OPREA ET AUTRES c. ROUMANIE

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

28.09.2021

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Irrecevable

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

OPREA ET AUTRES c. ROUMANIE (CtEDO, 2021)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE Cerere nr. 60415/17 Traian OPREA împotriva României și alte 4 cereri (a se vedea lista din anexă) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 28 septembrie 2021 într-un comitet format din Tim Eicke, președinte, Faris Vehabović, Pere Pastor Vilanova, judecători, și Ilse Freiwirth, grefiere adjunctă de secțiune Având în vedere cererile sus-menționate depuse la datele indicate în tabelul anexat, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitanți, După ce au deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA listei părților reclamante figurează în anexă. Guvernul român ( O.F. Ezer, de la Ministerul Afacerilor Externe. Circumstanțele din speță Reclamanții au făcut obiectul unor proceduri penale care, în ultimă instanță, s-au desfășurat în fața unor formațiuni colegiale de doi sau cinci judecători și care au condus la hotărâri definitive de condamnare care au fost emise la diferite date (a se vedea anexa). Din formularea hotărârilor în litigiu reiese că motivarea acestora răspundea principalelor argumente invocate de reclamanți și că aceasta a indicat motivele pe care se baza chiar hotărârile. De asemenea, din copiile hotărârilor și minutelor depuse la dosar reiese că toți judecătorii formațiunilor de judecată care au pronunțat în ultimă instanță în cauzele în cauză au participat la analiza directă a probelor și la pronunțarea hotărârilor în litigiu și că unii dintre aceștia au fost asistați pe tot parcursul procedurii de către magistrați asistenți (solicitări n 60415/17, 67722/17 și 69614/17, a se vedea anexa. Între data pronunțării hotărârilor în litigiu și semnătura acestora, doi dintre judecătorii care au stat în formațiunile colegiale ale cinci judecători s-au pensionat (solicitările nr. 60415/17, 67722/17 și 69614/17, a se vedea anexa) și un judecător care s-a alăturat formării colegiale a doi judecători a fost absent pentru concedii (solicitările nr. 66959/17 și 74116/17, a se vedea anexa). În conformitate cu dispozițiile relevante ale dreptului intern (punctul 8 de mai jos), redactarea hotărârilor a fost încredințată, în cazul formațiunilor colegiale compuse din cinci judecători, magistraților asistenți (cereri n 60415/17, 67722/17 și 69614/17, a se vedea anexa) și, în cazul formării colegiale compuse din doi judecători, judecătorului care a fost prezent pe parcursul procedurii (cererile nr. 66959/17 și 74116/17, a se vedea anexa). După redactare, hotărârile au fost semnate nu numai de judecătorii prezenți, ci și de președinții instanțelor respective, care, în temeiul articolului 406 alineatul (4) din Codul de procedură penală ( Dreptul și practica internă relevante L a hotărârii Iancu c. România 62915/17, § 15-27, 23 februarie 2021) cuprinde o prezentare a elementelor relevante ale dreptului și practicii interne, precum și a dreptului comparat privind semnarea hotărârilor definitive ale Curții GRIFS Invocând art. 6 Õ 1 din convenție, reclamanții se plâng că hotărârile pronunțate în cadrul procedurilor penale nu au fost semnate de către toți judecătorii, susținând că unii judecători sunt fie pensionați (solicitările nr. 60415/17, 67722/17 și 69614/17), fie în concediu (solicitările nr. 66959/17 și 74116/17) imediat după pronunțarea hotărârilor în cauză, astfel încât alți judecători, care nu au luat parte la procedură, le-au semnat în locul și locul lor (a se vedea anexa). 60415/17, reclamantul susține că instanțele interne au ignorat faptul că aceaceasta a fost întreprinderea H., nu statul, care a suferit un prejudiciu, și că, prin urmare, a făcut obiectul unei condamnări inechitabile. 69614/17, reclamantul susține că instanțele interne nu au răspuns tuturor argumentelor pe care le-a invocat și că nu a putut face nicio declarație în fața Înaltei Curți. Cele două părți interesate se plâng în această privință de o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție. Având în vedere similitudinea cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze împreună într-o singură decizie [art. 42 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. Reclamanții susțin că hotărârile pronunțate în cadrul procedurilor care îi privesc nu au fost semnate de toți judecătorii, unii fiind absenți imediat după pronunțarea lor. Ei susțin în esență că alți judecători, care nu aveau cunoștință directă de cauză, au semnat hotărârile în cauză în locul lor. 1 din Convenție, care se citește după cum urmează în părțile sale relevante Orice persoană are dreptul ca cauza sa să fie ascultată în mod echitabil (...) de către o instanță (...) care va decide (...) de temeinicia oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva ei. Guvernul ridică în ceea ce privește cererile nr. 60415/17, 66959/17 și 74116/17 o excepție de la Excesul căilor de atac interne. Acesta susține că reclamanții în aceste cereri au omis să introducă o contestație în anulare pentru a supune instanțelor interne obiecțiunile la originea cererilor lor în fața Curții. 14. Reclamanții în cererile în cauză contestă afirmațiile guvernului. 15. reamintește că a examinat și a respins deja o excepție similară privind neobosirea căilor de atac interne referitoare la obiecțiuni similare celor ridicate de reclamanți în prezentele cereri (Iancu c. România, n 62915/17, §§ 29-35, 23 În orice caz, Curtea consideră că nu este necesar să se ia în considerare această chestiune, deoarece aceste obiecțiuni sunt, în orice caz, inadmisibile din motivele expuse mai jos. 16. În cauza Iancu (hotărâre citată mai sus), Curtea a statuat după examinarea fiecărei etape a procesului decizional (denumirea, redactarea și semnarea unei hotărâri judecătorești) pe care nu le-a afectat respectarea principiului immediatității și că faptul că o președintă de jurisdicție a semnat o hotărâre în locul unui judecător care s-a pensionat imediat după pronunțarea unei hotărâri în cauza în cauză (§ 46-60). În cauzele în speță, Curtea constată că, la fel ca în cauza Iancu, aceasta a concluzionat că nu a încălcat art. 6 alineatul (1) din Convenție. 17. (hotărârea menționată anterior, punctul 47), hotărârile în litigiu au fost pronunțate de aceleași formațiuni ca și cele care au examinat declarațiile reclamanților și au analizat elementele de probă și că nici unul dintre judecătorii acestor formațiuni nu a fost înlocuit înainte de deliberări și de pronunțarea hotărârilor respective (punctul 4 de mai sus. Curtea nu descoperă, așadar, nicio atingere a principiului de immemată în cadrul pronunțării hotărârilor în litigiu. 18. Curtea observă apoi că hotărârile în litigiu au fost redactate, în conformitate cu legislația națională aplicabilă formațiunilor colegiale (punctul 8 de mai sus), fie de către magistrații asistenți, fie de către unul dintre judecătorii de judecată, care participaseră toți la audieri și la deliberări și prezentaseră, în numele formării lor, motivele pe care se baza verdictul de condamnare (punctele 4 și 6 de mai sus); a se vedea, a contrao Cerovšek și Božičnik Slovenia, nr 68939/12 și 68942/12, §§ 37-48, 7 19) Curtea constată, de asemenea, că, ca și în cauza Iancu (hotărârea menționată anterior, punctul 49), judecătorii în cauză se aflau într-o situaie de responsabilitate obiectivă de a participa la proces din cauza absenei lor după deliberările și semnarea minutelor hotărârilor în litigiu (punctul 5 de mai sus), într-un stadiu în care nici intervenția lor și nici înlocuirea lor nu au fost necesare, având în vedere că sarcina de a redacta hotărârile în cauză fusese încredințată fie magistraților asistenți, fie altor judecători ai formării colegiale (punct 6 de mai sus. Prin urmare, Curtea nu constată nicio atingere a principiului "immediat" în cadrul motivării hotărârilor în litigiu (punctul 4 de mai sus 20). În ceea ce privește semnarea hotărârilor în litigiu, chiar dacă se presupune că principiul "immediatității" se aplică în această etapă, Curtea amintește că: în temeiul legislației naționale (la art. 4a alineatul (4) din CPP), în cazul în care unul dintre membrii formațiunii de judecată se află în imposibilitatea de a semna, hotărârea de justiție este semnată de președintele formării și atunci când acesta din urmă se află, la rândul său, în imposibilitatea obiectivă de a semna, președintele instanței semnează la locul său hotărârea în cauză (punctul 8 de mai sus. Ea observă apoi că judecătorii în cauză se aflau în imposibilitatea de a semna hotărârile în cauză și că Õ nici un alt judecător nu a preluat cauza în locul lor, astfel încât Õ nici o schimbare în compunerea formațiunilor de judecată nu este luată în considerare. Ca în cauza Iancu (hotărârea menionată anterior, alineatul 57), Curtea constată pe de o parte că soluia prevăzută de legislaia naională pentru cazul în care un judecător titular s-ar afla în situaia de a semna o hotărâre se referea numai la stadiul ulterior deliberărilor și la redactarea hotărârii, iar pe de altă parte că președinele instanelor au aplicat meniuni scrise prin care acestea precizau că: ele semnau în locul judecătorilor abseni și nu în numele lor propriu (punctul 7 În fine , de mai sus), confirmând astfel că nu au participat la adoptarea hotărârilor în litigiu. 21. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că nu există niciun fapt sau niciun argument care să o convingă să ajungă în prezentele cauze la o concluzie diferită de cea la care a ajuns în cauza Iancu (hotărâre citată anterior, §§ 52-57). Comisia consideră că intervenția președinților instanțelor nu a avut nici o consecință concretă asupra modului în care se desfășoară afacerile și că nu a avut loc nici o schimbare în componența formațiunilor judecătorești, astfel încât nu apar probleme privind respectarea principiului immediattății (Iancu, menționat anterior, §§ 52-58 22. Prin urmare, Curtea consideră că aceste obiecțiuni sunt vădit nefondate și trebuie să fie respinse în temeiul articolului 35 alineatul (2) și al articolului 4 din Convenție. cu privire la celelalte încălcări ale articolului 6 din Convenție 23. Reclamanții la cererile nr. 60415/17 și 69614/17 ridică alte obiecții cu privire la echitatea procedurilor pe care le-au făcut. 6 din Convenție. 24. Având în vedere toate elementele de care dispune și în măsura în care este competentă să cunoască afirmațiile formulate, Curtea nu constată nici o aparență de încălcare a drepturilor și libertăților garantate de Convenție. În consecință, aceste obiecții sunt vădit nefondate și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 § și 4 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să unească cererile Declară cererile inadmisibile. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 4 noiembrie 2021. {semnture_p_2} Ilse Freiwirth Tim Eicke Grefier Adjunct Președinte Anexă Cerere n Introduse Requerant/Data nașterii/Locul de reședință/Reprezentant Decizia internă definitivă 60415/17 16/08/2017 Traian OPREA 1951 Jilava Dragoș PÂRGARU L mai ales Hotărârea din 29 februarie 2016 a Înaltei Curți (în mod clar, la 15 februarie 2017 și notificată reclamantului la 17 februarie 2017) a modificat hotărârea din 31 martie 2014 a Înaltei Curți, a mărit pedepsele aplicate reclamantului pentru abuz de putere și a acceptat cererile părților civile. Hotărârea a fost pronunțată de o formare compusă din judecători LDS (președinta formării), A.D., L.M., L.Z., I.B., redactată nu numai de judecătorii prezenți (A.D., L.M. și I.B.), ci și de judecătorul C.T., președintele Înaltei Curți, în locul judecătorilor L.D.S. și L.L.Z., care se pensionaseră la 13 iulie și, respectiv, 1 Mai 2016. 66959/17 1/09/2017 Andrei BUD 1989 Rásnov Sorin Silviu TONȚA La: Hotărârea din 28 iunie 2017 a Tribunalului de apel din Brasov a confirmat condamnarea în primă instanță a reclamantului șefului corupției active și a respins cererea sa de recurs. Tribunalul a fost pronunțat de o formare compusă din judecătorii R.C.D. (președintele formării) și M.D., redactat de judecătorul M.D. și semnat nu numai de judecătorul prezent (M.D.), ci și de judecătorul E.B., președintele Curții de Apel din Brașov în locul judecătorului R.C.D., care era în concediu legal între 10 iulie și 11 august 2017. 67722/17 09/08/2017 George Lavinius ASAN 1958 București Dragoș PÂRGARU L mai mare decât pedepsele aplicate reclamantului pentru abuz de putere și a primit cererile părților civile. Tribunalul a fost pronunțat de o formare compusă din judecători LDS (președinta formării), A.D., L.M., L.Z., I.B., redactată de magistratul asistent F.N.M. și semnată nu numai de judecătorii prezenți (A.D., L.M. și I.B.), ci și de judecătorul C.T., președintele Înaltei Curii, în locul judecătorilor L.D.S. și L.L.Z., care își luaseră pensia la 13 iulie și, respectiv, 1 Mai 2016. 69614/17 08/09/2017 Viorel IUHAS 1954 Beius Agleić Silvia TUDOR L Hotărârea a fost pronunțată de o formare compusă din judecători L.D.S. (președinta formării), I.I.D., F.D., V.H.S., A.G.I., redactată de magistratul asistent A.A.C.T. și semnată nu numai de judecătorii prezenți (I.I.D., F.D., V.S., V.H.S., A.G.I.), ci și de judecătorul C.T., președintele Înaltei Curii, în locul judecătorului L.D.S., care se pensionase la 13 iulie 2016. 74116/17. 9/10/2017 Aurelia-Lucica LABINA 1960 Rásnov Sorin Silviu TONȚA La Tribunalul din 28 iunie 2017 al Tribunalului din Brasov a confirmat condamnarea în primă instanță a reclamantei șefului de corupție activă și a respins cererea din partea acestuia. Hotărârea a fost pronunțată printr-o formare compusă din judecătorii R.C.D. (președintele formării) și M.D., redactată de judecătorul M.D. și semnat nu numai de judecătorul prezent (M.D.), ci și de judecătorul E.B., președintele Tribunalului de apel din Brasov, în locul judecătorului R.C.D., care era în concediu legal între 10 iulie și 11 august 2017.