2ra-947/25 — Încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a soțului care îngrijește de copilul minor până la varsta de 3 ani, precum și compensarea cheltuielilor de judecată

La 17 octombrie 2024, Mihaela Baiatov, reprezentată de avocatul Doina-Ioana Străisteanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Rustam Baiatov privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a soțului care îngrijește de copilul minor până la vârsta de 3 ani, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că din căsătoria încheiată la 16 septembrie 2022 s-a născut copilul minor ****** ******, ambii părinți fiind înscriși în certificatul de naștere.

Prin hotărârea din 21 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, căsătoria a fost desfăcută, iar domiciliul copilului a fost stabilit cu ea, fără a fi stabilită pensia de întreținere, întrucât a a avut încredere că pârâtul își va executa benevol obligațiile părintești. Ulterior, pârâtul nu a acordat niciun sprijin material pentru întreținerea copilului, deși are obligația legală de întreținere.

Reclamanta a susținut că, după mutarea în Austria împreună cu pârâtul, relația de familie a fost marcată de acte repetate de violență fizică și psihologică exercitate de acesta, circumstanțe care au determinat destrămarea căsătoriei. Totodată, pârâtul se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, nu manifestă interes față de copil, își ascunde veniturile și refuză orice contribuție financiară la creșterea și întreținerea acestuia, deși dispune de venituri stabile și de posibilități materiale.

Potrivit reclamantei, de la separarea părților, singurul sprijin oferit de pârât a constat într-o sumă de 1200 de lei și un pachet de scutece, acordate în august 2024, condiționând ulterior orice ajutor de reluarea relației de familie. În consecință, toate cheltuielile privind hrana, îmbrăcămintea, îngrijirea medicală și celelalte necesități ale copilului sunt suportate exclusiv de ea, ceea ce a generat un dezechilibru economic semnificativ între părți.

Reclamanta a arătat că se află în concediu pentru îngrijirea copilului până la 13 februarie 2026, nu poate desfășura activități lucrative și realizează doar indemnizația pentru îngrijirea copilului, insuficientă pentru acoperirea necesităților acestuia. Totodată, fiind însărcinată, a invocat că pârâtul refuză să îi acorde orice formă de sprijin material, deși, potrivit legislației, obligația 1 de întreținere revine ambilor părinți, iar conduita pârâtului pune exclusiv asupra sa întreaga povară financiară și parentală privind creșterea copilului.

În susținerea cererii privind pensia de întreținere a copilului, reclamanta a invocat că dreptul copilului la întreținere reprezintă un drept protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar legislația Republicii Moldova garantează obligația ambilor părinți de a contribui la întreținerea copilului și stabilește mecanismul de obligare la plata acestei prestații.

Referitor la pensia de întreținere solicitată în favoarea sa, reclamanta a invocat prevederile art. 83 din Codul familiei, potrivit cărora fostul soț este obligat să contribuie la întreținerea fostei soții care îngrijește copilul comun până la împlinirea vârstei de 3 ani, precum și în perioada sarcinii.

A susținut că, aflându-se în concediu pentru îngrijirea copilului, fiind însărcinată și lipsită de posibilitatea de a realiza venituri din muncă, sprijinul material al pârâtului este indispensabil pentru acoperirea necesităților sale și ale copilului, obligația legală fiind justificată atât de prevederile art. 83 din Codul familiei, cât și de principiile echității și protecției sociale.

Așadar, având în vedere cele enunțate, Mihaela Baiatov, reprezentată de avocatul Doina-Ioana Străisteanu, a solicitat încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor, ****** ******, în cuantum de 7000 de lei lunar, precum și a pensiei de întreținere pentru fostul soț care îngrijește copilul până la împlinirea vârstei de 3 ani, în cuantum de 7000 de lei lunar, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis integral cererea de chemare în judecată. S-a încasat de la Rustam Baiatov, în beneficiul Mihaelei Baiatov pensie de întreţinere pentru copilul ****** ******, în sumă fixă în mărime de 7000 de lei, lunar, începând cu data de 17 octombrie 2024, şi până la atingerea majoratului de către copil, cu indexarea corespunzătoare a sumei pe durata executării hotărârii judecătorești, în conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale nr.23 din 15 octombrie 2024. S-a încasat de la Rustam Baiatov, în beneficiul Mihaelei Baiatov pensie de întreţinere în sumă de 7000 de lei, lunar, pe perioada îngrijirii copilului comun ****** ******, începând cu data de 17 octombrie 2024, până la atingerea vârstei de 3 ani a copilului. Hotărârea în partea încasării pensiei de întreţinere, se execută imediat. S-a încasat de la Rustam Baiatov, în beneficiul Mihaelei Baiatov suma de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. S-a încasat de la Rustam Baiatov în beneficiul statului taxa de stat pentru pretenţia privind pensia de întreţinere în mărime de 7090 de lei (f.d.43).

La 12 decembrie 2024, Rustam Baiatov, reprezentat de avocatul Mariana Kușnir a declarat apel, iar la 25 martie 2025, Rustam Baiatov a 2 prezentat cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 03 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea parțială a acesteia și emiterea unei noi hotărâri privind încasarea doar a pensiei de întreține a copilului minor în mărime de 3000 de lei lunar (f.d.50, 67-71).

Prin decizia din 24 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins apelul declarat de Rustam Baiatov, reprezentat de avocatul Mariana Kușnir și s-a menținut hotărârea din 03 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.133-150).

Pentru a decide astfel, instanța de apel, a constatat că hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, fiind pronunțată în baza unei aprecieri complete a probelor administrate.

Instanța de apel a reținut că raportul de filiație dintre părți și copil este confirmat prin certificatul de naștere, că domiciliul copilului a fost stabilit cu mama prin hotărârea de divorț, iar reclamanta se află în concediu pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, aspecte confirmate prin certificatul de naștere, hotărârea de divorț și ordinul angajatorului privind acordarea concediului de îngrijire a copilului.

Subsecvent, aplicând prevederile art. 46, art. 58, art. 74-76 și art. 98 alin. (2) din Codul familiei, precum și art. 8 alin. (2) din Legea nr. 370/2023 privind drepturile copilului, coroborate cu art. 3, 18 și 27 din Convenția cu privire la drepturile copilului, instanța de apel a reținut că ambii părinți au obligația comună de întreținere a copilului, iar stabilirea pensiei într-o sumă bănească fixă de 7000 de lei lunar corespunde interesului superior al copilului, nevoilor reale ale acestuia, nivelului anterior de asigurare materială și posibilităților financiare reale ale pârâtului.

Argumentele apelantului privind imposibilitatea financiară și caracterul excesiv al cuantumului au fost respinse ca neîntemeiate, întrucât sunt infirmate de probele dosarului, inclusiv informațiile din Registrul bunurilor imobile privind deținerea unui apartament și a unui loc de parcare, actul de predare-primire a arvunei de 5000 de euro pentru procurarea unui alt imobil, precum și lipsa oricăror dovezi privind pretinsa înstrăinare a imobilului din Austria, în timp ce materialele cauzei, inclusiv informațiile privind închirierea acestuia prin platforma Booking.com, confirmă existența unor resurse materiale și a unei capacități financiare superioare celei invocate de apelant.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat că simpla lipsă a unui loc de muncă oficial nu exclude existența unor venituri și posibilități patrimoniale suficiente pentru executarea obligației de întreținere și că suma de 3000 de lei propusă de apelant este inferioară necesităților reale ale copilului, iar minimul de existență stabilit de Biroul Național de Statistică constituie doar un criteriu orientativ, nefiind determinant pentru stabilirea cuantumului pensiei. 3

Totodată, în aplicarea art. 82 alin. (2) lit. c), art. 83 lit. b) și art. 84 din Codul familiei, instanța de apel a constatat că reclamanta, aflată în concediu pentru îngrijirea copilului și însărcinată la data introducerii acțiunii, nu dispune de venituri proprii suficiente și necesită sprijin material din partea fostului soț, care are posibilitatea efectivă de a-l acorda, astfel încât cuantumul de 7000 de lei lunar stabilit cu titlu de pensie de întreținere în favoarea fostei soții până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani este proporțional, rezonabil și justificat.

Întrucât apelantul nu a prezentat argumente sau probe noi care să răstoarne constatările primei instanțe ori să demonstreze aplicarea greșită a normelor de drept material sau procedural, Curtea de Apel Centru a respins apelul ca nefondat și a menținut hotărârea din 03 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 22 decembrie 2025, în temeiul art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă, Rustam Baiatov a declarat recurs împotriva deciziei din 24 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând modificarea acesteia și a hotărârii din 03 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin reducerea pensiei de întreținere stabilite pentru copil de la 7000 de lei la 5000 de lei lunar și a pensiei de întreținere în favoarea fostei soții de la 7000 de lei la 3000 de lei lunar.

În motivarea recursului, Rustam Baiatov, a susținut că instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat dispozițiile art. 74–76 și art. 82–84 din Codul familiei, fără a aprecia în mod obiectiv necesitățile reale ale copilului, posibilitățile sale financiare și obligația ambilor părinți de a contribui la întreținerea minorului.

Subsecvent, a invocat că suma totală de 14000 de lei lunar este excesivă și disproporționată în raport cu veniturile sale reale, iar concluziile privind capacitatea sa financiară se întemeiază pe presupuneri, fără probe concludente. Totodată, a susținut că instanțele ierarhic inferioare au omis să țină seama de faptul că intimata beneficiază de o indemnizație lunară pentru îngrijirea copilului de aproximativ 20000 de lei și deține bunuri proprii, inclusiv un apartament și un autoturism, circumstanțe relevante pentru repartizarea obligației de întreținere între ambii părinți.

Recurentul a arătat că, începând cu luna septembrie 2025, este angajat oficial la S.C. „Molinart Grup” S.R.L., prezentând contractul individual de muncă și dovezi privind salariul încasat, care, în opinia sa, reflectă posibilitățile sale reale de plată.

În susținerea criticilor formulate, acesta a invocat Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 15 aprilie 2013 privind practica judiciară în cauzele referitoare la încasarea pensiei de întreținere pentru copii și alți membri ai familiei, precum și deciziile Curții Supreme de Justiție din 09 aprilie 2025 (dosarul nr. 2ra-305/24), din 18 iunie 2025 (dosarul nr. 2ra-612/24), din 23 iulie 2025 (dosarul nr. 2ra-1003/24) și din 4 17 septembrie 2025 (dosarul nr. 2ra-646/24), susținând că acestea consacră criteriile de stabilire a cuantumului pensiei de întreținere și obligația instanțelor de a aprecia în mod echilibrat necesitățile creditorului și posibilitățile debitorului obligației de întreținere.

De asemenea, a susținut că instanța de apel nu a răspuns efectiv argumentelor și probelor invocate, încălcând obligația de motivare a hotărârii și dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin referința depusă la 13 februarie 2026, Mihaela Baiatov, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță, a solicitat declararea inadmisibilă sau respingerea recursului înaintat de Rustam Baiatov.

Art. 85 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Scutirile de taxa de stat şi/sau de taxa de timbru sunt prevăzute de pct.1 din anexa nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023 şi se aplică în modul prevăzut de alin.(4) din prezentul articol.”

Pct.1.1.2. al anexei nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023: „1.1.2 Se scutesc de taxa de stat în instanțele de judecată reclamanții în acțiunile privind încasarea pensiei de întreținere.”

Art.87 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă: „(1) Valoarea acţiunii se determină: c) din suma totală a obligaţiilor de plată pe un an – în acţiunile pentru plata pensiei de întreţinere.”

Art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului.”

Art.98 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cheltuielile aferente judecării cauzei, suportate de instanţa judecătorească, precum şi taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pîrît proporţional părţii admise din acţiune dacă pîrîtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. În acest caz, taxa de timbru se încasează în contul instanţei judecătoreşti de la pârât, dacă pârâtul nu este scutit de plata acesteia.”

Art. 118 alin.(1) din Codul de procedură civilă: 5 „ (1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”

Art.121 din Codul de procedură civilă: „Instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului.”

Art. 431 alin. (1) - (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanţelor de apel ţine de competenţa Curţii Supreme de Justiţie. (2) Asupra admisibilităţii recursului decide un complet din 3 judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie.”

Art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2) Temeiurile menţionate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.”

Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

Art. 442 alin.(1)-(3) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art.432. Instanţa invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. (2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepţia celor care dovedesc cheltuielile de judecată şi despăgubirile menţionate la art.372 alin.(3). Aprecierea probelor dată de prima instanţă şi de instanţa de apel este obligatorie pentru instanţa de recurs, cu excepţia cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau în care Curtea Supremă de Justiţie examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător. 6 (3) Instanţa de recurs este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor esenţiale invocate în recurs.”

Art.444 din Codul de procedură civilă: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înştiinţarea şi audierea participanţilor la proces, cu excepţia recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.e). Completul poate decide şi în alte cazuri invitarea participanţilor în şedinţă pentru a se pronunţa cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art.445 alin.(1) lit. e) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.”

Art. 46 din Codul familiei: „Drepturile şi obligaţiile reciproce ale părinţilor şi copiilor rezultă din provenienţa copiilor, atestată în modul stabilit de lege.”

Art. 58 alin. (1) din Codul familiei: „(1) Părinţii au drepturi şi obligaţii egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuţi în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinţii sau separat.”

Art. 74 alin. (1)-(3) din Codul familiei: „(1) Părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material. (2) Modul de plată a pensiei de întreţinere se determină în baza unui contract încheiat între părinţi sau între părinţi şi copilul major inapt de muncă. (3) Dacă lipseşte un atare contract şi părinţii nu participă la întreţinerea copiilor, pensia de întreţinere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinţi, a tutorelui copilului sau a autorităţii tutelare teritoriale.”

Art. 75 alin. (1) și (2) din Codul familiei: „(1) Pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii şi 1/2 – pentru 3 şi mai mulţi copii. (2) Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micşorat sau majorat de instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părinţilor, de alte circumstanţe importante.”

Art. 76 alin.(1), (2) din Codul familiei: „(1) În cazurile cînd părintele care datorează întreţinere copilului său are un salariu şi/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primeşte salariu şi/sau alte venituri, total sau parţial, în natură, ori nu are un salariu şi/sau alte venituri, precum şi în alte cazuri cînd, din anumite motive, încasarea pensiei de întreţinere, sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanţial interesele uneia dintre părţi, instanţa judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într- o sumă bănească fixă şi sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri conform art.75. (2) Cuantumul sumei băneşti fixe încasate în conformitate cu alin.(1) se determină de instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părţilor, 7 de alte circumstanţe importante, cu respectarea prevederilor art.108 şi păstrîndu-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului.”

Art. 82 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (3) din Codul familiei: „ (1) Soţii îşi datorează întreţinerea materială reciprocă. (2) În cazul refuzului de a acorda întreţinere şi dacă între soţi nu există un contract privind plata pensiei de întreţinere, dreptul de a porni o acţiune în instanţa judecătorească privind încasarea acesteia de la celălalt soţ îl au: c) soţul care îngrijeşte copilul comun timp de 3 ani după naşterea acestuia; (3) Pensia de întreţinere se plăteşte persoanelor enumerate la alin.(2) numai în cazul cînd acestea nu au un venit propriu suficient, iar soţul care datorează întreţinere are posibilitatea de a o plăti.”

Art. 83 lit. b) din Codul familiei: „Dreptul de a pretinde întreţinere de la fostul soţ pe cale judecătorească îl are: b) fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun timp de 3 ani după naşterea acestuia”.

Art. 83 lit. b) din Codul familiei: „Dreptul de a pretinde întreţinere de la fostul soţ pe cale judecătorească îl are: b) fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun timp de 3 ani după naşterea acestuia.”

Art. 84 alin.(2) din Codul familiei: „Cuantumul pensiei de întreţinere încasate de la un soţ (fost soţ) în favoarea celuilalt soţ se stabileşte de către instanţa judecătorească într-o sumă bănească fixă plătită lunar. La stabilirea sumei pensiei de întreţinere, se ţine cont de situaţia materială şi familială a soţilor (foştilor soţi), de alte circumstanţe importante, cu respectarea prevederilor art.108.”

Art. 98 alin.(2) din Codul familiei: „(2) Pensia de întreţinere se încasează de la data adresării în instanţa judecătorească.”

Art.108 alin.(1) din Codul familiei: „(1) Cuantumul pensiei de întreţinere stabilite de instanţa judecătorească într-o sumă bănească fixă constituie cel puţin 50% din valoarea mediei anuale a minimului de existenţă calculată pentru categoria de populaţie corespunzătoare pentru anul precedent de către Biroul Naţional de Statistică.”

Art. 3 din Legea privind drepturile copilului nr. 370 din 30 noiembrie 2023: „interesul superior al copilului – asigurarea unor condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului, ținând cont de particularitățile individuale ale personalității lui și de situația concretă în care acesta se află.”

Art. 8 alin. (2) din Legea privind drepturile copilului nr. 370 din 30 noiembrie 2023: „(2) Răspunderea pentru creșterea copilului și pentru asigurarea dezvoltării acestuia le revine în primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților 8 legali/responsabililor legali ai acestuia. Ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea, educarea și întreținerea copilului.”

Art. 11 alin. (1)-(2) din Legea privind drepturile copilului nr. 370 din 30 noiembrie 2023: „(1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea lui fizică, mentală, spirituală, morală și socială. (2) Părinților sau reprezentantului legal/responsabilului legal al copilului le revine responsabilitatea de a asigura cele mai bune condiții de viață pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, conducându-se în primul rând de interesul superior al copilului.”

Art.3 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20 noiembrie 1989 și ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990: „1. În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituţii publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorităţi administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.”

Art.18 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20 noiembrie 1989 și ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990: „1. Statele părţi vor depune eforturi pentru asigurarea recunoaşterii principiului potrivit căruia ambii părinţi au o răspundere comună pentru creşterea şi dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creşterea copilului şi asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rînd părinţilor sau, după caz, reprezentanţilor săi legali. Aceştia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.”

Art.27 alin. (2) din Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20 noiembrie 1989 și ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990: „2. Părinţilor şi oricăror altor persoane care au în grijă un copil le revine în primul rînd responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităţilor şi a mijloacelor lor financiare, condiţiile de viaţă necesare dezvoltării copilului.”

Subsecvent, prin prisma dispozițiilor art. 442 alin. (1)–(3), coroborate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în circumstanțele prezentei cauze, motivele de casare invocate în recurs exprimă, în esență, dezacordul recurentului cu 9 soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău în partea ce vizează încasarea pensiei de întreținere în favoarea copilului până la atingerea majoratului și a pensiei de întreținere în favoarea fostei soții pe perioada îngrijirii copilului comun până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani.

Studiind materialele dosarului, analizând concluziile instanțelor ierarhic inferioare, argumentele invocate în recurs și în referința depusă de Mihaela Baiatov, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul urmează a fi admis, cu modificarea hotărârii din 03 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a deciziei din 24 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru în partea ce ține de cuantumul pensiei de întreținere stabilite în favoarea copilului minor, a pensiei de întreținere stabilite în favoarea fostei soții, precum și a taxei de stat încasate. În rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe se mențin, din considerentele ce urmează.

Din materialele cauzei rezultă că Mihaela Baiatov și Rustam Baiatov au încheiat căsătoria la 16 septembrie 2022, înregistrată sub nr. 955 de către Oficiul Stării Civile Botanica, mun. Chișinău, iar din această căsătorie, la ************, s-a născut copilul comun, ****** ******, aspecte confirmate prin certificatul de căsătorie și certificatul de naștere seria/nr. NA-VI nr. ****** (f.d. 19).

Prin hotărârea din 21 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a desfăcut căsătoria dintre Mihaela Baiatov și Rustam Baiatov, domiciliul copilului minor ****** ****** fiind stabilit cu mama, Mihaela Baiatov. (f.d. 20)

Potrivit certificatului de divorț, desfacerea căsătoriei dintre Mihaela Baiatov și Rustam Baiatov a fost înregistrată de Serviciul stare civilă Botanica, mun. Chișinău, la 15 aprilie 2024 (f.d.18).

Din extrasul Ordinului nr. 2 din 20 aprilie 2023 rezultă că Mihaelei Baiatov, angajată în funcția de contabilă-șefă în cadrul S.R.L. „Vitculens”, i-a fost acordat concediu pentru îngrijirea copilului până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, pentru perioada 20 aprilie 2023 – 13 februarie 2026 (f.d. 21).

Potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, actualizată la 4 mai 2025, Rustam Baiatov este proprietarul încăperii locative cu numărul cadastral ************, cu suprafața de 80 m², situată în mun. ******, str. ****** nr. ***, ap. ***, asupra căreia este înregistrată o ipotecă începând cu 26 martie 2024 (f.d. 89).

Aceeași informație din Registrul bunurilor imobile relevă că, începând cu 23 aprilie 2024, Rustam Baiatov este proprietarul locului de parcare cu numărul cadastral ************, situat în mun. ******, str. ****** nr. 18/H, locul de parcare nr. ***, drept dobândit în temeiul contractului de 10 vânzare-cumpărare nr. 1-543 din 22 aprilie 2024, înregistrat provizoriu ca bun viitor (f.d. 90).

Din actul de predare-primire a mijloacelor bănești din 19 martie 2024 rezultă că Rustam Baiatov, în calitate de potențial cumpărător, a achitat suma de 5000 de euro cu titlu de arvună pentru imobilul situat în mun. ******, str. ****** nr. 18, ap. ***, cu numărul cadastral ************, având prețul de 74400 de euro, sumă primită de proprietarul imobilului, Nicolae Balaur (f.d. 91).

Potrivit contractului individual de muncă nr. 498 din 08 septembrie 2025 și informațiilor privind veniturile salariale anexate la cererea de recurs, Rustam Baiatov este angajat în cadrul S.C. „Molinart Grup” S.R.L. începând cu 08 septembrie 2025, realizând venituri salariale în cuantum de 17 821,40 lei pentru luna septembrie 2025, 22 847,40 lei pentru luna octombrie 2025 și 20 114,60 lei pentru luna noiembrie 2025 (f.d.193-198).

La 17 octombrie 2024, Mihaela Baiatov, reprezentată de avocatul Doina-Ioana Străisteanu, a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva lui Rustam Baiatov privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a soțului care îngrijește de copilul minor până la vârsta de 3 ani, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis integral cererea de chemare în judecată înaintată de Mihaela Baiatov (a se vedea pct.11).

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 24 septembrie 2025 a respins apelul declarat de Rustam Baiatov, reprezentat de avocatul Mariana Kușnir și a menținut hotărârea din 03 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (a se vedea pct.13-20).

Din coroborarea dispozițiilor art. 74–76 și art. 82–84 din Codul familiei, interpretate în concordanță cu prevederile art. 3 alin. (1), art. 18 alin. (1) și art. 27 alin. (2) din Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20 noiembrie 1989 și ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990, precum și ale art. 3, art. 8 alin. (2) și art. 11 alin. (1)–(2) din Legea nr. 370 din 30 noiembrie 2023 privind drepturile copilului, prin prisma circumstanțelor de fapt constatate la pct. 58–68 din prezenta decizie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanțele ierarhic inferioare au stabilit corect existența obligației lui Rustam Baiatov de a contribui la întreținerea copilului minor și a fostei soții pe perioada îngrijirii copilului comun până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani. Cu toate acestea, la individualizarea cuantumului obligațiilor de întreținere, instanțele ierarhic inferioare nu au asigurat aplicarea efectivă a criteriilor prevăzute de lege, nefiind realizat un just echilibru între interesul superior al copilului, necesitățile justificate ale 11 copilului și ale fostei soții, obligația comună a ambilor părinți de a contribui la întreținerea copilului și posibilitățile materiale reale ale recurentului.

În acest sens, Completul de judecată constată că instanțele ierarhic inferioare au apreciat posibilitățile materiale ale lui Rustam Baiatov pornind, în principal, de la afirmațiile reclamantei potrivit cărora acesta ar activa în Republica Austria, ar realiza un venit lunar de 2700 de euro, ar deține o casă și un automobil în această țară și ar închiria imobilul prin intermediul platformei Booking.com. Totuși, materialele cauzei nu conțin probe pertinente și concludente care să confirme în mod expres că Rustam Baiatov desfășoară activitate de muncă în Republica Austria și realizează venitul pretins, că este proprietarul imobilului și al automobilului invocate de reclamantă ori că obține venituri din închirierea acelui imobil.

În același timp, din înscrisurile anexate la cererea de recurs rezultă că recurentul este angajat în câmpul muncii în Republica Moldova și realizează venituri salariale în cuantumul confirmat de actele prezentate (a se vedea pct.70).

În aceste condiții, simplele afirmații ale reclamantei și informațiile prezentate în susținerea acestora nu puteau constitui, prin ele însele, un temei suficient pentru stabilirea posibilităților materiale ale recurentului și, implicit, pentru determinarea cuantumului obligațiilor de întreținere.

Totodată, din cererea de chemare în judecată rezultă că Mihaiela Baiatov a solicitat încasarea pensiei de întreținere în cuantum de 7000 de lei lunar pentru copilul minor, până la atingerea majoratului de către acesta, precum și a pensiei de întreținere în același cuantum pentru sine, pe perioada îngrijirii copilului comun până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, pretenții admise integral de instanțele ierarhic inferioare.

Potrivit datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică, minimul de existență pentru semestrul II al anului 2024 constituie 2973,30 de lei pentru copiii cu vârsta de până la 7 ani și 3360,10 lei pentru femeile apte de muncă din orașele mari.

Deși acești indicatori nu au caracter obligatoriu, ei reprezintă repere obiective la individualizarea cuantumului obligației de întreținere, urmând a fi apreciați împreună cu interesele copilului, necesitățile fostei soții și posibilitățile materiale ale părintelui obligat la întreținere.

În recurs, Rustam Baiatov a susținut că pensia de întreținere stabilită în cuantum de 7000 de lei lunar atât pentru copilul minor, cât și pentru fosta soție este excesivă și contravine practicii judiciare a Curții Supreme de Justiție în materia obligației de întreținere, invocând în acest sens deciziile nr. 2ra-305/24, nr. 2ra-362/24 și nr. 2ra-1097/24. Totodată, acesta a arătat că nu contestă obligația legală de întreținere, ci exclusiv întinderea acesteia, declarându-se dispus să achite o pensie de întreținere în cuantum de 5000 de lei lunar pentru copilul minor, până la atingerea majoratului de către acesta, 12 și de 3000 de lei lunar pentru întreținerea fostei soții, până la împlinirea de către copilul comun a vârstei de 3 ani.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că practica judiciară a Curții Supreme de Justiție invocată de recurent constituie un reper în aplicarea uniformă a dispozițiilor legale privind obligația de întreținere, însă cuantumul acesteia urmează a fi stabilit în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze.

Astfel, având în vedere posibilitățile materiale ale recurentului, probele administrate, obligația comună a ambilor părinți de a contribui la întreținerea copilului și disponibilitatea exprimată de Rustam Baiatov de a achita o pensie de întreținere în cuantum de 5000 de lei lunar pentru copilul minor, până la atingerea majoratului de către acesta, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că acest cuantum este unul echitabil și proporțional.

Totodată, ținând seama de necesitățile fostei soții a lui Rustam Baiatov, Mihaelei Baiatov, aflată în concediu de îngrijire a copilului minor și, prin urmare, în imposibilitate obiectivă de a-și asigura venituri proprii din activitate lucrativă, precum și de minimul de existență stabilit de Biroul Național de Statistică pentru femeile apte de muncă, se apreciază ca justificată stabilirea pensiei de întreținere în cuantum de 3 360,10 lei lunar, până la împlinirea de către copilul comun a vârstei de 3 ani.

În consecință, în temeiul art. 74–76, art. 82–84 și art. 108 din Codul familiei, interpretate în coroborare cu prevederile Convenției cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20 noiembrie 1989 și ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990, precum și ale Legii nr. 370 din 30 noiembrie 2023 privind drepturile copilului, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și decizia Curții de Apel Centru urmează a fi modificate exclusiv sub aspectul cuantumului obligațiilor de întreținere, prin reducerea pensiei de întreținere a copilului minor de la 7000 de lei la 5000 de lei lunar, până la atingerea majoratului de către acesta, și a pensiei de întreținere a fostei soții de la 7000 de lei la 3360,10 lei lunar, până la împlinirea de către copilul comun a vârstei de 3 ani.

Întrucât, prin prezenta decizie, se modifică cuantumul obligațiilor de întreținere stabilite în sarcina lui Rustam Baiatov, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că se impune modificarea și a soluției privind taxa de stat încasată de la pârât. Or, potrivit art. 85 alin. (1) din Codul de procedură civilă, coroborat cu pct. 1.1.2 din anexa nr. 2 la Legea taxei de stat nr. 213/2023, reclamanta este scutită de plata taxei de stat în acțiunile privind încasarea pensiei de întreținere, iar conform art. 87 alin. (1) lit. c), art. 94 alin. (1) și art. 98 alin. (1) din Codul de procedură civilă, taxa de stat se determină în raport cu valoarea acțiunii și se încasează de la pârât proporțional părții admise din acțiune. 13

În consecință, odată cu modificarea cuantumului obligațiilor de întreținere, urmează a fi modificat în mod corespunzător și cuantumul taxei de stat încasate de la pârât, de la 7090 de lei la 3559,60 de lei. 88. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 442, 444, 445 alin. (1) lit. e), alin.(3) din Codul de procedură civilă,