2ra-172/25 — privind efectuarea rectificării înscrierilor în registrul bunuriolor imobile
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind efectuarea rectificării înscrierilor în registrul bunuriolor imobile
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-172/25 — privind efectuarea rectificării înscrierilor în registrul bunuriolor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursurilor declarate de către Instituția Publică
„Cadastrul Bunurilor Imobile” și Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul
municipal Chișinău,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția
Servicii Publice împotriva lui Vasile Ciorbă, intervenient accesoriu Consiliul mun.
Chișinău, Primăria mun. Chișinău, privind efectuarea rectificării înscrierilor în
registrul bunuriolor imobile
împotriva deciziei din 31 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 2ra-172/25
NR. PIGD 2-22107685-01-2ra-01042025-1)
IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” are dreptul să ceară rectificarea Registrului
Bunurilor Imobile în cazul în care constată o înregistrare greșită, chiar dacă aceasta
a fost realizată de ea însăși, în lipsa documentelor necesare.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Pascari)
Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, C. Roșca, D. Dulghieru)
23 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursurile declarate de către Instituția Publică
„Cadastrul Bunurilor Imobile” și Primarul General al mun. Chișinău și
Consiliul municipal Chișinău,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 iulie 2022, Agenția Servicii Publice a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva lui Vasile Ciorbă, intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău,
Primăria mun. Chișinău, privind efectuarea rectificării înscrierilor în registrul
bunuriolor imobile.
În motivarea acțiunii a fost indicat că Ciorbă Vasile a solicitat înregistrarea
dreptului de superficie asupra unui teren. În acest sens registratorul a înregistrat în
registrul bunurilor imobile dreptul de superficie legală asupra terenului încauză,
proprietate a mun. Chișnău, cu modul de folosință „pentru construcții”, cu suprafața
de 0,044ha, iar ca temei pentru înregistrare a indicat Legea privind punerea în
aplicare a Codului civil nr. 1125 din 13.06.2002.
Agenția Servicii Publice consideră că înregistrarea nominalizată nu s-a
efectuat conform prevederilor legale. Or, Vasile Ciorbă ar fi proprietarul a trei
construcții de pe terenul nominalizat, iar superficia legală urma a fi constituită doar
asupra terenului necesar pentru deservirea bunului imobil înregistrat, nu asupra
întregului teren.
În aceste condiții s-ar impune rectificarea registrului bunurilor imobile prin
radierea înregistrării greșite a dreptului de superficie asupra terenului în cauză.
În motivarea acțiunii sale, a indicat prevederile art. 29 alin. (1), (3) din Legea
nr. 1125/2002, art. 408 alin. (2) lit. (l1) alin. (9) și (11) al Legii cadastrului bunurilor
imobile nr. 1543/1998, art. 439 alin. (1) lit a), alin. (2) din Codul civil.
Prin cererea de chemare în judecată, Agenția Servicii Publice a solicitat
rectificarea registrului bunurilor imobile, prin radierea înregistrării greșite a dreptului
de superficie legală asupra terenului cu nr. Cadastral xxx, amplasat pe str. xxx mun.
Chișinău, efectuată la 2 iulie 2021 în favoarea lui Ciorbă Vasile xxxx.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
1
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 6 aprilie 2023, acțiunea
a fost admisă și rectificat Registrul Bunurilor Imobile prin radierea înregistrărilor
greșite a dreptului de superficie legală asupra terenului cu număr cadastral xxx,
amplasat în mun. Chișinău, str. xxx efectuată la data de 2 iulie 2021 în favoarea lui
Ciorbă Vasile.
În motivarea hotărârii a fost concluzionat că Vasile Ciorbă nu are niciun drept
asupra terenului cu număr cadastral xxx, dreptul de superficie fiind greșit calificat de
registrator ca fiind extins asupra întregului teren și nu doar asupra terenului aferent
construcțiilor. Din aceste motive, instanța a indicat că înregistrarea superficiei în
favoarea lui Ciorbă Vasile s-a efectuat contrar prevederilor legale, făcând trimitere
la art. 439 alin. (1) lit. a) din Codul civil și art. 11 alin. (2) lit. l1) din Legea privind
cadastrul bunurilor imobile.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 3 mai 2023, Vasile Ciorbă a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din
6 aprilie 2023 prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi
hotărâri/decizii de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Centru din 21 ianuarie 2025 s-a admis apelul
declarat de Vasile Ciorbă, s-a casat integral hotărârea din 6 aprilie 2023 și a fost
emisă o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care procesul civil s-a încetat.
În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că Agenția Servicii Publice,
de fapt, contestă legalitatea dreptului de superficie a apelantului Ciorbă Vasile, ceea
ce ar sugera o contestare a dreptului propriu-zis al titularului, nu doar a înregistrării
dreptului respectiv în registrul bunurilor imobile. Astfel, Agenția Servicii Publice nu
ar avea calitatea e a solicita direct în instanță anularea unui astfel de act administrtiv,
întrucât aceasta este o autoritatea administrativă și nu o parte vătămată. La caz,
instanța de apel a motivat că Consiliul municipal Chișinău ar fi partea lezată în
drepturile sale, în sensul în care ar putea contesta decizia de a înregistra dreptul de
superficie sau înregistrarea incorectă, dar nicidecum Agenția Servicii Publice.
În așa mod, Curtea de Apel Centru a concluzionat că Agenția Servicii Publice,
în speță, a acționat în interesele Consiliului mun. Chișinău, iar legea nu ar conferi în
mod explicit dreptul de a contesta astfel de drepturi în instanță, decât în anumite
condiții speciale, cum ar fi rectificarea erorilor materiale înregistrate în sistemul
cadastral. În speță, instanța de apel a menționat că Agenția Servicii Publice nu are
niciun interes direct în ceea ce privește înregistrarea dreptului de superficie al lui
Vasile Ciorbă.
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 1 aprilie 2025, reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău și a
Consiliului municipal Chișinău a depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 21
ianuarie 2025 prin care a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Centru și
menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 6 aprilie 2023.
La 1 aprilie 2025, I.P. „Cadastrul Bunurilor Imobile” a depus o cerere de
recurs împotriva deciziei din 21 ianuarie 2025 prin care a solicitat casarea integrală
a acesteia, cu menținerea hotărâri iprimei instanțe.
A. Recursul Primarului General al mun. Chișinău și a Consiliului municipal
Chișinău
În motivarea recursului, recurentul a făcut referire la următoarele temeiuri de
recurs:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor
Recurentul susține că conform normelor imperative indicate, solicitantul
obligatoriu urma să prezinte actul administrativ emis de Autoritatea Publică Locală
cu planul geometric al terenului asupra căruia se instituie superficia. Totuși, contrar
acestei prevederi și în lipsa actelor specificate, registratorul greșit a efectuat
înregistrarea dreptului de superficie.
Recurentul critică faptul că instanța de apel greșit a aplicat prevederea art. 265
lit. h) în speță, or IP „Agenția Servicii Publice” (succesor în drepturi IP „Cadastrul
Bunurilor Imobile”) nu ar fi înaintat acțiunea întru apărarea drepturilor și intereselor
autorității publice locale a mun. Chișinău, dar în temeiul art. 11 alin. (2) lit. l1) din
legea cadastrului bunurilor imobile.
B. Recursul Instituției Publice „Cadastrul Bunurilor Imobile”
Recurentul a criticat modul în care instanța de apel a aplicat prevederile art.
265 lit. h) din Codul de procedură civilă, indicând că are calitate procesuală activă și
interes legitim propriu în promovarea acțiunii în rectificare. La fel, a accentuat că
acțiunea a fost o cerere de rectificare a unei înscrieri eronate, nu o contestare a
dreptului în afara cadrului legal. Astfel, recurentul a susținut că în caz de
neconcordanță a înscrierii cu actele și în cazul erorilor comise de organul cadastral,
la îndemâna recurentului era acțiunea în rectificare.
În susținerea poziției sale, Recurentul a făcut trimitere la decizia Curții
Supreme de Justiie din 7 decembrie 2016 în cauza nr. 2rac-533/16.
3
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Art. 431 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție”.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă:
,,(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept:
c) să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre
rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de
către instanța de recurs.”
Art. 11 alin. (2) lit. l1) din Legea nr. 1543 din 25 februarie 1998 privind
cadastrul bunurilor imobile:
„(2) Instituția de implementare: l1) înaintează cereri în instanța de judecată pentru
radierea sau corectarea înscrierii greșite din registrul bunurilor imobile.”
Art. 408 alin. (9) din Legea nr. 1543 din 25 februarie 1998 privind cadastrul
bunurilor imobile:
„(9) Superficia legală instituită conform art. 29 al Legii 1125/2002 pentru punerea în
aplicare a Codului civil al Republicii Moldova asupra terenului proprietatea statului sau a
unității administrativ-teritoriale, în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat
la capitolul B (cu excepția construcțiilor provizorii), se înregistrează:
a) dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B are la data de 1 martie
2019 un drept de locațiune cu drept de construire asupra terenului, de concesiune, de posesie
sau de folosință asupra terenului. Dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la
4
capitolul B are dreptul menționat doar asupra unei părți din teren, superficia se va înregistra
doar asupra acelei părți, potrivit planului geometric cu indicarea părții asupra căreia se
instituie superficia, recepționat în modul stabilit. Dacă contractul, actul administrativ sau
legea stabilesc că, după expirarea termenului indicat în act sau în lege, proprietarul terenului
devine proprietar și al bunului imobil înregistrat separat la capitolul B, termenul dat se va
indica în Registru ca durată a superficiei. Dreptul de posesie sau de folosință trebuie să
existe la data de 1 martie 2019, chiar dacă la data depunerii cererii s-a stins. Dacă dreptul
de locațiune, de posesie sau de folosință nu este înregistrat, pentru înregistrarea superficiei
legale se va prezenta originalul actului justificativ al locațiunii, concesiunii, posesiei,
folosinței și confirmarea scrisă a autorității care administrează terenul proprietate publică
privind existența raportului juridic la data de 1 martie 2019. Pentru înregistrarea superficiei,
datele din actele justificative ale dreptului, care nu a fost înregistrat, privind suprafața,
amplasarea terenului trebuie să corespundă cu terenul înregistrat, în caz contrar, superficia
se va înregistra conform condițiilor prevăzute la lit. b);
b) în cazul în care proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B nu are
niciun drept asupra terenului, la prezentarea planului geometric al terenului cu indicarea
părții din teren asupra căreia se instituie superficia, semnat de către autoritatea publică
locală, pentru terenurile unităților administrativ-teritoriale, sau de către autoritatea publică
centrală care administrează terenurile proprietatea statului, pentru terenurile statului, și
recepționat în modul stabilit. În cazul în care superficia se instituie asupra întregului teren,
se prezintă confirmarea scrisă a autorităților menționate. Confirmarea nu este necesară în
cazul în care terenul este înregistrat pe perimetrul soclului clădirii.”
Art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 1125 din 11 iunie 2002 pentru punere aîn
aplicare a Codului civil al Republicii Moldova:
„(1) Prin efectul Legii nr. 133/2018, din 1 martie 2019, se instituie drept de superficie
asupra terenului care aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale (indiferent că
face parte din domeniul public sau privat) în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat
separat în capitolul B (cu excepția construcțiilor provizorii) și al proprietarului bunului
imobil înregistrat separat în capitolul C al registrului bunurilor imobile dacă proprietarul
bunului imobil respectiv, la data de 1 martie 2019, se află în una dintre următoarele situații:
a) are un drept de locațiune asupra terenului cu drept de construire;
b) are un drept de concesiune asupra terenului;
c) are un drept de folosință asupra terenului pe baza parteneriatului public-privat;
d) are un drept de posesie sau folosință asupra terenului, altul decât cele prevăzute la lit.
a)-c);
e) nu are niciun drept asupra terenului.
(3) În cazul prevăzut la alin.(1) lit. e), dreptul de superficie se instituie doar asupra părții
terenului necesare pentru deservirea bunului imobil înregistrat separat în capitolul B.
Dimensiunile concrete ale părților de teren se stabilesc de către proprietarul terenului, la
cererea superficiarului sau la inițiativa proprietarului. Exceptare se face pentru terenurile
fondului apelor, conform prevederilor Legii apelor nr.272/2011, care le distinge ca bunuri
indivizibile.”
Art. 438 alin. (1) și (2) din Codul civil:
5
„(1) Cînd o înregistrare, înregistrare provizorie sau notare efectuată în registru nu
corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înregistrări,
înregistrări provizorii sau notări inexacte efectuate în registru.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 21 ianuarie 2025 (f.d. 136-138).
Totodată, la 4 martie 2025, în adresa participanților la proces a fost expediată
decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2025 (f.d. 149), la
materialele dosarului fiind anexată doar o scrisoare de expediere a actului
judecătoresc, fără a fi anexate avizele de recepție a scrisorilor de către destinatari.
Doar faptul atestării scrisorii de expediere la actele dosarului nu este în sine o
dovadă suficientă de comunicare corespunzătoare și eficientă a unui act de
procedură, în absența oricăror probe confirmative de recepție (decizia nr. 2r-148/25,
, decizia nr. 2r-191/25 §16).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursurile declarate la 1 aprilie 2025 de către I.P. „Cadastrul Bunurilor Imobile” și
Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău au fost declarate
în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.
Problematica principală pe care urmează să o dezlege în prezenta cauză Curtea
Supremă de Justiție, rezidă în existența sau inexistența, dreptului I.P. „Agenția
Servicii Publice” (succesor Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor Imobile”) de a
formula o acțiune în rectificare prin radierea înregistrării greșite.
Potrivit art. 438 alin. (1) și (2) din Codul civil, când o înregistrare, înregistrare
provizorie sau notare efectuată în registru nu corespunde cu situația juridică reală, se
poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau
corectarea oricărei înregistrări, înregistrări provizorii sau notări inexacte efectuate în
registru.
Conform art. 11 alin. (2) lit. l1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.
1543 din 25 februarie 1998, în vigoare la data formulării acțiunii – 25 iulie 2022,
Agenția Servicii Publice înaintează cereri în instanța de judecată pentru radierea sau
corectarea înscrierii greșite din registrul bunurilor imobile.
În decizia Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2025, instanța de apel a
indicat că I.P. „Agenția Servicii Publice” contestă de fapt legalitatea dreptului de
superficie a apelantului (pct. 54).
Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va aprecia faptul
că în speță urmează a se face delimitarea dintre contestarea unui drept versus
rectificarea unei înregistrări cadastrale.
6
Încă în cererea de chemare în judecată a fost indicat că dreptul de superficie
este înscris greșit în registrul bunurilor imobile din motiv că la cererea titularului nu
a fost prezentată nicio decizie cu privire la specificarea părții de teren asupra căreia
este instituită superficia, nefiind elaborat un plan geometric în acest sens. Prin
urmare, prima instanță a concluzionat că titularul nu ar avea niciun drept asupra
terenului vizat.
Contestarea dreptului, așa cum a considerat instanța de apel, în contextul
speței, ar presupune că registratorul a efectuat o înregistrare în baza unui set complet
de acte justificative, care, deși reflectă existența formală a unui drept, devine ulterior
litigioasă ca urmare a apariției unui conflict între părți privind valabilitatea sau
opozabilitatea acestui drept. Contestarea dreptului apare în contextul în care acesta a
fost înregistrat legal, însă existența sau întinderea sa este pusă în discuție într-un
cadru litigios.
Pe de altă parte, în situația în care dreptul a fost înregistrat în lipsa actelor
justificative cerute de lege, ne aflăm nu în prezența unui drept contestat, ci în prezența
unei înregistrări greșite care trebuie rectificată.
În speță, I.P. „Agenția Servicii Publice” nu a invocat existența unui drept
litigios, ci faptul că la momentul solicitării înregistrării dreptului de superficie,
pârâtul nu a prezentat nicio decizie privind delimitarea terenului asupra căruia se
instituie dreptul, și niciun plan geometric – documente obligatorii pentru validitatea
cererii de înregistrare în sensul art. 408 alin. (9) din Legea nr. 1543 din 25 februarie
1998, art. 29 al Legii nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil.
Instanța de recurs, reieșind din argumentele enunțate situează litigiul în sfera
rectificării unei înregistrări greșite și nu a contestării unui drept real înregistrat în
Registrul Bunurilor Imobile. În acest sens, cadrul legal oferă I.P „Agenția Servicii
Publice” (succesor I.P. „Cadastrul Bunurilor Imobile”) competența expresă de a
formula astfel de acțiuni în instanță atunci când se constată existența unor asemenea
erori, conform art. 11 alin. (2) lit. l1) din Legea cadastrului, fapt apreciat corect de
prima instanță prin hotărârea din 6 aprilie 2023.
Instanța de judecată va reține că în jurisprudența sa, Curtea Supremă de
Justiție a soluționat o problematică similară, referitoare la competența I.P. „Agenția
Servicii Publice” de a formula o acțiune în rectificare în situația în care a fost
efectuată o înregistrare greșită.
Astfel, în încheierea Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-254/24 din 21 mai
2025, Curtea a fost chemată să examineze o cerere de recurs într-o cauză intentată la
cererea de chemare în judecată a I.P. „Agenția Servicii Publice” împotriva unor
persoane privind rectificarea Registrului bunurilor imobile prin radierea înregistrării
greșite a construcțiilor și a dreptului de proprietate asupra acestora. Prima instanță a
admis cererea de chemare în judecată, iar instanța de apel a menținut-o. Recursul
împotriva deciziei instnaței de apel a fost formulat de către titularii dreptului.
Recurentul a criticat faptul că solicitantul rectificării nu este titularul dreptului și că
7
dreptul său de proprietate nu poate fi contestat din moment ce este înregistrat în
Registrul Bunurilor Imobile însăși de către reclamanta Agenția Servicii Publice.
În acest sens, Curtea Supremă de Justiție în încheierea nr. 2ra-254/24 din 21
mai 2025 a considerat inadmisibil recursul depus de titularii dreptului rectificat. La
pct. 45 din încheiere, „Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de
norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate, or,
motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării
anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu
respectarea prevederilor legale”.
Din aceste considerațiuni, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează că interpretarea legii din decizia Curții de Apel Centru din 21
ianuarie 2025 este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție,
unde s-a reținut că I.P. „Agenția Servicii Publice” (succesor I.P. „Cadastrul Bunurilor
Imobile”) are dreptul să ceară rectificarea Registrului Bunurilor Imobile în cazul în
care constată o înregistrare greșită, chiar dacă aceasta a fost realizată de ea însăși, în
lipsa documentelor necesare.
Din motivele menționate, completul de judecată a Curții Supreme de Justiție
admite recursul, casează integral decizia Curții de Apel Centru din 21 ianuarie 2025
și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, într-un alt complet de judecată.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), art. 432 alin. (1) lit. a) și art. 445 alin. (1)
lit. c) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul I.P. „Cadastrul Bunurilor Imobile” și a Consiliului municipal
Chișinău și Primarului General al municipiului Chișinău.
Casează integral decizia Curții de Apel Centru din 21 ianuarie 2025 și transmite
cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
8