A.S.B. și I.b.f.b. împotriva Franței

Traducere în română AI

Publicată la 29 septembrie 2025

SECȚIA A CINCEA

Cererea nr. 21464/24 A.S.B. and I.B.F.B. împotriva Franței introdusă la 25 iulie 2024 comunicată la 11 septembrie 2025

OBIECTUL CAUZEI

Cererea se referă la respingerea, în numele interesului superior al copilului, a unei cereri de contestare a paternității soțului mamei (A.S.B.) a unui copil (I.) născut în 2018, care fusese conceput în Spania în 2017 prin procreare asistată medical cu donare de spermă la inițiativa mamei singure și în condițiile în care soții erau separați (hotărârea tribunalului judiciar din Nantes din 30 aprilie 2020, confirmată printr-o hotărâre a curții de apel din Rennes din 4 aprilie 2022; decizia Curții de Casație din 2 mai 2024). Acțiunea în contestarea paternității fusese pornită de mamă. Curtea de apel din Rennes, înainte de a se pronunța, desemnase o administratoare ad hoc însărcinată să reprezinte interesele copilului, care, în virtutea interesului superior al copilului, invitase curtea de apel să confirme respingerea acțiunii în contestarea paternității.

În fața Curții, A.S.B. declară că o reprezintă pe I. în calitatea sa de mamă. Ea se plânge de o ingerință contrară articolului 8 din Convenție în dreptul la respectarea vieții private și familiale. Ea denunță în special o încălcare de către instanțele interne a „obligației de a veghea cu o atenție cu totul deosebită la respectarea interesului superior al copilului, și în special la respectarea identității sale, astfel cum sunt garantate de articolul 8 din Convenție”.

ÎNTREBĂRI ADRESATE PĂRȚILOR

1. Există un conflict de interese între A.S.B și I. de natură să pună în discuție calitatea celei dintâi de a acționa în numele și pe contul celei de-a doua? Ce concluzie trebuie trasă în această privință din faptul că copilul era reprezentat de o administratoare ad hoc în fața curții de apel din Rennes și a Curții de Casație, și că administratoarea ad hoc a susținut în fața acestor instanțe teza conform căreia interesul superior al copilului rezida în menținerea legăturii de paternitate, în timp ce mama susținea că se afla în anularea acestei legături? 2. A existat o încălcare a dreptului copilului I. la respectarea vieții sale private și familiale, în sensul articolului 8 din Convenție?

Publié le 29 septembre 2025

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 21464/24 A.S.B. and I.B.F.B. contre la France introduite le 25 juillet 2024 communiquée le 11 septembre 2025

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le rejet, au nom de l’intérêt supérieur de l’enfant, d’une demande de contestation de la paternité du mari de la mère (A.S.B.) d’une enfant (I.) née en 2018, qui avait été conçue en Espagne en 2017 par procréation médicalement assistée avec don de sperme à l’initiative de la mère seule et alors que les époux étaient séparés (jugement du tribunal judiciaire de Nantes du 30 avril 2020, confirmé par un arrêt de la cour d’appel de Rennes du 4 avril 2022 ; décision de la Cour de cassation du 2 mai 2024). L’action en contestation de paternité avait été engagée par la mère. La cour d’appel de Rennes avait, avant dire droit, désigné une administratrice ad hoc chargée de représenter les intérêts de l’enfant, laquelle avait, en vertu de l’intérêt supérieur de l’enfant, invité la cour d’appel à confirmer le rejet de l’action en contestation de paternité.

Devant la Cour, A.S.B. déclare représenter I. en sa qualité de mère. Elle se plaint d’une ingérence contraire à l’article 8 de la Convention dans le droit au respect de la vie privée et familiale. Elle dénonce singulièrement un manquement des juridictions internes à leur « devoir de veiller avec une attention toute particulière au respect de l’intérêt supérieur de l’enfant, et en particulier au respect de son identité, tels que garantis par l’article 8 de la Convention ».

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Y a-t-il un conflit d’intérêts entre A.S.B et I. de nature à mettre en cause la qualité de la première pour agir au nom et pour le compte de la seconde ? Quelle conclusion y a-t-il lieu de tirer à cet égard du fait que l’enfant était représentée par une administratrice ad hoc devant la cour d’appel de Rennes et la Cour de cassation, et que l’administratrice ad hoc a défendu devant ces juridictions la thèse selon laquelle l’intérêt supérieur de l’enfant résidait dans le maintien du lien de paternité alors que la mère soutenait qu’il se trouvait dans l’annulation de ce lien ? 2. Y a-t-il eu violation du droit de l’enfant I. au respect de sa vie privée et familiale, au sens de l’article 8 de la Convention ?