LUNGU v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
LUNGU v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA (CtEDO, 2025)
Publicat la 6 octombrie 2025 CIFTH SECȚIUNE Cerere nr. 56161/18 Nicolae LUNGU împotriva Republicii Moldova depusă la 22 noiembrie 2018 a comunicat la 16 septembrie 2025 DECLARAȚIA FACTELOR Cererea se referă la condamnarea administrativă a reclamantului pentru părăsirea scenei unui accident de trafic înainte de a fi înființată vinovăția sa în privința accidentului în sine în cadrul procedurilor separate. La 27 decembrie 2017, reclamantul a fost implicat într-un accident de trafic, în coliziune cu un tablou public deținut de o companie privată. După accident, reclamantul a părăsit scena. La 9 ianuarie 2018, poliția a elaborat două rapoarte administrative privind infracțiunile Unul pentru părăsirea scenei unui accident de trafic și al doilea pentru încălcarea reglementărilor de trafic, care a determinat daune semnificative la bunuri. Cele două rapoarte de infracțiune au fost examinate în două seturi separate de proceduri de infracțiune administrativă. Primul set de proceduri de infracțiune administrativă În primul set al procedurii de infracțiune administrativă, la 10 mai 2018, reclamantul a fost considerat vinovat de o instanță de primă instanță de a părăsi scena accidentului de trafic. În special, art. 243 din Codul de infracțiuni administrative în vigoare, penalizat părăsind locul unui accident de trafic de către un autor (de către vinovat Permisul de conducere al reclamantului a fost retras pentru o perioadă de doi ani. El a contestat hotărârea instanței de primă instanță, susținând că raportul privind infracțiunile administrative a fost elaborat cu încălcări multiple de procedură și că instanța a încălcat principiul presunției de nevinovăție prin implicarea că reclamantul este responsabil pentru accidentul de trafic, deși a doua serie de proceduri de infracțiune administrativă era încă în așteptare, iar vina sa nu a fost stabilită de niciun tribunal. El solicită, de asemenea, instanței de primă instanță să se pronunțe la Curtea Constituțională, susținând că art. 243 din Codul de infracțiuni administrative a fost neconstituțional. La 19 iulie 2018, un tribunal de apel a susținut decizia instanței de primă instanță și a respins, de asemenea, cererea reclamantului de a-și remite cazul la Curtea Constituțională ca fiind evident nefondat. Al doilea set de proceduri de infracțiune administrativă În al doilea set de proceduri de infracțiune administrativă, privind încălcarea reglementărilor privind traficul, care a determinat daune semnificative la bunuri, la 14 septembrie 2018, prima instanță a amendat reclamantul. La 4 decembrie 2018, această decizie a fost susținută de decizia finală a instanței de apel. Reclamantul se plânge, în baza articolului 6 §§ § 1 și 2 din Convenție, că instanțele nu au motivat suficient de decizia lor și că condamnarea sa administrativă pentru părăsirea scenei unui accident de trafic, emise înainte de o decizie finală privind accidentul în sine, a încălcat principiul presunției de nevinovăție. Reclamantul a avut o audiere echitabilă în determinarea acuzațiilor penale împotriva acestuia, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție (a se vedea Gäfgen c. Germania [GC], nr. 22978/05, § 169, CEDO 2010)? În special, instanțele interne implicate în primul set de proceduri de infracțiune administrativă au dat motive suficiente pentru decizia lor de a condamna reclamantul, în conformitate cu cerințele articolului 6 din convenție, ținând cont de faptul că al doilea set de proceduri de infracțiune administrativă erau încă în așteptare (a se vedea Fomin c. Moldova) , nr. 36755/06, §§ 24-34, 11 octombrie 2011)? Presupunerea de nevinovăție, garantată de art. 6 § 2 din Convenție, respectată de decizia instanței din 19 iulie 2018, având în vedere că art. 243 din Codul de Infracții de Administrație, ca în vigoare la momentul respectiv, a penalizat părăsirea scenei unui accident de trafic de către infractorul?