2ra-360/25 — Anularea titlului provizoriu, anularea titlului de autentificare a deținătorului de teren, anularea extrasului de evidenta a gospodăriilor, rectificarea registrului bunurilor imobile

La 24 mai 2019, Vera Bagrin, reprezentată de avocata Corina Manea, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei Comunei Cuhnești, lui Mihail Bagrin, Natalia Bagrin și Serviciul Cadastral Teritorial Glodeni al Agenției Servicii Publice privind anularea titlului de autentificare a deținătorului de teren eliberat la 21 ianuarie 2013, cu nr. Cadastral ******, cu suprafața de *** ha situat în *** înregistrat pe numele cet. Bagrin Mihail Eugeniu și radierea înscrierii din registrul cadastral privind proprietatea asupra acestui bun imobil.

În motivarea acțiunii a indicat că dreptul de proprietate supă Mihail Bagrin a fost înregistrat urmare a unei erori, Vera Bagrin fiind plecată peste hotgare și în gospodărie locuind fiul său, Mihail Bagrin cu familia sa. Această eroare ar fi confirmată și prin decizia de corectare a erorilor în urma măsurărilor masive emisă de Consiliul Local Cuhnești. În susținerea acțiunii sale a invocat prevederile art. 38 alin. (3) al Legii nr. 1543 din 25.02.1998 privind Cadastrul Bunurilor Imobile.

La 12 februarie 2020, Vera Bagrin, reprezentată de avocata Corina Manea, a depus o cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat anularea titlului provizoriu eliberat persoanei fizice Bagrin Mihail prin Decizia Primăriei nr.1 din 19.03.1992; anularea titlului de autentificare a deținătorului de teren, eliberat la data de 21.01.2013, cu numărul cadastral *****, cu suprafața de 0,14 ha situat în ***, înregistrat pe numele Bagrin Mihail Eugeniu; anularea Extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor, nr.4 din 22.08.2012, eliberat de către Primăria com.Cuhnești; radierea înscrierii din registrul cadastral privind proprietatea asupra bunului imobil cu numărul cadastral ***** cu suprafața de *** ha, situat în *** înregistrat pe numele Bagrin Mihail Eugeniu.

Pe 15 iunie 2021, Vera Bagrin, reprezentată de avocata Corina Manea, a mai depus o cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat anularea titlului provizoriu eliberat persoanei fizice Bagrin Mihail prin Decizia Primăriei nr.1 din 19.03.1992; anularea titlului de autentificare a deținătorului de teren, eliberat la data de 21.01.2013, cu numărul cadastral *****, cu suprafața de *** ha situat în *****, înregistrat pe numele Bagrin Mihail Eugeniu; anularea Extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor, nr.4 din 22.08.2012, eliberat de către Primăria com.Cuhnești; și rectificarea Registrului bunurilor imobile prin radierea înscrierii din registrul cadastral privind proprietatea asupra bunului imobil cu numărul cadastral ***** și ***** cu suprafața de *** ha, situat în ****** înregistrat pe numele Bagrin Mihail Eugeniu și Bagrin Natalia.

În acest sens, instanța de apel a conchis că Bagrin Vera a.n. 25.06.1950, nu a depus cerere la comisiile instituite în baza HG nr. 130 din 02.03.1992 și nici nu a deținut un document (titlu provizoriu), ce ar putea confirma că i s-a atribuit în proprietate, posesiune și beneficiere funciară, sectorul de teren cu nr. cadastral *****. În acest sens, apelanta reclamantă nu a prezentat nici o probă. Astfel, Curtea de Apel Nord atestă că Bagrin Vera nici nu și-a manifestat dorința și disponibilitatea de a urma procedurile stabilite și a obține titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, pe sectorul de teren ce i-a fost atribuit în proprietate fiului său Bagrin Mihail. Or, însăși din conținutul cererii de chemare în judecată, reclamanta apelantă a indicat că începând cu anii 1980 a început a locui în Ucraina, iar când a revenit în Republica Moldova în anul 2018, a aflat despre ”nereguli pe actele casei de locuit”.

În contrast, notează că în speța dată s-a constat cu certitudine faptul că în imobilul pentru care s-a eliberat titlul provizoriu pe numele lui Mihail Bagrin la data de 25 februarie 1993, a locuit în perioada anilor 1997-2001 Mihail Bagrin și Natalia Multelica ca familie, iar careva înscrisuri sau alte probe care ar confirma faptul că apelanta Vera Bagrin a locuit în gospodăria nominalizată nu se regăsesc la materialele cauzei.

De altfel, la caz nu pot fi reținute alegațiile reclamantei/apelante precum că, eroarea la înregistrarea masivă la capitolul proprietarului a fost admisă ca urmare a faptului că, ultima a fost plecată peste hotarele țării, or, apelanta până la înregistrarea masivă și până la emiterea deciziei consiliului comunal Cuhnești nr.5/8 din 01 noiembrie 2012 cu privire la aprobarea planului geometric, atribuirea terenurilor în proprietate privată proprietarilor caselor de locuit, nu a exercitat dreptul său și nu a înregistrat în condițiile legii in proprietate terenul pentru construcție cu numărul cadastral *****, situat în comuna Cuhnești, r-l Glodeni.

Instanța de apel susține poziția instanței de fond precum că, la caz nu este aplicabilă speței nici prezumția proprietății sau a posesiunii neîntrerupte, invocată de reclamanta, prin faptul că în baza Hotărârii Judecătoriei Glodeni din 26 septembrie 1975 privind împărțirea averii în natură i-a fost atribuită în proprietate casa de locuit (cu numărul cadastral *****), or, din actul judecătoresc nominalizat nu se constată faptul că apelantei i-a fost atribuită în proprietatea privată casa de locuit, numărul cadastral al casei de locuit sau a terenului aferent.

Totodată, instanța de apel notează că la data adoptării hotărârii Judecătoriei Glodeni din 26 septembrie 1975, nu era introdusă noțiunea juridcă de proprietate privată. Pentru prima dată, noțiunea de proprietate, a fost reglementată de Legea cu privire la proprietate nr. 459-XII din 22.01.91, ulterior abrogată la 30.03.2007. Conform art. 2 al Legii menționate, în R.S.S. Moldova există trei tipuri de proprietate: privată, colectivă, inclusiv colhoznică, şi de stat, iar potrivit art. 9 alin. (1) al Legii menționate, dreptul de proprietate apare pe baza producerii sau dobândirii bunurilor în urma unei tranzacţii, prin moştenire, prin restabilirea dreptului de proprietate, prin alte mijloace care nu contravin legislaţiei R.S.S. Moldova. Prin urmare, la data adoptării hotărârii Judecătoriei Glodeni din 26 septembrie 1975, între Bagrin Vera și Bagrin Evghenii au fost partajate bunurile imobile, care nu erau proprietatea lor privată, deoarece așa o noțiune nici nu exista la acel moment.

La caz, dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral ***** și ***** a fost înscris în Registrul bunurilor imobile după intimații Mihail Bagrin și Natalia Bagrin la data de 20 mai 2014, înregistrare care a avut efect întreruperea oricărei posesii sau drepturi anterioare asupra imobilului având ca urmare exclusivitatea dreptului de proprietate ale beneficiarilor înscriși.

De altfel, reclamanta nu a contestat decizia Consiliul local Cuhnești nr. 1 din 19 martie 1992 prin care intimatului i s-a repartizat în proprietate privată terenul cu numărul cadastral *****, și respectiv aceasta produce în continuare efecte juridice depline, iar titlurile, de jure, sunt acte subsecvente acestei decizii

Drept argument întru susținerea pretențiilor din acțiune, apelanta a mai indicat și faptul că prin decizia Consiliului com. Cuhnești nr. 7/2 din 27 octombrie 2014 a fost corectată eroarea admisă la înregistrarea primară, anume apelanta fiind recunoscută proprietara terenului litigios. La acest capitol Colegiul reține că, deși reclamanta în susținerea poziției sale a prezentat decizia Consiliului com. Cuhnești nr. 7/2 din 27 octombrie 2014 cu Anexa (f.d.16-17, vol.I), instanța de apel nu poate reține această probă, or, aceasta conține date diferite decât decizia Consiliului com. Cuhnești nr. 7/2 din 27 octombrie 2014, lista integrală a proprietarilor de teren și Anexa la decizie prezentată de pârâții/intimați care au un conținut identic, decizie din care nu se constată existența unei erori sau aprobarea corectării unei astfel de erori, la capitolul proprietarului terenului cu nr. cadastral ***** (f.d.51-55, 164- 166).

De altfel, la materialele cauzei se regăsește și copia procesului nr. 07 din 27 octombrie 2014, prin care s-a aprobat lista proprietarilor de terenuri și anexa la decizie, în scopul corectării erorilor înregistrate în urma înregistrării masive a terenurilor în comuna Cuhnești, din care la fel rezultă că nu a fost constată existența unei erori de înregistrare și prin urmare nu a fost aprobată corectarea acesteia, astfel la caz fiind menținută valabilitatea înregistrării terenului cu nr. cadastral ***** după Mihail Bagrin.

În atare circumstanțe, la caz nu se atestă temei de anulare a titlului provizoriu și Titlului de autentificare a deținătorului de teren pe numele lui Mihail Bagrin a lotului de teren litigios pentru construcții cu numărul cadastral ***** și cu suprafața de ***** ha, amplasat în s. Cuhnești r-l Glodeni, or. Instanța de apel conchide cert și tranșant că la eliberarea actului juridic contestat, nu a fost admisă nici o eroare în privința titularului titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Curtea de Apel Nord reține că instanța de fond în mod întemeiat a respins și pretenția reclamantei privind anularea Extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor, nr.4 din 22.08.2012, eliberat de către Primăria com. Cuhnești, or, această pretenție nu a fost probată și argumentată de reclamantă sus aspectul ilegalității sau nulității al actului respectiv.

Din cumulul de probe administrate, instanța de apel denotă că nu s-a confirmat că înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral ***** și ***** cu suprafața de ***** ha, situat în sat. Movileni, r-ul Glodeni, în Registrul bunurilor imobile pe actualii proprietari ai bunurilor imobile Mihail Bagrin și Natalia Bagrin nu corespunde situației juridice reale. Totodată, nu s-a stabilit nici temeiul în baza căruia s-a solicitat de a fi radiată înregistrarea dreptului lui Mihail Bagrin și Nataliei Bagrin - s-a declarat nulitatea actului sau faptului în temeiul căruia a fost efectuată înregistrarea.

Astfel, odată ce pretenția din acțiune privind nulitatea titlului a fost respinsă ca neîntemeiată, pretenția privind rectificarea, fiind una subsecventă primei, urmează la fel a fi respinsă.

În motivarea cererii de recurs, au fost reiterate circumstanțele faptice. La fel, s-a indicat că recurenta consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată integral deoarece atât instanțe de fond cât și instanța de apel nu a atras atenția asupra faptului cine este proprietarul de drept al bunului care este anume Vera Bagrin, fapt certificat prin mai multe acte prezentate și la care s-a făcut referire în calitate de probe. Suplimentar, recurentul a citat dispozițiile prevederilor art. 429 alin. (1) și 430 lit. a) din Codul de procedură civilă.

La 30 iulie 2025, Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor Imobile” a depus o referință la cererea de recurs în care a reiterat circumstanțele faptice și a citat prevederile art. 438, 439 din Codul civil.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)”

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Recursul depus de avocatul Victor Grijuc în interesele Verei Bagrin conține doar o enumerare de circumstanțe faptice și o expunere că decizia instanței urmează a fi casată integral deoarece atât instanțe de fond cât și instanța de apel nu a atras atenția asupra faptului cine este proprietarul de drept al bunului care este anume Vera Bagrin, fapt certificat prin mai multe acte prezentate și la care s-a făcut referire în calitate de probe.

Recurentul nu face trimitere la niciun temei de recurs din cele prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Totodată, recurentul nu prezintă vreun argument în vederea casării deciziei instanței de apel care ar putea fi încadrat în prevederile art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care sunt de natură a învedera ilegalitatea hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Victor Grijuc în interesele Verei Bagrin, ca fiind inadmisibil din motiv că nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) şi (2), art. 433, alin. (1), lit. a), 440, alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Victor Grijuc în interesele Verei Bagrin. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat