând art. 10 din Convenție, reclamantul susține că condamnarea sa penală constituie o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare.

Întrebări cu privire la părți A fost afectată libertatea de exprimare a reclamantului și, în special, dreptul său de a comunica informații sau idei, în sensul articolului 10 alineatul (1) din convenție pe motiv de condamnare penală În acest sens, a fost această încălcare prevăzută de lege și necesară, în sensul articolului 10 alineatul (2), având în vedere, în special, statutul și funcțiile persoanelor interesate, contextul în care a fost făcută publicarea în litigiu, natura penală a sancțiunii adoptate împotriva reclamantului și cuantumul de land judiciar aplicat În special, instanțele naționale au efectuat, în deciziile lor, o balanță adecvată, în conformitate cu criteriile stabilite de jurisprudența Curții, între dreptul reclamantului la libertatea de exprimare și dreptul părții adverse la respectarea vieții private (Axel Springer AG c. Germania [GC], nr 39954/08, § 89-95), 7 februarie 2012, Von Hannover c. Germania (n [GC], n 40660/08 și 60641/08, § 108 113, CEDO 2012; a se vedea, de asemenea, Couderc și Hachette Filipacchi Associates c. Franța [GC], n 40454/07, § 93, CEDO 2015 (extracte))

Publié le 11 octobre 2021

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 12256/21 Hasan DOĞUDAN contre la Turquie introduite le 11 février 2021 communiquée le 23 septembre 2021

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la condamnation pénale du requérant, du chef d’insulte, à une amende judiciaire d’un montant de 1 740 livres turques (environ 250 euros à l’époque des faits) en raison de la publication suivante qu’il avait faite sur compte Facebook concernant le président de l’Union des chambres et des bourses de Turquie : « Vous avez [dépouillé] le peuple jusqu’à leurs caleçons (...) et vous continuez à le faire, (...) mais, qu’est-ce que vous avez bien mis, n’est-ce pas ? ( ...) » Invoquant l’article 10 de la Convention, le requérant allègue que sa condamnation pénale constitue une atteinte à son droit à la liberté d’expression.

QUESTIONS AUX PARTIES

Y a-t-il eu atteinte à la liberté d’expression du requérant, et spécialement à son droit de communiquer des informations ou des idées, au sens de l’article 10 § 1 de la Convention à raison de sa condamnation pénale ? Dans l’affirmative, cette atteinte était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 10 § 2, eu égard notamment aux statuts et fonctions des intéressés, au contexte dans lequel la publication litigieuse a été faite, à la nature pénale de la sanction adoptée à l’encontre du requérant et au montant de l’amende judiciaire infligée ? En particulier, les juridictions nationales ont-elles effectué, dans leurs décisions, une mise en balance adéquate, dans le respect des critères établis par la jurisprudence de la Cour, entre le droit du requérant à la liberté d’expression et le droit de la partie adverse au respect de sa vie privée ( Axel Springer AG c. Allemagne [GC], n o 39954/08, §§ 89-95), 7 février 2012, Von Hannover c. Allemagne (n o 2) [GC], n os 40660/08 et 60641/08, §§ 108 ‑ 113, CEDH 2012 ; voir également Couderc et Hachette Filipacchi Associés c. France [GC], n o 40454/07, § 93, CEDH 2015 (extraits)) ?