2ra-827/24 — Modificarea înscrierii în Registrul de stat al persoanelor juridice referitor la componenta asociaților

La 13 septembrie 2021, Mihail Șavga, reprezentat de avocatul Eduard Digore, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladislav Railean, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, solicitând înregistrarea și consemnarea în Registrul de stat al persoanelor juridice a modificărilor în actele de constituire ale SC „Mocan Com” în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2488 din 14 august 2018, autentificat de notarul Corina Zara, prin înregistrarea în componența asociaților a lui Vladislav Railean cu partea socială în mărime de 100% și radierea din componența asociaților a lui Mihail Șavga.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, la 30 iulie 2018, Vladislav Railean, în calitate de vânzător, i-a vândut lui Mihail Șavga, în calitate de cumpărător, partea socială în mărime de 100% din capitalul social al SC „Mocan Com”, în contextul în care reclamantul era interesat în achiziționarea unui bun imobil cu destinație cameră frigorifică și a terenurilor aferente, amplasate în raionul Anenii Noi, satul Floreni, str. Chișinău nr. 17, pentru care a achitat suma de 90 000 Euro.

Ulterior, în urma descoperirii unor probleme legate de gestiunea societății, părțile au convenit să încheie un nou contract de vânzare-cumpărare prin care Mihail Șavga să-i revândă lui Vladislav Railean partea socială în mărime de 100% din capitalul social al SC „Mocan Com”. Astfel, prin contractul de vânzare- cumpărare nr. 2488 din 14 august 2018, s-a realizat înstrăinarea respectivei părți sociale în beneficiul lui Vladislav Railean.

Reclamantul a menționat că, potrivit pct. 4 alin. (1) al contractului din 14 august 2018, modificările survenite prin contract se supun înregistrării obligatorii la Agenția Servicii Publice, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept, iar potrivit înțelegerii dintre părți, Vladislav Railean urma să înregistreze în Registrul de Stat calitatea sa de unic asociat al SC „Mocan Com” chiar în ziua semnării contractului, fapt pentru care a primit suma de 100 Euro.

Contrar înțelegerii, prin notificarea din 19 septembrie 2018, Vladislav Railean a informat Agenția Servicii Publice despre refuzul său de a înregistra 1 dreptul de proprietate asupra părții sociale în Registrul de Stat în baza contractului din 14 august 2018, astfel încât Mihail Șavga a continuat să figureze ca unic asociat al SC „Mocan Com”. Reclamantul a subliniat că din cauza datoriilor acumulate de SC „Mocan Com” în perioada în care a fost gestionată de Vladislav Railean, societatea a intrat în proces de insolvabilitate, iar Mihail Șavga figurează ca unic asociat al unei societăți în insolvabilitate, situație care îi creează restrângeri nejustificate ale drepturilor, inclusiv dreptul de a înființa o persoană juridică pe teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, lichidatorul autorizat Panciuc Adrian a înaintat împotriva sa cerere de atragere la răspundere subsidiară, în calitate de membru al organului de conducere al SC „Mocan Com”, precum și cerere privind încasarea onorariului lichidatorului.

Prin notificarea expediată la 21 iulie 2020, Vladislav Railean a fost informat cu privire la necesitatea înregistrării dreptului de proprietate asupra părții sociale la Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept, fiindu-i acordat un termen de executare benevolă, la care nu a reacționat, fapt ce a determinat reclamantul să se adreseze în instanța de judecată.

Instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe în raport cu prevederile art. 238-241 CPC și a constatat că aceasta urmează a fi menținută, reținând că instanța de fond a elucidat și constatat corect circumstanțele cauzei, a verificat și apreciat obiectiv probele din dosar și a aplicat corect legislația pertinentă ce guvernează raportul litigios.

Din materialele cauzei, instanța de apel a reținut că, prin contractul de vânzare-cumpărare din 30 iulie 2018, Vladislav Railean, în calitate de vânzător, a vândut partea socială în mărime de 100% din capitalul social al SC „Mocan Com” cumpărătorului Mihail Șavga, iar ulterior,” prin contractul din 14 august 2018, Mihail Șavga i-a vândut înapoi lui Vladislav Railean aceeași parte socială.

Instanța de apel a apreciat ca întemeiată concluzia primei instanțe, conform căreia cerințele înaintate de Mihail Șavga împotriva lui Vladislav Railean cu privire la modificarea în actele de constituire ale SC „Mocan Com”, prin înregistrarea în componența asociaților a lui Vladislav Railean cu partea socială de 100% și radierea lui Mihail Șavga, au fost înaintate față de un pârât necorespunzător. Sub aspectul prevederilor art. 17 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, persoana juridică SC „Mocan Com”, al cărei administrator până la modificare era Mihail Șavga, urma să depună actele pentru înregistrarea modificării privind înstrăinarea/dobândirea părții sociale.

Instanța de apel a considerat declarative criticile invocate de Mihail Șavga cu privire la lipsa impedimentelor din partea lui Vladislav Railean în vederea înregistrării modificărilor în Registrul de stat, reținând că reclamantul nu a demonstrat prin probe concludente și pertinente imposibilitatea sa de a se adresa Agenției Servicii Publice pentru operarea modificărilor, chiar și în circumstanțele în care Vladislav Railean nu a efectuat această acțiune.

Instanța de apel a mai reținut că apelul declarat nu conține argumente plauzibile din care să rezulte netemeinicia hotărârii primei instanțe, apelantul indicând aceleași argumente și circumstanțe care au fost invocate în prima instanță și cărora le-a fost deja dată o apreciere corespunzătoare.

Ca temei al recursului, Mihail Șavga a invocat art. 432 alin. (1) lit. e) CPC, susținând că decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond sunt arbitrare, bazate în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor și pe interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurentul a criticat concluzia instanțelor că pretențiile au fost înaintate față de un pârât necorespunzător, susținând că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au interpretat eronat normele de drept material. A arătat că instanța de apel a reținut în mod eronat că Mihail Șavga era administrator al persoanei juridice și că el urma să înregistreze dreptul de proprietate al lui Vladislav Railean asupra cotei- părți, în condițiile în care, potrivit extrasului din Registrul de Stat, administrator până la înstrăinarea cotei-părți de 100% era Buza Alexandr și nu Mihail Șavga.

Mihail Șavga a susținut că, după autentificarea contractului de vânzare- cumpărare de către notar, notarul transmite dobânditorului exemplarele contractului necesare pentru înregistrare la Agenția Servicii Publice, astfel că dobânditorul este cel care trebuie să-și înregistreze dreptul de proprietate. A invocat prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, potrivit cărora documentele pentru înregistrarea de stat se transmit organului înregistrării de către fondator sau de către reprezentantul acestuia împuternicit prin procură autentificată, arătând că dobânditorul în speță este Vladislav Railean, care era obligat, potrivit art. 16 alin. (2) din aceeași lege, să depună documentele pentru înregistrarea modificărilor în termen de 30 de zile.

A mai fost invocat că instanța de apel a apreciat vădit nerezonabil contractul de vânzare-cumpărare din 14 august 2018, din care rezultă că Vladislav Railean este noul dobânditor al părții sociale integrale a SC „Mocan Com” și că, prin prevederile contractuale, acesta era obligat să efectueze înregistrările corespunzătoare în Registrul de stat al persoanelor juridice. A subliniat că la cererea de chemare în judecată a fost anexată notificarea expediată de Mihail Șavga la 21 iulie 2020, prin care Vladislav Railean a fost somat să procedeze la înregistrare, precum și notificarea din 19 septembrie 2018 prin care Vladislav Railean a informat Agenția Servicii Publice despre refuzul său de a înregistra dreptul de proprietate asupra părții sociale.

Recurenta a invocat prevederile art. 326 alin. (1) CC, potrivit cărora, dacă actul juridic este încheiat în forma cerută de lege, însă partea obligată se eschivează de la înregistrarea acestuia ori a efectelor sale, instanța de judecată, la cererea părții 4 interesate, este în drept să dispună prin hotărâre înregistrarea actului juridic sau a efectelor sale.

Mihail Șavga a mai susținut că instanțele nu au cercetat multiaspectual circumstanțele cauzei și nu au intrat în esența conținutului probelor prezentate, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind obligația instanțelor de a-și motiva soluțiile și de a răspunde la toate argumentele pertinente ale părților, cu referire la cauzele Garcia Ruiz c. Spaniei, Hiro Balani c. Spaniei și Kaufman c. Belgiei.

Acesta a mai arătat că, prin aprecierea vădit nerezonabilă a probelor și prin interpretările eronate ale legii, recurentului i-au fost încălcate drepturile și interesele legitime, acesta figurând în continuare ca unic asociat al unei societăți aflate în proces de insolvabilitate, situație care îi creează restrângeri ale drepturilor, inclusiv dreptul de a înființa o persoană juridică pe teritoriul Republicii Moldova, și în legătură cu care împotriva sa au fost formulate cereri de atragere la răspundere subsidiară și de încasare a onorariului lichidatorului autorizat.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.” 5

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

La materialele dosarului nu există o dovadă a comunicării deciziei motivate participanților la proces, însă există o scrisoare de expediere din 29 mai 2024 (Vol. I, f.d. 236). În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a subliniat că doar faptul atestării scrisorii de expediere la actele dosarului nu este în sine o dovadă suficientă de comunicare corespunzătoare şi eficientă a unui act de procedură, în absenţa oricăror probe confirmative de recepţie (decizia nr. 2r-148/25, §32)

Prin urmare, recursul declarat la 5 iulie 2024 este considerat a fi depus în termen.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 6

Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la argumentele dezvoltate de Curtea de Apel Centru, întrucât acestea sunt fondate pe o interpretare corectă a normelor de drept material și procedural incidente cauzei, precum și pe o analiză riguroasă a circumstanțelor dovedite prin probatoriul administrat.

Completul de judecată aderă la concluziile instanței de apel, care a menținut soluția primei instanțe după verificarea circumstanțelor relevante ale cauzei și a probelor administrate. Instanța de apel a reținut că, deși prin contractul din 14 august 2018 partea socială de 100% din capitalul social al SC „Mocan Com” a fost înstrăinată în favoarea lui Vladislav Railean, cerința de modificare a înscrierilor din Registrul de stat a fost înaintată față de un pârât necorespunzător.

În mod întemeiat instanța de apel a considerat că reclamantul nu a demonstrat, prin probe concludente și pertinente, existența unei imposibilități reale de a se adresa Agenției Servicii Publice pentru operarea modificărilor, chiar dacă Vladislav Railean nu ar fi efectuat personal această acțiune. Prin urmare, argumentele privind refuzul acestuia de a înregistra dreptul asupra părții sociale nu au fost apreciate ca suficiente pentru a justifica admiterea acțiunii în forma formulată.

Criticile din recurs reiau, în esență, dezacordul reclamantului cu aprecierea juridică dată de instanțele ierarhic inferioare asupra persoanei obligate să inițieze procedura de înregistrare și asupra calității procesuale a pârâtului. Aceste argumente au primit un răspuns explicit în decizia recurată, iar raționamentul instanței de apel este coerent și suficient pentru a susține menținerea soluției de respingere a acțiunii.

În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că instanța de apel a verificat complet raportul juridic dedus judecății, a stabilit corect circumstanțele relevante ale cauzei și a dat o calificare juridică adecvată pretențiilor formulate. 7

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de avocata Corina Digore, acționând în interesele lui Mihail Șavga ca fiind vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) şi (2), art. 433, alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de avocata Corina Digore, acționând în interesele lui Mihail Șavga. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ana Cucerescu Gheorghe Stratulat 8