THEVENON c. FRANCE

Publicat la 7 octombrie 2021 SECȚIUNEA 5 Cererea nr. 46061/21 Pierrick THEVENON împotriva Franței, introdusă la 10 septembrie 2021, comunicată la 27 septembrie 2021 DE L 2021-1040 din 5 august 2021 privind gestionarea crizei sanitare. La art. 12 din această lege se enumeră persoanele care fac obiectul obligației de vaccinare împotriva covid-19, cu excepția cazului în care există contraindicații medicale recunoscute, fie din cauza tipului de unitate în care își exercită funcțiile, fie din cauza profesiei lor, în mod similar cu pompierii.

Începând cu 15 septembrie 2021 (în termen de 15 octombrie pentru persoanele care, în cadrul unui regim de vaccinare care conține mai multe doze, justifică administrarea a cel puțin una dintre dozele necesare, sub rezerva prezentării rezultatului unui examen de depistare virusologică care nu a dus la o contaminare cu covid-19), profesioniștii în cauză nu își mai pot exercita activitatea dacă nu îndeplinesc obligația de vaccinare prin prezentarea certificatului de stare de vaccinare. În această ipoteză, ei pot utiliza, cu acordul angajatorului lor, zile de concediu plătit. În caz contrar, ei sunt suspendați din funcția sau contractul de muncă, ceea ce este însoțit de întreruperea plății remunerației lor, atâta timp cât nu îndeplinesc condițiile legate de obligația de vaccinare.

Invocând art. 8 din convenție, luat singur și combinat cu art. 14 și art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamantul se plânge de obligația de vaccinare care îi este impusă prin aplicarea Legii nr. 2021-1040 din 5 august 2021 și care se bazează pe profesia sa, precum și de faptul că refuzul său de a fi vaccinat împotriva covid-19 ar fi condus, începând cu data de 15 Septembrie 2021, suspendarea activității sale profesionale și privarea totală a remunerației sale. Alți reclamanți, în număr de 712, și-au exprimat intenția de a sesiza Curtea cu privire la aceeași problematică. Curtea le-a precizat formalitățile care trebuie îndeplinite.

Întrebări cu privire la părți Reclamantul a epuizat căile de atac interne, astfel cum se prevede la art. 35 alineatul (1) 1 din Convenție, având în vedere obligația de vaccinare la care reclamantul este supus, prin aplicarea Legii nr. 2021-1040 din 5 august 2021 privind gestionarea crizei sanitare, ca urmare a activității sale profesionale, a fost încălcat dreptul său la respectarea vieții sale private, în sensul articolului 1 din convenție A fost reclamantul victimă, în exercitarea drepturilor garantate de Convenție, a unei discriminări pe baza profesiei sale, contrar articolului 14 din Convenție coroborat cu art. 8 din Convenție?

În special, reclamantul a suferit o diferență de tratament prin faptul că, spre deosebire de membrii altor profesii, acesta este supus obligației de vaccinare, refuzul său de a fi vaccinat în termenul legal care ar fi putut duce, în plus, la suspendarea activității sale profesionale și la plata remunerației sale începând cu 15 septembrie 2021? În circumstanțele din speță, având în vedere suspendarea presupusă a plății remunerației reclamantului ca urmare a refuzului său de a se supune obligației de vaccinare prevăzute de Legea nr. 2021-1040 din 5 august 2021, s-a încălcat dreptul său la respectarea bunurilor sale, în sensul articolului 1 din Protocolul nr.

Publié le 7 octobre 2021

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 46061/21 Pierrick THEVENON contre la France introduite le 10 septembre 2021 communiquée le 27 septembre 2021

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne l’obligation vaccinale imposée au requérant, en raison de sa profession de sapeur-pompier professionnel, sur le fondement de la loi n o 2021-1040 du 5 août 2021 relative à la gestion de la crise sanitaire. L’article 12 de cette loi dresse la liste des personnes soumises à l’obligation vaccinale contre la covid-19, sauf contre-indication médicale reconnue, en raison soit du type d’établissement dans lequel elles exercent leurs fonctions, soit de leur profession, à l’instar des sapeurs-pompiers.

À partir du 15 septembre 2021 (délai reporté au 15 octobre pour les personnes qui, dans le cadre d’un schéma vaccinal comprenant plusieurs doses, justifient de l’administration d’au moins une des doses requises, sous réserve de présenter le résultat d’un examen de dépistage virologique ne concluant pas à une contamination par la covid-19), les professionnels concernés ne peuvent plus exercer leur activité s’ils n’ont pas satisfait à l’obligation de vaccination en présentant leur certificat de statut vaccinal. Dans cette hypothèse, ils peuvent utiliser, avec l’accord de leur employeur, des jours de congés payés. À défaut, ils sont suspendus de leurs fonctions ou de leur contrat de travail, ce qui s’accompagne de l’interruption du versement de leur rémunération, et ce tant qu’ils ne remplissent pas les conditions liées à l’obligation vaccinale.

Invoquant l’article 8 de la Convention, pris seul et combiné avec l’article 14, et l’article 1 er du Protocole N o 1, le requérant se plaint de l’obligation vaccinale qui lui est imposée par application de la loi n o 2021-1040 du 5 août 2021 et qui est fondée sur sa profession, ainsi que du fait que son refus de se faire vacciner contre la covid-19 aurait entraîné, à partir du 15 septembre 2021, la suspension de son activité professionnelle et la privation totale de sa rémunération. D’autres requérants, au nombre de 712, ont exprimé leur intention de saisir la Cour de requêtes portant sur la même problématique. La Cour leur a précisé les formalités à remplir.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le requérant a-t-il épuisé les voies de recours internes, comme l’exige l’article 35 § 1 de la Convention ? 2. Compte tenu de l’obligation vaccinale à laquelle le requérant est soumis, par application de la loi n o 2021-1040 du 5 août 2021 relative à la gestion de la crise sanitaire, en raison de son activité professionnelle, y a-t-il eu atteinte à son droit au respect de sa vie privée, au sens de l’article 8 § 1 de la Convention ? 3. Le requérant a-t-il été victime, dans l’exercice de ses droits garantis par la Convention, d’une discrimination fondée sur sa profession, contraire à l’article 14 de la Convention combiné avec l’article 8 de la Convention ? En particulier, le requérant a-t-il subi une différence de traitement en ce que, contrairement aux membres d’autres professions, il est soumis à l’obligation vaccinale, son refus se faire vacciner dans le délai légal ayant de surcroît pu entraîner la suspension de son activité professionnelle et du versement de sa rémunération à partir du 15 septembre 2021 ? 4. Dans les circonstances de l’espèce, compte tenu de la suspension alléguée du versement de la rémunération du requérant en raison de son refus de se soumettre à l’obligation vaccinale prévue par la loi n o 2021-1040 du 5 août 2021, y a-t-il atteinte à son droit au respect de ses biens, au sens de l’article 1 er du Protocole n o 1 ?