CtEDO 12.10.2021 Auto

DEMIR c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
12.10.2021
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
DEMIR c. TURQUIE (CtEDO, 2021)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 38851/10 Kemal DEMIR și Mehmet DEMIR împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care are loc la 12 octombrie 2021 într-un comitet compus din Aleš Pejchal, președinte, Branko Lubarda, Pauliine Koskelo, judecători, și din Hasan Bak 38851/10 împotriva Turciei și dintre care doi resortisanți ai acestui stat, domnul Kemal Demir și domnul Mehmet Demir ( decizia de a aduce la cunoștința guvernului turc ( 1 cu privire la două parcele și de a declara cererea inadmisibilă pentru surplus, observațiile părților, După ce a deliberat, face următoarea decizie CU PRIVIRE LA AFACERI Cererea se referă la respingerea revendicărilor de proprietate ale reclamanților pe două terenuri și la refuzul de a lua în considerare titlurile de proprietate de care dispuneau părțile interesate și care par să nu corespundă niciunui alt teren din sector. În urma lucrărilor de cadastrare care au început în 2004, serviciile de cadastru au considerat că două terenuri cu o suprafață totală de peste 8 000 m2 situate în locul menționat Mahmut Dam în satul Gömemiș din Tunceli aparțineau reclamanților în temeiul prescripției dobândite. În consecință, aceștia din urmă exercitau pe aceste terenuri o posesie pașnică și neîntreruptă de mai bine de 20 de ani. Administrația pădurilor a solicitat instanței de cadastru să anuleze concluziile cadastrale referitoare la aceste două terenuri. În cursul procedurii, reclamanții au indicat un titlu de proprietate referitor la aceste bunuri și anterior cadastrajului. Acesta se referea la un teren de 2400 m2 situat la locul menționat Dam Kenar Tribunalul a acceptat cererea administrației și a înregistrat bunurile ca proprietate a Trezoreriei. El a indicat că terenurile în cauză erau păduri, care, în temeiul dreptului, nu puteau face obiectul unei operațiuni prin prescripție sau chiar al unei proprietăți private. În plus, reclamanții se consideră victime ale încălcării drepturilor lor de a-și respecta bunurile în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1. Invocând art. 6 din convenție, ei reproșează instanțelor naționale că nu sunt pronunțați asupra titlului lor de proprietate. Guvernul ridică diverse excepții de la plata impozitului, inclusiv următoarele: Acesta susține că unul dintre reclamanți a decedat și că nu există niciun moștenitor care să nu fie declarat la Curte. Acesta precizează că titlul reclamanților nu corespundea terenului revendicat și că nu a fost stabilit în timpul cadastrării zonei că acesta corespundea integral sau parțial unei alte parcele. Întrucât acest titlu a pierdut orice valoare, în măsura în care nu mai corespunde niciunei bunuri, reclamanții ar fi trebuit să introducă o acțiune în despăgubire împotriva statului pe baza articolului 1007 din Codul civil ( Acesta precizează că, în conformitate cu jurisprudența Curții de Casație, noțiunea de ținere a registrelor funciare include lucrările de cadastrare, dat fiind că: ele permit instituirea acestor registre (adunarea generală a camerelor civile, E.2009/4-383/93, K.2009/517, 18 noiembrie 2009). În ceea ce privește litigiul întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1, Curtea amintește că un titlu de proprietate înmatriculat în registrul peisagistic constituie, în drept turc, dovada existenței unui drept de proprietate asupra unui bun imobil. În cazul de față, titlul reclamanților este în prezent lipsit de valoare, așteptându-se că, la sfârșitul cadastrajului și al procedurilor aferente, nu s-a stabilit nicio corespondență între acesta și niciun teren situat la Gömemiș. 12. Această situație care aduce atingere dreptului de proprietate prin intermediul unui transfer de proprietate în temeiul articolului 1007 din CC. 13. Circumstanța că instanța din Cadastru nu a determinat dacă terenul corespunzător titlului se afla sau nu în interiorul parcelelor în litigiu nu are nici un impact asupra eficienței unei astfel de acțiuni, deoarece, ținând cont de jurisprudența Curții de Casație, într-un caz și în altul, acțiunea ar fi putut permite despăgubirea. În primul caz, reclamanții ar fi fost despăgubiți pentru motivul că le fusese eliberat un titlu care se referea la un bun care intră în domeniul forestier și, prin urmare, nu putea face obiectul unei proprietăți private. În al doilea caz, ar fi fost de la eliberarea unui titlu care nu corespunde nici unui teren. 14. Reclamanții au omis să utilizeze o astfel de cale de atac și nu furnizează niciun element care să permită să se îndoiască de eficacitatea sa. 15. În consecință, această parte a ÖVAG este inadmisibilă pentru neechitabila căilor de atac interne. 16. În ceea ce privește litigiul referitor la dreptul la un proces echitabil și care constă în a acuza instanțele naționale de faptul că nu au luat în considerare titlul de proprietate al reclamanților pentru soluționarea litigiului, trebuie amintit în primul rând că, în cazul în care art. 6 alineatul (1) obligă instanțele să își motiveze hotărârile, aceasta nu înseamnă că Õ impune un răspuns detaliat la fiecare argument ( Cu toate acestea, din moment ce un motiv invocat de o parte este decisiv pentru finalizarea procedurii, acesta impune un răspuns specific și explicit (Ruiz Torija c. Spania, 9 decembrie 1994, § 30, seria A n 303 A). 17. În acest caz, argumentul că reclamanții au tras din titlul lor de proprietate nu a fost decisiv. Întradevăr, din moment ce instanța a stabilit că terenurile în cauză au un caracter forestier, el nu le putea înscrie în registru ca proprietate a reclamanților, deoarece acest tip de teren nu putea face obiectul unei proprietăți private, chiar și atunci când a făcut obiectul unui titlu de proprietate înmatriculat, așa cum susțineau reclamanții (a se vedea Petrović și alte c. Muntenegru , n 18116/15, § 41-43, 17 iulie 2018 18. Prin urmare, rezultă că această parte a cererii este inadmisibilă din cauza defectului vădit de fond. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 18 noiembrie 2021. {semnătură_p_2} Hasan Bak

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2022-03-15
0,96
DEMİR c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 19814/20 Ahmet DEMİR contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 15 mars 2022 en un comité composé de : Branko Lubarda, président, Jovan Ilievski, Diana Sâ
CtEDO 2020-10-13
0,95
DEMİR c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 5814/09 Faik DEMİR contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 13 octobre 2020 en un comité composé de : Aleš Pejchal, président, Egidijus Kūris, Carlo Ran
CtEDO 2021-10-12
0,95
ÇELİK c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 27043/15 Ömer ÇELİK contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme, siégeant le 12 octobre 2021 en un comité composé de : Aleš Pejchal, président, Branko Lubarda, Pauliine Koskelo, juges, et
CtEDO 2021-11-16
0,95
AFFAIRE YILDIRIM DEMİR c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE YILDIRIM DEMİR c. TURQUIE (Requête n o 16363/19) ARRÊT STRASBOURG 16 novembre 2021 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Yıldırım Demir c. Turquie, La Cour européenne des droits
CtEDO 2020-05-19
0,95
AFFAIRE SEYFETTİN DEMİR c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE SEYFETTİN DEMİR c. TURQUIE (Requête n o 45540/09) ARRÊT STRASBOURG 19 mai 2020 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Seyfettin Demir c. Turquie, La Cour européenne des droits de
Sursă