2ra-552/25 — Rectificarea registrului bunurilor imobile.

La 5 februarie 2024, Diana Scripnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Cadastrul Bunurilor Imobile”, solicitând radierea mențiunii privind dreptul de proprietate al lui Vitalie Scripnic asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale *****, *****, ***** și *****.

Prin cererea din 5 august 2024, Diana Scripnic și-a redus pretențiile și a solicitat rectificarea Registrului bunurilor imobile prin radierea mențiunii privind dreptul de proprietate al lui Vitalie Scripnic asupra: a. terenului agricol cu nr. cadastral *****, cu suprafața de 0,8569 ha, situat în municipiul Chișinău, comuna *****, extravilan; b. terenului pentru construcții cu nr. cadastral *****, cu suprafața de 0,1 ha, situat în municipiul Chișinău, comuna *****, strada ***** nr. *****.

În motivarea acțiunii, Diana Scripnic a invocat că a fost căsătorită cu Vitalie Scripnic, iar prin hotărârea Judecătoriei Ciocana din ***** căsătoria acestora a fost desfăcută.

Reclamanta a susținut că, după desfacerea căsătoriei, a dobândit în proprietate exclusivă mai multe bunuri imobile, figurând în contractele de vânzare- cumpărare în calitate de unic cumpărător.

Aceasta a indicat că terenul agricol cu nr. cadastral *****, cu suprafața de 0,8569 ha, situat în mun. Chișinău, comuna *****, extravilan, a fost dobândit în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. ***** din 8 octombrie 2010. Terenul pentru construcții cu nr. cadastral *****, cu suprafața de 0,1 ha, situat în municipiul Chișinău, comuna *****, strada ***** nr. *****, a fost dobândit în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. ***** din 6 august 2012.

Diana Scripnic a susținut că, deși bunurile au fost procurate după desfacerea căsătoriei, în Registrul bunurilor imobile a fost înscris în calitate de proprietar și fostul său soț, Vitalie Scripnic, care nu figura în contractele de vânzare-cumpărare în calitate de cumpărător. 1

Reclamanta a considerat că autoritatea cadastrală a înregistrat în mod eronat dreptul de proprietate comună în devălmășie, fără a verifica faptul desfacerii căsătoriei.

La 13 noiembrie 2023, Vitalie Scripnic a decedat.

La 16 ianuarie 2024, Diana Scripnic s-a adresat IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” cu o cerere privind rectificarea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile, prin radierea lui Vitalie Scripnic din rubrica proprietarilor bunurilor imobile.

Prin răspunsurile din 18 ianuarie 2024, IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” a informat-o că rectificarea putea fi efectuată pe cale amiabilă, în baza declarației titularului dreptului care urma să fie radiat, sau în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile. Reclamanta a invocat că rectificarea pe cale amiabilă nu mai era posibilă din cauza decesului lui Vitalie Scripnic, motiv pentru care s-a adresat instanței de judecată.

Prin încheierea protocolară din 8 august 2024, Cătălin-Gheorghe Scripnic și Ana-Maria Scripnic au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii.

Instanța de apel a reținut că Diana Scripnic și Vitalie Scripnic au fost căsătoriți, iar căsătoria acestora a fost desfăcută prin hotărârea Judecătoriei Ciocana din 30 iunie 2006. 2

Curtea de apel a constatat că terenurile cu nr. cadastrale ***** și ***** au fost procurate de Diana Scripnic după desfacerea căsătoriei, în baza contractelor de vânzare-cumpărare în care aceasta figura în calitate de unic cumpărător.

Instanța de apel a considerat că înscrierea dreptului de proprietate al lui Vitalie Scripnic asupra acestor bunuri nu corespundea situației juridice reale.

Curtea de apel a reținut că acțiunea se încadra în prevederile art. 438 alin. (1) și art. 439 alin. (1) lit. d) din Codul civil, care permit rectificarea înscrierii din registru atunci când aceasta nu mai corespunde situației juridice reale.

Instanța de apel a constatat că, din cauza decesului lui Vitalie Scripnic, rectificarea pe cale amiabilă, prin declarația titularului dreptului ce urma să fie radiat, nu era posibilă, iar rectificarea putea fi dispusă prin hotărâre judecătorească.

Curtea de apel a respins argumentul potrivit căruia acțiunea ar fi fost înaintată împotriva unui pârât necorespunzător.

Instanța de apel a indicat că, în sensul art. 441 alin. (3) din Codul civil, hotărârea pronunțată în acțiunea în rectificare era opozabilă IP „Cadastrul Bunurilor Imobile”, fără a-i fi impuse alte obligații decât efectuarea radierii în baza hotărârii judecătorești.

Curtea de apel a concluzionat că contractele de vânzare-cumpărare și hotărârea privind desfacerea căsătoriei confirmau că înscrierea din Registrul bunurilor imobile nu corespundea situației juridice reale.

În motivarea recursului, IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” a invocat temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură civilă.

Recurenta a susținut că instanțele inferioare au aplicat eronat dispozițiile art. 59 alin. (1) din Codul de procedură civilă și ale art. 439 și 441 din Codul civil.

Aceasta a reiterat că nu este titulara drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile în litigiu și nu este subiect al raportului material litigios.

Recurenta a invocat că titularul dreptului ce urma să fie radiat era Vitalie Scripnic, iar după decesul acestuia calitatea procesuală pasivă trebuia să le revină succesorilor săi, Cătălin-Gheorghe Scripnic și Ana-Maria Scripnic.

IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” a susținut că art. 441 alin. (3) din Codul civil prevede expres că hotărârea de admitere a acțiunii în rectificare este opozabilă 3 deținătorului registrului fără atragerea acestuia în proces. Concluzia instanțelor potrivit căreia instituția cadastrală ar fi pârât corespunzător, iar hotărârea i-ar fi, în același timp, opozabilă în sensul art. 441 alin. (3) din Codul civil, a fost apreciată ca contradictorie

Aceasta a susținut că acțiunea trebuia înaintată împotriva succesorilor lui Vitalie Scripnic, iar IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” urma doar să execute rectificarea în baza hotărârii judecătorești.

La 2 ianuarie 2026, avocatul Alexandru Bondarenco, în interesele Dianei Scripnic, a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia și menținerea deciziei Curții de Apel Centru din 28 mai 2025 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 11 septembrie 2024.

Articolul 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Articolul 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; (2) Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Articolul 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa, după ce judecă recursul, este în drept: b) să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.”

Articolul 442 din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. (2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art. 372 alin. (3). Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) sau în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art. 372 se aplică în mod corespunzător. (3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale invocate în recurs.” 4

Articolul 59 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Parte în proces (reclamant sau pîrît) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.”

Articolul 438 alin. (1)-(3) din Codul civil: „(1) Cînd o înregistrare, înregistrare provizorie sau notare efectuată în registru nu corespunde cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. (2) Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înregistrări, înregistrări provizorii sau notări inexacte efectuate în registru. (3) Situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înregistrării, al înregistrării provizorii sau al notării a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în forma cerută de lege, ori dintr-o hotărîre judecătorească irevocabilă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond.”

Articolul 439 alin. (1) lit. a) și d), alin. (2) și (4) din Codul civil: „(1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei înregistrări sau înregistrări provizorii dacă: a) înregistrarea sau înregistrarea provizorie nu este valabilă, inclusiv dacă dreptul a fost greșit calificat de către registrator; d) înregistrarea sau înregistrarea provizorie din registru nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a dreptului înregistrat sau înregistrat provizoriu. (2) Rectificarea în registru se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația în forma cerută de lege a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în cazul în care declarația nu s-a dat, prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Reclamantul nu este ținut să demonstreze că titularul dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat nu a dat declarația. (4) Când dreptul înregistrat sau înregistrat provizoriu în registru urmează a fi rectificat, titularul lui este obligat să predea persoanei îndreptățite, odată cu consimțământul dat în forma cerută de lege pentru efectuarea rectificării, și înscrisurile necesare, iar în caz contrar, persoana interesată va putea solicita instanței să dispună rectificarea în registru. În acest din urmă caz, hotărârea instanței de judecată va suplini consimțământul la înregistrare sau înregistrare provizorie al părții care are obligația de a preda înscrisurile necesare rectificării.”

Articolul 441 alin. (1) și (3) din Codul civil: „(1) Hotărîrea prin care se admite rectificarea nu poate aduce atingere drepturilor persoanelor care nu au participat la proces. (3) Hotărîrea judecătorească prin care se admite acţiunea în rectificare este opozabilă deţinătorului registrului fără atragerea acestuia în proces.”

Prin prisma art. 444 din Codul de procedură civilă examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat în lipsa participanţilor la proces, întrucât Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie a considerat inoportună invitarea acestora, din motiv că argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite verificarea legalității hotărârilor atacate.

Potrivit art. 442 din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție verifică, în limitele criticilor formulate în recurs, legalitatea deciziei instanței de apel prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” a invocat temeiurile de la art. 432 alin. (1) lit. a) și b), susținând că instanțele au stabilit greșit cine trebuia să fie pârât în acțiunea privind rectificarea Registrului bunurilor imobile.

Completul de judecată menționează că, după cum a fost expus, deja, în jurisprudența Curții Supreme de Justiție (încheierea nr. 2ra-883/24, §61), temeiurile stabilite la art. 432 alin. (1) lit. a) și art. 432 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă nu pot fi invocate simultan, deoarece ele se exclud reciproc.

Chestiunea de drept care urmează a fi soluționată constă în stabilirea persoanei împotriva căreia trebuie îndreptată acțiunea prin care se solicită radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate înregistrat în favoarea unei persoane. O asemenea problematică a fost examinată anterior în jurisprudența Curții Supreme de Justiție. În consecință, argumentele recurentei urmează a fi examinate prin prisma temeiului prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată reține că acțiunea în rectificare nu se îndreaptă, prin natura ei, împotriva instituției care ține registrul, ci împotriva titularului dreptului înregistrat a cărui radiere sau schimbare se cere.

Această concluzie rezultă, în primul rând, din art. 438 alin. (3) din Codul civil, potrivit căruia situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înregistrării, al înregistrării provizorii sau al notării a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în forma cerută de lege, ori dintr-o hotărîre judecătorească irevocabilă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond.

Prin urmare, atunci când titularul înscris nu consimte la rectificare, hotărârea judecătorească trebuie pronunțată împotriva titularului dreptului care urmează a fi radiat sau modificat. În cazul decesului titularului dreptului înregistrat, raportul juridic litigios continuă în privința succesorilor acestuia, deoarece eventuala radiere a dreptului înscris afectează masa succesorală și drepturile dobândite de moștenitori. 6

În prezenta cauză, dreptul de proprietate a cărui radiere se solicită era înregistrat în favoarea lui Vitalie Scripnic. După decesul acestuia, succesorii săi sunt Cătălin-Gheorghe Scripnic și Ana-Maria Scripnic (vol. I, f.d. 109-116).

Prin urmare, anume succesorii erau persoanele împotriva cărora trebuia îndreptată acțiunea, fiindcă drepturile lor puteau fi înlăturate sau schimbate prin hotărârea instanței.

IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” nu este titulara dreptului de proprietate asupra terenurilor cu nr. cadastrale ***** și *****, nu deține cote-părți din aceste bunuri și nu este subiect al raportului juridic material litigios. Instituția are calitatea de deținător al registrului și efectuează înscrierile, modificările și radierile în temeiul actelor prevăzute de lege. Exercitarea acestor atribuții nu îi conferă calitate procesuală de pârât într-un litigiu privind existența dreptului real înscris în favoarea unei alte persoane

Această concluzie este confirmată de prevederile art. 441 alin. (3) din Codul civil, potrivit cărora hotărârea prin care se admite acțiunea în rectificare este opozabilă deținătorului registrului fără atragerea acestuia în proces. Norma menționată distinge între titularul dreptului contestat, împotriva căruia se îndreaptă acțiunea, și deținătorul registrului, căruia hotărârea îi este opozabilă în vederea efectuării rectificării.

Instanțele inferioare au reținut, pe de o parte, că hotărârea îi este opozabilă IP „Cadastrul Bunurilor Imobile”, iar, pe de altă parte, au considerat aceeași instituție drept pârât corespunzător.

Aceste două concluzii nu pot fi menținute împreună. Dacă hotărârea este opozabilă deținătorului registrului fără atragerea acestuia în proces, acesta nu poate fi considerat, în același timp, titularul obligației materiale disputate și pârâtul corespunzător al acțiunii.

Nu poate fi reținut nici argumentul instanțelor inferioare că IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” ar avea calitate de pârât doar pentru că a examinat cererea prealabilă a Dianei Scripnic și urmează să efectueze radierea în baza hotărârii judecătorești. Refuzul de a rectifica registrul, în lipsa declarației titularului sau a unei hotărâri irevocabile, este doar exercitarea atribuțiilor legale ale deținătorului registrului și nu îl transformă în titularul dreptului contestat.

Completul de judecată reține că, Diana Scripnic nu a solicitat anularea unui act al registratorului și nici repararea unui prejudiciu imputat instituției cadastrale. Pretenția formulată a avut ca obiect radierea dreptului de proprietate înregistrat în favoarea lui Vitalie Scripnic. Prin urmare, subiectul raportului material litigios era titularul dreptului înscris, iar după decesul acestuia – succesorii săi, nu IP „Cadastrul Bunurilor Imobile”. 7

Faptul că înscrierea contestată s-ar datora unei greșite calificări a dreptului de către registrator poate fi un temei material al rectificării, potrivit art. 439 alin. (1) lit. a) din Codul civil, dar nu schimbă persoana împotriva căreia trebuie îndreptată acțiunea: temeiul rectificării și calitatea de pârât sunt lucruri diferite. Chiar dacă dreptul a fost greșit calificat de registrator, radierea afectează titularul înscris, nu pe deținătorul registrului.

De asemenea, art. 439 alin. (2) din Codul civil, care permite rectificarea prin hotărâre judecătorească atunci când titularul nu a dat declarația, nu stabilește că acțiunea urmează a fi îndreptată împotriva instituției cadastrale. Dimpotrivă, această normă trebuie interpretată împreună cu art. 438 alin. (3) și art. 439 alin. (4) din Codul civil. Hotărârea judecătorească suplinește consimțământul titularului dreptului ce urmează a fi radiat, nu voința deținătorului registrului.

În speță, Cătălin-Gheorghe Scripnic și Ana-Maria Scripnic au fost atrași în proces numai în calitate de intervenienți accesorii. Această participare nu acoperă lipsa calității de pârât a IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” și nu poate ține locul persoanelor împotriva cărora trebuia dată hotărârea.

Potrivit art. 441 alin. (1) din Codul civil, hotărârea de admitere a rectificării nu poate aduce atingere drepturilor persoanelor care nu au participat la proces în poziția procesuală corespunzătoare naturii raportului juridic litigios. Calitatea de intervenient accesoriu nu este echivalentă cu cea de pârât. Intervenientului accesoriu nu îi este înaintată pretenția, în timp ce, în prezenta cauză, anume dreptul dobândit prin succesiune urma să fie radiat din registru.

Completul de judecată reține că instanța nu poate substitui din oficiu voința reclamantei și nu poate transforma intervenienții accesorii în pârâți la etapa apelului sau a recursului. Articolul 372 alin. (3) din Codul de procedură civilă interzice schimbarea calității procesuale a părților în apel, iar potrivit art. 442 alin. (2), această regulă se aplică în mod corespunzător și la examinarea recursului.

Prin urmare, deficiența privind îndreptarea acțiunii împotriva unui pârât necorespunzător nu poate fi înlăturată de Curtea Supremă de Justiție prin schimbarea participanților la proces, ci determină respingerea acțiunii în forma în care a fost formulată.

Această interpretare a fost reținută de Curtea Supremă de Justiție și în încheierile nr. 2ra-1501/23 din 20 mai 2026 și nr. 2ra-551/25 din 24 iunie 2026, în care s-a stabilit că IP „Cadastrul Bunurilor Imobile”, în calitate de deținător al registrului, este pârât necorespunzător într-o acțiune privind radierea dreptului de proprietate și rectificarea Registrului bunurilor imobile.

În cauzele menționate, Curtea Supremă de Justiție a menținut soluția prin care acțiunea a fost respinsă, deoarece fusese îndreptată împotriva instituției cadastrale, iar nu împotriva titularului dreptului înregistrat. 8

În prezenta cauză, instanța de apel a dat normelor menționate o interpretare contrară, considerând că IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” putea avea calitate de pârât, deși i-a recunoscut numai rolul de deținător al registrului.

În aceste condiții, Completul de judecată constată incidența temeiului prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată precizează că prezenta soluție nu reprezintă o examinare a temeiniciei pretenției Dianei Scripnic privind caracterul exclusiv al dreptului său de proprietate asupra bunurilor imobile. Acțiunea urmează a fi respinsă deoarece a fost îndreptată împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă în raportul material litigios.

Diana Scripnic nu este lipsită de posibilitatea de a solicita rectificarea Registrului bunurilor imobile prin înaintarea acțiunii împotriva succesorilor titularului dreptului înregistrat, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Circumstanțele relevante pentru soluționarea prezentei cauze sunt stabilite, iar eroarea admisă de instanțele inferioare privește aplicarea normelor de drept material și procesual referitoare la calitatea procesuală de pârât. O asemenea greșeală poate fi corectată de instanța de recurs, fără trimiterea cauzei spre rejudecare.

În temeiul art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, recursul urmează a fi admis, decizia Curții de Apel Centru din 28 mai 2025 și hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 11 septembrie 2024 urmează a fi casate integral, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 432 alin. (1) lit. a), art. 442 și art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de IP „Cadastrul Bunurilor Imobile”. Casează integral decizia Curții de Apel Centru din 28 mai 2025 și hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 11 septembrie 2024 și pronunță o nouă hotărâre, prin care: Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Diana Scripnic împotriva IP „Cadastrul Bunurilor Imobile”, intervenienți accesorii Cătălin-Gheorghe Scripnic și Ana-Maria Scripnic, privind rectificarea Registrului bunurilor imobile. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ana Cucerescu Gheorghe Stratulat 9