CĂRĂUȘU ET AUTRES c. ROUMANIE

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

09.11.2021

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Irrecevable

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

CĂRĂUȘU ET AUTRES c. ROUMANIE (CtEDO, 2021)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE Cerere nr. 9923/17 Ciprian CĂRUȘU împotriva României și alte trei cereri (a se vedea lista din anexă) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 9 noiembrie 2021 într-un comitet compus din Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători, și Ilse Freiwirth, graffière de secțiune Având în vedere cererile menționate anterior, ale căror detalii figurează în tabelul anexat, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de către reclamanți, După ce au deliberat, face următoarea decizie CU PRIVIRE LA Reclamanții erau ofițeri de poliție și au intervenit în timpul controalelor rutiere în echipaje formate din doi sau trei polițiști și au putut întocmi procese-verbale și au putut aplica sancțiuni amenzi pentru nerespectarea normelor rutiere. Ei au fost condamnați de șeful corupției pasive. Faptele au fost descoperite ca urmare a operațiunilor care implică intervenția agenților sub acoperire și au făcut obiectul unei înregistrări audio-video, care fusese anterior autorizat. În cererile n 9923/17, 9929/17 și 41807/17, reclamanții sau partenerii lor au făcut, de asemenea, obiectul unor teste de integritate profesională, permise de dreptul intern. Instanțele interne au examinat argumentele pe care reclamanții le-au întemeiat pe provocarea polițienească și, pe baza jurisprudenței relevante a Curții, le-au respins din motivele expuse mai jos. Dl Carăușu (solicitarea nr. 9923/17) și dl Mircea (solicitarea nr. 9929/17) Din dosarele sale reiese că, la 22 august 2013, dl Călăușu fusese supus unui test de integritate în cadrul unei operațiuni mai ample și că a acceptat și împărtășit cu partenerul său de bani pentru a nu aplica o sancțiune polițistului care a efectuat testul. Apoi, 25 În aprilie 2014, în timpul operațiunilor sub acoperire separate și care vizaseră mai mulți polițiști, cei doi reclamanți acceptaseră bani pentru a nu aplica sancțiuni. Reclamanții au recunoscut faptele și s-au preevaluat în privința procedurii simplificate, pe baza dovezilor colectate în cursul anchetei. Prin hotărârea din 27 octombrie 2014, tribunalul județean din Bacău, hotărând în camera preliminară, a verificat legalitatea sesizării instanței și a executării procedurilor penale. Tribunalul a judecat că atât testul de integritate, cât și operațiunile acoperite fuseseră decise și executate în conformitate cu condițiile legale. Prin hotărârea din 20 octombrie 2015, tribunalul județean din Bacău a luat în considerare înregistrările realizate în cadrul testului de integritate și al operațiunilor sub acoperire și a menționat că reclamanții au purtat discuții cu contravenienții în vederea negocierii unei sume de bani și că au solicitat contravenienților să producă atestatul de asigurare auto, deși era cunoscut faptul că acest document era utilizat de șoferii români pentru a livra poturile Vin polițiștilor. Prin hotărârea din 13 iulie 2016, instanța de apel a lui Bacău a respins apelul reclamanților și a considerat că comportamentul lor în cadrul operațiunilor respective a determinat redactarea proceselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ea a observat că cei interesați au lăsat banii să cadă între scaunele mașinii poliției, pentru a da impresia unei reduceri accidentale și nu a unei recepții voluntare. Potrivit instanței de apel, înregistrarea conversațiilor a infirmat teza unei provocari și a arătat că reclamanții au instituit un modus operandi pentru a primi și a împărți banii. Dl Sanda (solicitarea nr. 41807/17) Tribunalul departamental din Olt, care a acționat în camera preliminară, a confirmat inițierea procedurii împotriva reclamantului. Lanțul camerei preliminare s-a derulat într-o cameră de consiliu. 10. În fața instanței, la agenți sub acoperire a fost auzit prin transmisie audio-video, vocea și imaginea sa fiind încețoșate. Reclamantul și avocatul său au fost prezenți. Tribunalul a respins majoritatea întrebărilor adresate de apărare fie din lipsă de relevanță, fie din cauză că martorul a răspuns deja, fie din cauză că întrebările depășeau competența martorului. Apoi, instanța a văzut CD-urile care conțineau înregistrarea comunicațiilor înregistrate în timpul operațiunii. S-a constatat că aceasta fusese autorizată și realizată din cauza dovezilor că partenerul reclamantului acceptase mită în cadrul unui test de integritate. 11. Prin hotărârea din 6 februarie 2015, Tribunalul a hotărât că, la 11 iunie 2014, reclamantul acceptase împreună cu partenerul său bani de la agentul sub acoperire pentru a nu aplica nicio sancțiune. Tribunalul a considerat că reclamantul nu refuzase banii, că nu solicitase detalii în această privință și că dispunea de timpul necesar pentru a refuza. Instanța a menționat că instanța și partenerul său au indicat în mod deliberat agentului că viteza sa era mai mare decât limitele legale, în timp ce acest lucru nu era cazul, pentru a obține o mită în schimbul toleranței lor. 12. Reclamantul a solicitat, în recurs, competența înregistrărilor realizate. Curtea de apel a lui Craiova a respins această cerere deoarece a fost ridicată în apel și nu în fața camerei preliminare care era competentă. Prin hotărârea din 13 decembrie 2016, Curtea de apel a statuat că, în cazul în care indicii nu vizau reclamantul, acesta din urmă participase la activitățile partenerului său și că acesta avea acces la toate dovezile aflate în întreținere, inclusiv înregistrările și declarația agentului sub acoperire. Instanța de apel a menționat că desfășurarea operațiunii, în special timpul pe care l-au stabilit cei interesați, discuțiile repetate pe care le-au avut separat cu agentul, pentru a nu-i da procesul. verbal și la ui să se aștepte în mașina poliției în vederea recuperării banilor au fost că . . . În cele din urmă, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, uh, Prin hotărârea din 27 iunie 2016, tribunalul județean din Giurgiu a hotărât că, la 2 aprilie 2013, reclamantul a acceptat bani pentru a aplica agentului sub acoperirea unei sancțiuni mai indulgente. El s-a bazat pe înregistrările efectuate în cursul operațiunii și a considerat că aceștia au confirmat declarația pe care o făcuse agentul în fața instanței 14. Tribunalul a notat că operațiunea a fost efectuată în urma unei denunțări făcute de un terț care susținea că trei polițiști i-au cerut de mai multe ori bani pentru a evita sancțiunile și pentru indiciile de care dispunea poliția că mai mulți agenți ai poliției rutiere practicau corupția mică. Tribunalul a hotărât că agentul sub acoperire nu a avut inițiativa comisiei de către reclamant a faptelor de corupție, că a fost limitat la a face cereri (rugăminți) și că nu a putut exercita o influență asupra persoanei în cauză pentru a determina persoana în cauză să comită o infracțiune 15. Prin hotărârea din 30 iunie 2017, Curtea de Apel de la București a confirmat că poliția investigase pasiv comportamentul reclamantului și că acesta nu fusese provocat. Cu privire la motivul întemeiat pe art. 6 din Convenția 17. Reclamanții se plâng de caracterul inechitabil al procedurilor penale împotriva lor și susțin că au fost condamnați ca urmare a unei provocari polițienești. 18. 41807/17, potrivit căruia procedura de cameră preliminară a avut un caracter secret, are un caracter nou, pe care l-a invocat la cererea inițială, iar părțile nu au făcut schimb de informații în această privință. Prin urmare, în această etapă a procedurii (M.C. Altele Italia, nr. 5376/11, § 54, 3 septembrie 2013) 19. Principiile generale privind garanțiile de un proces echitabil în contextul utilizării unor tehnici speciale de dezinformare în vederea combaterii traficului de stupefiante sau a corupției au fost rezumate în hotărârea Kuzmina și în alte cauze, precum Rusia 66152/14 și 8 altele, §§ 85-94, 20 aprilie 2021). Pentru a distinge între provocarea polițienească și utilizarea permisă a unor tehnici speciale, Curtea utilizează două criterii, un criteriu de fond și un criteriu procedural, pe care îl aplică în conformitate cu metodologia dezvoltată în cauza Matanović c. Croația 2742/12, §§ 131-135, 4 aprilie 2017). Majoritatea argumentelor reclamanților sugerează că criteriul de fond nu a fost respectat. Cu toate acestea, reclamanții au fost toți polițiști în exercitarea funcțiilor lor în momentul incidentelor în cauză și au fost însărcinați să verifice respectarea normelor rutiere de către utilizatorii drumurilor. În această calitate, ei puteau întocmi procese-verbale și aplica sancțiuni cu efect de descurajare, ceea ce înseamnă că erau într-o poziție de autoritate față de participanții la trafic și că aceștia se puteau confrunta, de obicei, cu comportamente care cer clemență. Aceste elemente pun la îndoială cu privire la argumentele lor că au suferit o provocare polițienească. 21. În orice caz, instanțele naționale au examinat argumentele pe care reclamanții le-au întemeiat pe provocarea polițienească și au efectuat o analiză detaliată pe baza circumstanțelor concrete ale fiecărei specii pentru a respinge teza provocarii. Ele au stabilit faptele pe baza unui set de elemente de probă pe care părțile interesate le-au putut discuta în mod contradictoriu. 22. Reclamanții au afirmat în fața Curții că operațiunile pe care le-au făcut au fost încheiate sau desfășurate ilegal sau în mod abuziv sau că nu a existat nici o declarație că au fost implicate anterior în activități infracționale. 9923/17 și 9929/17, tribunalul departamental din Bacău a considerat că atât testul de integritate, cât și operațiunile sub acoperire au fost decise și efectuate în conformitate cu condițiile legale. Trebuie menționat, de asemenea, că operațiunea sub acoperire a fost decisă din motive întemeiate, în cadrul unei operațiuni mai ample, cu teste de integritate și care vizează mai mulți polițiști. În plus, instanțele naționale, hotărând în limitele procedurii simplificate alese de solicitanți, au respins teza provocarii. În celelalte două cereri, instanțele naționale au considerat că operațiunile sub acoperire au fost autorizate pentru că au existat astfel de indicii cu privire la partenerul reclamantului și că acesta din urmă este atașat la activitatea partenerului său (solicitarea n 41807/17) sau dacă autoritățile din statul membru în care se practică o practică răspândită printre polițiștii din anumite zone justifică o anchetă mai amplă (solicitarea nr. 206/18). 23. În ceea ce privește cererea nr. 41807/17, instanțele naționale au dat, de asemenea, motive pentru a respinge cererea de realizare a unei expertize a înregistrărilor. În plus, agentul sub acoperire a fost ascultat prin transmisie audio-video și chiar dacă nu a fost informat cu privire la identitatea reală a agentului, aceasta nu a fost un martor anonim, deoarece la 90, 26 februarie 2013). Reclamantul pare mai degrabă să conteste, în general, audierea prin transmisie audio-video ca modalitatea de a colecta declarații testimoniale și nu a declarat că nu a putut fi prezent la această audiere sau că nu a putut pune întrebări martorului (a contrao Papadakis , citată anterior, §§ 91-94). Instanțele naționale au explicat motivele pentru care au respins întrebările propuse de apărare 24. În general, declarațiile agenților sub acoperire nu au fost decisive pentru a justifica condamnarea reclamanților, iar instanțele s-au bazat pe un set de elemente de probă, inclusiv înregistrările comunicărilor efectuate în cadrul operațiunilor respective. 41807/17 conform căreia agentul sub acoperire era, de fapt, ofițerul de poliție care efectuase actele de procedură și care a primit o promovare în cursul anchetei, nu se arată că acesta le-a invocat înaintea instanțelor naționale. În orice caz, aceste argumente nu sunt în măsură să pună în discuție echitatea procedurii respective. Prin urmare, criteriul procedural a fost respectat și utilizarea, în cadrul procedurilor penale împotriva reclamanților, a unor aspecte obținute prin intermediul măsurilor de supraveghere nu ridică întrebări pe teritoriul convenției. 27. Acest aspect este vădit nefondat și trebuie respins în temeiul articolului 35 alineatul (3) litera (a) și al articolului 4 din convenție. Cu privire la hotărârea pronunțată în temeiul articolului 5 din Convenția 28. În cererile nr. 9923/17 și 9929/17, reclamanții susțin că au făcut obiectul unei detenții contrare articolului 5 din Convenția nr. 9923/17 și nr. 9929/17 în perioada 25-26 aprilie 2014, cu mai mult de șase luni înainte de data la care au fost introduse înscrisurile (Mujea c. România (dec.), nr. 46996/98, 10 septembrie 2002). 30. Această cauză este întârziată și trebuie respinsă în temeiul articolului 1 și al articolului 4 din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să unească cererile Declară cererile inadmisibile. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 2 decembrie 2021. {semnătură_p_2} Ilse Freiwirth Gabriele Kucsko-Stadlmayer Asistentă Președintă Anexă Cerere Numele cauzei Introduse Solicitant Anul Nasteriei Locul de nastere Locul de nastere Cerea C. România 13/01/2017 Ciprian CÄRĂUȘU 1981 Bacă romanească George Bogdan POCOVNICU 9929/17 Mircea c. România 13/01/2017 Bogdan MIRCEA 1981 Mănăstirea Cașin român George Bogdan POCOVNICU 41807/17 Sanda c. România 31/05/2017 Petre SANDA 1967 Scornicești românesc Corneliu-Liviu POPESCU 206/18 Preda c. România 31/05/2017 22/12/2017 Marian PREDA 1973 Vanătorii Mari românești Dorel Bogdan VLAD