- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 16 noiembrie 2021
- Stat pârât
- ROU
- Articole
- Articolul 37
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Moloțiu și alții împotriva României
Traducere în română Auto
SECȚIUNEA A PATRA CAUZA MOLOȚIU ȘI ALTELE c. ROMÂNIA (solicitarea nr. 30787/03 și a altor 20) HOTĂRÂREA (Revizuirea) STRASBURG 16 noiembrie 2021 Această hotărâre este definitivă. Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Moloțiu și alții c. România (cerere de revizuire a hotărârii pronunțate la 29 septembrie 2020), Curtea Europeană a Drepturilor Omului ( Branko Lubarda, președinte, Carlo Ranzoni, Péter Paczolay, judecători, și Ilse Freiwirth, graffière adjunct de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 19 octombrie 2021, Renunță la hotărâre că aici, adoptat la această dată de procedură Cererea n 22775/06, care a fost discutată împreună cu alte 20 de cereri similare, se referă la dreptul reclamantului, dl Stoean, de a se bucura de dreptul său de proprietate, recunoscut de instanțele naționale, asupra unei clădiri naționale realizate de stat în timpul regimului comunist totalitar, acest bun fiind vândut de către stat.
Prin hotărârea din 29 September 2020, Curtea a statuat că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din cauza faptului că reclamantul își redobândește proprietatea în pofida faptului că a fost adoptată o hotărâre definitivă privind recunoașterea dreptului său de proprietate asupra bunului în cauză și a lipsei de despăgubiri pentru privarea de proprietate. 22775/06, Curtea a decis să aloce reclamantului suma de 162 500 EUR (EUR) pentru daune materiale și de 5 000 EUR pentru daune morale. La 9 decembrie 2020, guvernul a informat Curtea că a fost informat, în cadrul procedurii de executare a hotărârii din 29 septembrie 2020, că domnul Stoean a decedat. În consecință, a solicitat revizuirea hotărârii, în sensul articolului 80 din Regulamentul de procedură al Curții.
La 1 iunie 2021, Curtea a examinat cererea în curs de revizuire și a decis să acorde reprezentantului reclamantului un termen de trei săptămâni pentru a prezenta eventualele observații. Acestea au ajuns la Curte la 2 iulie 2021. CU PRIVIRE LA CEREREA ÎN REVIZUIRE Guvernul solicită revizuirea hotărârii din 29 iulie 2021 În septembrie 2020, ca urmare a decesului dlui Stoean în 2007, acesta arată, de asemenea, că, potrivit informațiilor de care dispune, moștenitorii reclamantului nu și-au exprimat dorința de a continua procesul de depunere a cererii și, prin urmare, solicită eliminarea cauzei din funcție. Galan, indică faptul că a fost conștient de decesul clientului său la 24 ianuarie 2007. El precizează că a reprezentat pro bono reclamantul la cererea dlui Stanescu, fratele și reprezentantul judiciar al reclamantului.
El adaugă că moștenitorii reclamantului au acceptat succesiunea și că, prin urmare, au un interes direct și legitim în această cauză. Curtea consideră că este necesar să se revizuiască hotărârea din 29 septembrie 2020 prin aplicarea articolului 80 din Regulamentul său de procedură, care, în părțile sale relevante, este astfel formulată În cazul unei descoperiri a unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influență decisivă asupra unei cauze deja soluționate și care, la momentul hotărârii, era necunoscut Curții și nu putea fi cunoscut în mod rezonabil de o parte, aceasta din urmă poate (...) să sesizeze Curtea cu o cerere în rejudecare a hotărârii pe care o soluționează. (...) Curtea ia notă de faptul că a fost sesizată de domnul Stanescu, care a depus cererea în numele fratelui său, dl Stoean, al cărui mandatar judiciar era.
Dl Stanescu i-a dat apoi o putere domnului Galan de a-l reprezenta pe reclamant în fața Curții. Curtea observă apoi că decesul reclamantului a avut loc la 24 În ianuarie 2007 (punctul 6 de mai sus), Comisia consideră că: … În această privință, Comisia constată că nici reprezentantul reclamantului, nici di di moștenitorii nu sunt informați cu privire la decesul dlui Stoean, cu mai mult de 13 ani înainte de hotărârea din 29 septembrie 2020. România (revizuire), nr. 17295/10, § 9, 19 mai 2015 și Meryem Chaelik și alții c. Turcia (revizuire), n 3598/03, § 8, 16 septembrie 2014 10. Curtea amintește că, în conformitate cu practica sa, este necesar să se elimine din rol cauzele în lipsă a unui moștenitor sau a unei rude apropiate care exprimă în timp util dorința de a urmări cererea sau care oferă ulterior o explicație pentru o astfel de încălcare (Cauci și S.C.
Virra & Cont Pad S.R.L. c. România (revizuire), nr 27153/07, § 10, 13 noiembrie 2018 și, mutatis mutandis Manushaqe Puto și alții c. Albania (revizuire), nr. 604/07 și alte 3 § 9, 4 noiembrie 2014).În plus, în lipsa unor circumstanțe speciale care țin de respectarea drepturilor garantate prin convenție și a protocoalelor sale, Curtea consideră că … 22775/06 din rolul său. PE CES MOTIVE, CURTEA, ÎN LUNANIMITA, hotărăște să accepte cererea de revizuire a hotărârii din 29 septembrie 2020 în părțile sale care se referă la cererea nr. 22775/06 în consecință decisă să elimine cererea nr. 22775/06 din rol. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 16 noiembrie 2021, în temeiul articolului 2 și al articolului 3 din Regulamentul de procedură.
Ilse Freiwirth Branko Lubarda Grefier adjunct Președinte
QUATRIÈME SECTION
AFFAIRE MOLOȚIU ET AUTRES c. ROUMANIE (Requête n o 30787/03 et 20 autres) ARRÊT (Révision) STRASBOURG 16 novembre 2021 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Moloțiu et autres c. Roumanie (demande de révision de l’arrêt rendu le 29 septembre 2020), La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant en un comité composé de : Branko Lubarda, président, Carlo Ranzoni, Péter Paczolay, juges, et de Ilse Freiwirth, greffière adjointe de section , Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 19 octobre 2021, Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE
La requête n o 22775/06, qui a été examinée avec 20 autres requêtes similaires, porte sur l’impossibilité pour le requérant, M. Stoean, de jouir de son droit de propriété, reconnu par les juridictions nationales, sur un immeuble nationalisé par l’État pendant le régime communiste totalitaire, ce bien ayant été vendu par l’État.
Par un arrêt du 29 septembre 2020, la Cour a jugé qu’il y avait eu violation de l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention en raison de l’impossibilité pour le requérant de recouvrer la possession de son bien malgré l’adoption d’une décision de justice définitive reconnaissant son droit de propriété sur le bien en question et de l’absence d’indemnisation pour la privation de propriété. S’agissant de la requête n o 22775/06, la Cour a décidé d’allouer au requérant les sommes de 162 500 euros (EUR) pour dommage matériel et de 5 000 EUR pour dommage moral. 3 . Le 9 décembre 2020, le Gouvernement a informé la Cour qu’il avait été informé, lors de la procédure d’exécution de l’arrêt du 29 septembre 2020, que M. Stoean était décédé. En conséquence, il demandait la révision de l’arrêt, au sens de l’article 80 du règlement de la Cour.
Le 1 er juin 2021, la Cour a examiné la demande en révision et a décidé d’accorder au représentant du requérant un délai de trois semaines pour présenter d’éventuelles observations. Celles-ci sont parvenues à la Cour le 2 juillet 2021. EN DROIT
SUR LA DEMANDE EN RÉVISION
5. Le Gouvernement demande la révision de l’arrêt du 29 septembre 2020, en raison du décès de M. Stoean en 2007. Il indique également que, selon les informations dont il dispose, les héritiers du requérant n’ont pas fait état de leur souhait de continuer la requête. Par conséquent, il demande la radiation de l’affaire du rôle. 6 . Le représentant du requérant, M e Galan, indique qu’il n’était pas au courant du décès de son client survenu le 24 janvier 2007. Il précise qu’il représente pro bono le requérant à la demande de M. Stanescu, le frère et le mandataire judiciaire du requérant. Il ajoute que les héritiers du requérant ont accepté la succession et qu’ils ont dès lors un intérêt direct et légitime en l’affaire.
La Cour estime qu’il y a lieu de réviser l’arrêt du 29 septembre 2020 par application de l’article 80 de son règlement qui, en ses parties pertinentes, est ainsi libellé : « En cas de découverte d’un fait qui, par sa nature, aurait pu exercer une influence décisive sur l’issue d’une affaire déjà tranchée et qui, à l’époque de l’arrêt, était inconnu de la Cour et ne pouvait raisonnablement être connu d’une partie, cette dernière peut (...) saisir la Cour d’une demande en révision de l’arrêt dont il s’agit. (...) »
La Cour note d’emblée qu’elle a été saisie par M. Stanescu, qui a introduit la requête au nom de son frère, M. Stoean, dont il était le mandataire judiciaire. M. Stanescu a ensuite donné un pouvoir à M e Galan pour représenter le requérant devant la Cour.
La Cour note ensuite que le décès du requérant est survenu le 24 janvier 2007 (paragraphe 6 ci-dessus). Elle estime qu’il s’agit d’un élément factuel de nature à exercer « une influence décisive » sur l’issue de l’affaire au sens de l’article 80 de son règlement. À cet égard, elle note que ni le représentant du requérant, ni d’éventuels héritiers ne l’ont informée du décès de M. Stoean, survenu plus de treize ans avant l’arrêt du 29 septembre 2020. Ils n’ont fourni non plus une justification raisonnable pour leur omission de l’informer de cette circonstance factuelle importante (voir, a contrario , Nicolae Augustin Rădulescu c. Roumanie (révision), n o 17295/10, § 9, 19 mai 2015, et Meryem Çelik et autres c. Turquie (révision), n o 3598/03, § 8, 16 septembre 2014).
La Cour rappelle que, selon sa pratique, il convient de rayer du rôle les affaires en l’absence d’un héritier ou d’un parent proche qui exprime en temps utile le souhait de poursuivre la requête ou qui fournisse ultérieurement une explication pour un tel manquement ( Cacuci et S.C. Virra & Cont Pad S.R.L. c. Roumanie (révision), n o 27153/07, § 10, 13 novembre 2018 et, mutatis mutandis , Manushaqe Puto et autres c. Albanie (révision), n os 604/07 et 3 autres, § 9, 4 novembre 2014). Par ailleurs, en l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention et ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 in fine .
Il y a donc lieu de rayer la requête n o 22775/06 du rôle. PAR CES MOTIFS, LA COUR, À L’UNANIMITÉ, Décide d’accueillir la demande en révision de l’arrêt du 29 septembre 2020 en ses parties qui concernent la requête n o 22775/06 ; en conséquence Décide de rayer la requête n o 22775/06 du rôle. Fait en français, puis communiqué par écrit le 16 novembre 2021, en application de l’article 77 §§ 2 et 3 du règlement. Ilse Freiwirth Branko Lubarda Greffière adjointe Président