2ra-474/25 — Modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor

La 11 august 2023, avocatul Veaceslav Avramov, a depus, în interesele lui Chiril Burlac, cerere de chemare în judecată împotriva Gabrielei Burlac, cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor comun – *******.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a menționat că, prin hotărârea din 07 iunie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-a dispus încasarea lunară, din contul său, a pensiei de întreținere pentru copilul minor, în mărime de ¼ din toate veniturile sale, de la data depunerii cererii în instanța de judecată – 26 aprilie 2023 - și până la atingerea majoratului de către copil.

Invocând interesul superior al copilului și neangajarea sa oficială în câmpul muncii, reclamantul solicită stabilirea pensiei de întreținere în sumă fixă. Subliniază, totodată, că obligația de întreținere a copilului este pusă în seama ambilor părinți.

Reclamantul a cerut modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, stabilit prin hotărârea din 07 iunie 2023 a Judecătoriei Aneni Noi, sediul Central, de la ¼ din toate veniturile sale la suma fixă în mărime de 1250 de lei, lunar, până la atingerea majoratului de către copilul minor - *******.

În ședința de judecată în apel, Chiril Burlac și-a modificat acțiunea, cerând instanței stabilirea cuantumului pensiei de întreținere în sumă de 2000 de lei lunar. 1

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a notat că, pe parcursul examinării cauzei, nu au fost administrate probe care ar confirma venitul lunar real al pârâtului la data examinării cauzei. Totodată, în vederea protejării interesului superior al copilului și ținând cont de datele furnizate de Biroul Național de Statistică, privind valoarea minimului de existență pentru un copil, instanța de apel, analizând circumstanțele speței, a concluzionat în favoarea admiterii cererii de chemare în judecată depuse de Chiril Burlac împotriva Gabrielei Burlac, cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor. Curtea de Apel Centru a statuat, de asemenea, că acest minim de existență stabilit urmează a fi asigurat în mod egal de ambii părinți

Conform Biroului Național de Statistică, pentru primul semestru al anului 2023, minimul de existență pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 1-6 ani, în orașe mari, este de 2394 de lei.

Instanța de apel a subliniat că asigurarea unui nivel minim de trai decent și a unor condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea copilului minor ******* poate fi realizată prin stabilirea unei pensii de întreținere în sumă de 2000 de lei, lunar, or, pe de altă parte, neacordarea sprijinului material corespunzător ar leza substanțial drepturile copiilor minori, fapt inadmisibil în condițiile prevalării interesului suprem al copilului statuat în Convenția cu privire la drepturile copilului din 20 Noiembrie 1989.

Având în vedere că întreținerea copilului nu include doar cheltuieli pentru alimentație, dar și pentru îmbrăcăminte, educație, divertisment, dezvoltare fizică și psihologică, și nu în ultimul rând pentru sănătate, instanța de apel a considerat că încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în sumă fixă de 2000 de lei lunar este rezonabilă și nu vine în contradicție cu prevederile Convenției cu privire la drepturile copilului.

De asemenea, recurenta a susținut că instanța de apel a interpretat eronat și dispozițiile art. 110 din Codul familiei, întrucât aceasta nu a argumentat în niciun fel necesitatea intervenirii asupra soluției instanței prin care a fost stabilită pensia de întreținere. De asemenea, nu au fost indicate eventualele modificări survenite în situația materială a părților, momentul și motivele apariției acestora, precum și impactul concret pe care aceste schimbări l-ar putea avea asupra obligației de întreținere a copilului.

Prin urmare, recurenta își întemeiază cererea de recurs pe dispozițiile art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, cât și interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, iar prin admiterea recursului, se va schimba sau se va consolida jurisprudența Curții Supreme de Justiție.

La 07 august 2025, avocatul Veaceslav Avramov, în interesele lui Chiril Burlac, a depus referință la cererea de recurs a Gabrielei Burlac prin care a solicitat menținerea deciziei instanței de apel și respingerea recursului ca inadmisibil și neîntemeiat.

Art.3 alin. (1) –(2) din Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20 noiembrie 1989 și ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990: „1. În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Art.18 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20 noiembrie 1989 și ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990: 6 „1. Statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.”

Art.27 alin. (2) din Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20 noiembrie 1989 și ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990: „ 2. Părinților și oricăror altor persoane care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.”

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Olesea Negru, în interesele Gabrielei Burlac, este admisibil.

La soluționarea chestiunii privind necesitatea prezenței părților în ședință, raportând prevederile legii naționale citate supra, constatările CtEDO în cauza Covalenco vs. Republica Moldova și circumstanțele prezentei cauze, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a apreciat că nu se impune citarea participanților la proces sau a reprezentanților acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite verificarea legalității hotărârilor atacate.

Astfel, în conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, examinarea în ordine de recurs a prezentei cauzei civile, s-a realizat fără invitarea și, respectiv, prezența participanților la proces.

Cu privire la fondul recursului, studiind materialele dosarului, analizând concluziile instanțelor ierarhic inferioare și argumentele invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei din 28 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru și menținerea hotărârii din 13 noiembrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central. În susținerea acestei soluții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție pornește de la raționamentele expuse infra.

Din materialele cauzei rezultă că, la 11 august 2023, Chiril Burlac, prin intermediul avocatului Veaceslav Avramov, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Gabrielei 7 Burlac, cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, stabilită prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, la 07 iunie 2023.

Prin hotărârea din 07 iunie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, s-a încasat de la Chiril Burlac pensia lunară de întreținere a copilului minor în mărime de ¼ din salariu și/sau alte venituri, începând cu 26 aprilie 2023 și până la atingerea majoratului de către copil.

Examinând prezenta cauză în primă instanță, Judecătoria Anenii Noi, sediul Central, prin hotărârea din 13 noiembrie 2023, a respins cererea de chemare înaintată de Chiril Burlac și a încasat de la reclamant, în beneficiul Gabrielei Burlac, cheltuielile de judecată, pentru asistență juridică, în sumă de 1000 de lei.

Curtea de Apel Centru, prin decizia din 28 ianuarie 2025, a admis apelul declarat de avocatul Veaceslav Avramov, în interesele lui Chiril Burlac, a casat hotărârea din 13 noiembrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și a pronunțat o nouă hotărâre prin care a admis cererea de chemare în judecată depusă de Chiril Burlac. În consecință, instanța de apel a modificat cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor - ******* - născută la *******, stabilit prin hotărârea din 07 iunie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, încasând de la reclamant, în beneficiul Gabrielei Burlac, pensia pentru întreținerea copilului, în sumă fixă de 2000 de lei, lunar, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată -11 august 2023 - și până la atingerea de către copil a vârstei de majorat.

În speță, Completul de judecată reiterează că prevederile art. 74 alin. (1), (2), (3), art. 97 din Codul familiei, art. 3 alin. (1), (2), art. 18 alin. (1), (2), art. 27 alin. (1), (2) din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, învederează interesul superior al copilului în calitate de principiu primordial în asigurarea respectării și promovării drepturilor copilului.

Consecvent, Curtea Supremă de Justiție a consolidat jurisprudențial regula potrivit căreia interesul superior al copilului este criteriul primar și fundamental în luarea deciziilor care îl privesc, inclusiv aprecierea obligației de întreținere a părinților și a cuantumului acesteia. (decizia 2ra-1003/24; pct. 57, decizia 2ra-380/25, pct. 60; decizia 2ra-310/26, pct. 61).

Raportând exigențele normative invocate supra la circumstanțele cauzei, Completul de judecată subliniază că verificarea în recurs, exercitată în limitele devoluate de recurent, va presupune examinarea chestiunii dacă instanța de apel corect a aplicat normele de drept material la modificarea cuantumului pensiei de întreținere și dacă decizia luată corespunde interesului superior al copilului.

În jurisprudența sa (decizia nr. 2rac-32/23, pct. 48; decizia nr. 2ra-489/23, pct. 51; decizia nr. 2ra-188/25, pct. 48; decizia nr. 2ra-1258/23, pct. 40-43), Curtea Supremă de Justiție a tranșat deja faptul că lacunele în probatoriu nu pot fi înlocuite cu presupuneri referitoare la conținutul și întinderea drepturilor și obligațiilor într-un raport juridic.

Prin urmare, instanța supremă nu poate subscrie constatărilor Curții de Apel Centru potrivit cărora lipsa unor probe care demonstrează venitul lunar al pârâtului ar echivala cu inexistența unui venit fix și ar face direct incidente prevederile art. 76 alin. (1) din Codul familiei.

Totodată, Curtea de Apel, contrar regulii imperative, prevăzute de art. 130 alin. (4) din Codul de procedură civilă, nu a dat apreciere probelor administrate de reclamantă și puse la baza hotărârii primei instanțe, precum nu și indicat motivele pentru care acestea nu au putut 8 fi reținute. Astfel, instanța implicit a concluzionat asupra lipsei de aplicabilitate a art. 75 din Codul familiei.

Din cele constatate la pct. 35-36, Completul de Judecată nu poate reține că instanța de apel a ținut cont, în măsură deplină, de interesul superior al copilului atunci când a stabilit situația de fapt și i-a dat calificarea juridică respectivă.

La fel, în sensul art. 75 alin. (1) din Codul familiei, Completul de judecată constată că lipsa unui venit stabil și neangajarea în câmpul muncii nu constituie argumente valide în susținerea reducerii cuantumului pensiei datorate copilului, întrucât obligația de întreținere a acestuia este prioritară, iar capacitatea de muncă a părintelui impune diligența obținerii de venituri pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat minorului.

În temeiul art. 27 al Convenției cu privire la drepturile copilului, statul va asigura fiecărui copil dreptul la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială.

Subsecvent, potrivit art. 76 alin. (2) din Codul familiei, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere instanța judecătorească va ține cont de starea materială și familială a părților, dar va urmări, în măsura posibilităților, menținerea nivelului anterior de asigurare materială a copilului.

Completul de judecată amintește că obiectul obligației de întreținere îl formează toate mijloacele necesare traiului minorului, incluzând alimente, locuință, îmbrăcăminte, medicamente, nevoi spirituale, dar și mijloace necesare pentru creșterea, educarea, și pregătirea profesională a copilului. Întreținerea se acordă nu numai din câștigul din munca în sensul comun, dar și din alte mijloace ale debitorului obligației de întreținere, tocmai în virtutea principiului potrivit căruia întreținerea se datorează în dependență de nevoile celui care o cere, dar și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

Concluziile instanței de apel, potrivit cărora stabilirea cuantumului pensiei de întreținere în mărime de 2000 de lei lunar, raportate la minimul de existență și constatările Biroului Național de Statistică, nu ar fi contrare prevederilor Convenției cu privire la drepturile copilului, contravin art. 2 și 3 ale acestui act normativ internațional. În temeiul respectivelor reglementări, statul datorează nu doar o simplă conduită pasivă de neîncălcare, dar și întreprinde toate măsurile necesare pentru asigurarea realizării practice a principiului interesului superior al copilului în toate sferele vieții sociale.

Completul de judecată reține aprecierea Curții de Apel Centru, derivată din prevederile legale aplicabile, că întreținerea se datorează copilului de către ambii părinți și în egală măsură.

Instanța consideră, însă, că stabilirea unei pensii de 2000 de lei pentru copil, este inechitabilă în raport cu recurenta Gabriela Burlacu, căreia efectiv îi revine sarcina de îngrijire, educare, creștere și susținere materială și morală a copilului. Întrucât acesta se află în grija și la întreținerea mamei, ultima contribuie direct și zilnic la creșterea, educația și întreținerea copilului. Mai mult, suplimentar conținutului patrimonial propriu-zis al obligațiilor recurentei, aceasta creează și susține mediul psihologic, moral și emoțional, de creștere și dezvoltare a copilului, asigurând îngrijirea zilnică și igiena acestuia, procurarea produselor alimentare și pregătirea meselor etc.

În susținerea aceluiași raționament și contrar constatărilor Curții de Apel Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că informația Biroului Național de 9 Statistică privind minimul de existență pentru un copil, nu constituie o normă imperativă de la care nu se permite derogare, ci urmează a fi apreciată cu titlu de circumstanță importantă de raportare, ca nivel minim de la care instanța de judecată pornește la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere. (decizia 2ra-1197/24, pct. 53; decizia 2ra-380/25, pct. 68)

Premisa dată derivă inclusiv din prevederile art. 11 alin. (2) din Legea privind drepturile copilului, care consacră responsabilitatea părinților de a asigura cele mai bune condiții de viață pentru creșterea și dezvoltarea copilului, care, prin definiție, excedează minimul de existență.

Întrucât necesitățile specifice vârstei copilului reclamă costuri ce depășesc simpla întreținere, modificarea de către instanța de apel a cuantumului pensiei și încasarea de la intimat a acesteia în sumă fixă de 2000 de lei lunar nu poate fi acceptată.

Completul de judecată reține că prima instanță a cercetat circumstanțele relevante ale cauzei, a apreciat probele în ansamblu și a stabilit un cuantum care asigură un echilibru rezonabil între necesitățile copiilor și obligațiile părinților. Prin urmare, nu existau temeiuri pentru modificarea hotărârii primei instanțe în partea pensiei de întreținere.

În consecință, recursul declarat de Olesea Negru, în interesele Gabrielei Burlac, urmează a fi admis, decizia din 28 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, casată, iar hotărârea din 13 noiembrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, menținută. În consecința celor expuse și în temeiul art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de avocatul Olesea Negru în interesele Gabrielei Burlac. Casează decizia din 28 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Chiril Burlac împotriva Gabrielei Burlac cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor și menține hotărârea din 13 noiembrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Elena Croitor 10