Panju împotriva Belgiei

Publicat la 13 decembrie 2021 SECȚIUNEA 3 Cerere nr. 49072/21 Zulfikarali PANJU împotriva Belgiei, introdusă la 29 septembrie 2021, comunicată la 22 noiembrie 2021, CU PRIVIRE LA L 18393/09, 28 octombrie 2014) care a constatat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) luat în mod individual și combinat cu art. 13 din convenție din cauza depășirii termenului rezonabil într-o procedură penală referitoare la solicitant. În lipsa acesteia, reclamantului nu i s-a acordat nicio satisfacție echitabilă pentru că a prezentat revendicări în această privință. Într-o hotărâre din 24 iunie 2015, camera de acuzare a Tribunalului de apel din Bruxelles a constatat că termenul rezonabil a fost depășit și a ajuns la un acord cu privire la urmărirea penală.

Curtea de Apel din Bruxelles, într-o hotărâre din 12 martie 2020, l-a despăgubit pe reclamant, considerând că prejudiciul moral pe care l-ar fi putut suferi din cauza lentorilor procedurii trebuia să i se atribuie parțial și că, pentru întreaga sa pagubă, această pagubă găsise reparația sa în calea urmăririi penale. aprilie 2021, Curtea de Casație a respins recursul formulat de reclamant împotriva acestei hotărâri. În fața Curții, invocând art. 13 coroborat cu art. 6 alin. (1) din Convenție, recurentul declară că acțiunea de despăgubire în fața instanțelor civile nu era efectivă. El se plânge că nu a fost compensat pentru prejudiciul moral suferit și că nu a obținut despăgubiri pentru prejudiciul material suferit ca urmare a întârzierii restituirii bunurilor confiscate și a eliberării conturilor sale bancare.

A avut reclamantul la dispoziția sa, conform dispozițiilor art. 13 din Convenție, o acțiune internă efectivă pentru a-și susține acțiunea întemeiată pe art. 6 alin. (1) din cauza duratei excesive a procedurii penale împotriva sa? De ce a beneficiat, în special, de o redresare adecvată și suficientă a prejudiciului moral și material pe care l-a suferit din cauza depășirii termenului rezonabil (scordino, citată anterior, § 195 și 204-207, Bourdov c. Rusia 2), nr. 33509/04, ê 99, CEDH 2009, și McFarlane c. Irlanda [GC], nr. 31333/06, § 108, 10 septembrie 2010)?

Publié le 13 décembre 2021

TROISIÈME SECTION

Requête n o 49072/21 Zulfikarali PANJU contre la Belgique introduite le 29 septembre 2021 communiquée le 22 novembre 2021

OBJET DE L’AFFAIRE

L’affaire concerne une durée de procédure civile. Elle s’inscrit dans la suite de l’arrêt Panju c. Belgique (n o 18393/09, 28 octobre 2014) qui avait constaté une violation de l’article 6 § 1 pris isolément et combiné à l’article 13 de la Convention en raison du dépassement du délai raisonnable dans une procédure pénale concernant le requérant. Aucune satisfaction équitable n’a été octroyée à défaut pour le requérant d’avoir soumis des prétentions à cet égard. Dans un arrêt du 24 juin 2015, la chambre des mises en accusation de la cour d’appel de Bruxelles a constaté le dépassement du délai raisonnable et a conclu à l’irrecevabilité des poursuites. Le requérant a ensuite introduit devant les juridictions civiles un recours indemnitaire en réparation du préjudice moral et matériel subi.

La cour d’appel de Bruxelles, dans un arrêt du 12 mars 2020, en a débouté le requérant, considérant que le dommage moral qu’il avait pu subir en raison des lenteurs de la procédure devait lui être attribué pour partie et que, pour la totalité, ce dommage avait trouvé sa réparation dans l’irrecevabilité des poursuites. Le 1 er avril 2021, la Cour de cassation rejeta le pourvoi introduit par le requérant contre cet arrêt. Devant la Cour, invoquant l’article 13 combiné avec l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant allègue que le recours indemnitaire devant les juridictions civiles n’était pas effectif. Il se plaint qu’il n’a pas été indemnisé du dommage moral subi et qu’il n’a pas obtenu réparation du préjudice matériel subi du fait de la tardiveté de la restitution des biens saisis et de la libération de ses comptes bancaires.

QUESTIONS AUX PARTIES

Le requérant avait-il à sa disposition, comme l’exige l’article 13 de la Convention, un recours interne effectif pour faire valoir son grief tiré de l’article 6 § 1 du fait de la durée excessive de la procédure pénale menée contre lui ? En particulier a-t-il bénéficié d’un redressement approprié et suffisant du préjudice moral et matériel qu’il allègue avoir subi en raison du dépassement du délai raisonnable ( Scordino , précité, §§ 195 et 204 à 207, Bourdov c. Russie (n o 2), n o 33509/04, § 99, CEDH 2009, et McFarlane c. Irlande [GC], n o 31333/06, § 108, 10 septembre 2010) ?