2ra-172/25 — Privind efectuarea rectificării înscrierilor în registrul bunuriolor imobile

La 25 iulie 2022, Agenția Servicii Publice a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Ciorbă, intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău, Primăria mun. Chișinău, privind efectuarea rectificării înscrierilor în registrul bunuriolor imobile.

În motivarea acțiunii a fost indicat că Ciorbă Vasile a solicitat înregistrarea dreptului de superficie asupra unui teren. În acest sens registratorul a înregistrat în registrul bunurilor imobile dreptul de superficie legală asupra terenului încauză, proprietate a mun. Chișnău, cu modul de folosință „pentru construcții”, cu suprafața de 0,044ha, iar ca temei pentru înregistrare a indicat Legea privind punerea în aplicare a Codului civil nr. 1125 din 13.06.2002.

Agenția Servicii Publice consideră că înregistrarea nominalizată nu s-a efectuat conform prevederilor legale. Or, Vasile Ciorbă ar fi proprietarul a trei construcții de pe terenul nominalizat, iar superficia legală urma a fi constituită doar asupra terenului necesar pentru deservirea bunului imobil înregistrat, nu asupra întregului teren.

În aceste condiții s-ar impune rectificarea registrului bunurilor imobile prin radierea înregistrării greșite a dreptului de superficie asupra terenului în cauză.

În motivarea acțiunii sale, a indicat prevederile art. 29 alin. (1), (3) din Legea nr. 1125/2002, art. 408 alin. (2) lit. (l1) alin. (9) și (11) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998, art. 439 alin. (1) lit a), alin. (2) din Codul civil.

Prin cererea de chemare în judecată, Agenția Servicii Publice a solicitat rectificarea registrului bunurilor imobile, prin radierea înregistrării greșite a dreptului de superficie legală asupra terenului cu nr. Cadastral xxx, amplasat pe str. xxx mun. Chișinău, efectuată la 2 iulie 2021 în favoarea lui Ciorbă Vasile xxxx.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 6 aprilie 2023, acțiunea a fost admisă și rectificat Registrul Bunurilor Imobile prin radierea înregistrărilor greșite a dreptului de superficie legală asupra terenului cu număr cadastral xxx, amplasat în mun. Chișinău, str. xxx efectuată la data de 2 iulie 2021 în favoarea lui Ciorbă Vasile.

În motivarea hotărârii a fost concluzionat că Vasile Ciorbă nu are niciun drept asupra terenului cu număr cadastral xxx, dreptul de superficie fiind greșit calificat de registrator ca fiind extins asupra întregului teren și nu doar asupra terenului aferent construcțiilor. Din aceste motive, instanța a indicat că înregistrarea superficiei în favoarea lui Ciorbă Vasile s-a efectuat contrar prevederilor legale, făcând trimitere la art. 439 alin. (1) lit. a) din Codul civil și art. 11 alin. (2) lit. l1) din Legea privind cadastrul bunurilor imobile.

În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că Agenția Servicii Publice, de fapt, contestă legalitatea dreptului de superficie a apelantului Ciorbă Vasile, ceea ce ar sugera o contestare a dreptului propriu-zis al titularului, nu doar a înregistrării dreptului respectiv în registrul bunurilor imobile. Astfel, Agenția Servicii Publice nu ar avea calitatea e a solicita direct în instanță anularea unui astfel de act administrtiv, întrucât aceasta este o autoritatea administrativă și nu o parte vătămată. La caz, instanța de apel a motivat că Consiliul municipal Chișinău ar fi partea lezată în drepturile sale, în sensul în care ar putea contesta decizia de a înregistra dreptul de superficie sau înregistrarea incorectă, dar nicidecum Agenția Servicii Publice.

În așa mod, Curtea de Apel Centru a concluzionat că Agenția Servicii Publice, în speță, a acționat în interesele Consiliului mun. Chișinău, iar legea nu ar conferi în mod explicit dreptul de a contesta astfel de drepturi în instanță, decât în anumite condiții speciale, cum ar fi rectificarea erorilor materiale înregistrate în sistemul cadastral. În speță, instanța de apel a menționat că Agenția Servicii Publice nu are niciun interes direct în ceea ce privește înregistrarea dreptului de superficie al lui Vasile Ciorbă. 2

La 1 aprilie 2025, I.P. „Cadastrul Bunurilor Imobile” a depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 21 ianuarie 2025 prin care a solicitat casarea integrală a acesteia, cu menținerea hotărâri iprimei instanțe. A. Recursul Primarului General al mun. Chișinău și a Consiliului municipal Chișinău

În motivarea recursului, recurentul a făcut referire la următoarele temeiuri de recurs: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor

Recurentul susține că conform normelor imperative indicate, solicitantul obligatoriu urma să prezinte actul administrativ emis de Autoritatea Publică Locală cu planul geometric al terenului asupra căruia se instituie superficia. Totuși, contrar acestei prevederi și în lipsa actelor specificate, registratorul greșit a efectuat înregistrarea dreptului de superficie.

Recurentul critică faptul că instanța de apel greșit a aplicat prevederea art. 265 lit. h) în speță, or IP „Agenția Servicii Publice” (succesor în drepturi IP „Cadastrul Bunurilor Imobile”) nu ar fi înaintat acțiunea întru apărarea drepturilor și intereselor autorității publice locale a mun. Chișinău, dar în temeiul art. 11 alin. (2) lit. l1) din legea cadastrului bunurilor imobile. B. Recursul Instituției Publice „Cadastrul Bunurilor Imobile”

Recurentul a criticat modul în care instanța de apel a aplicat prevederile art. 265 lit. h) din Codul de procedură civilă, indicând că are calitate procesuală activă și interes legitim propriu în promovarea acțiunii în rectificare. La fel, a accentuat că acțiunea a fost o cerere de rectificare a unei înscrieri eronate, nu o contestare a dreptului în afara cadrului legal. Astfel, recurentul a susținut că în caz de neconcordanță a înscrierii cu actele și în cazul erorilor comise de organul cadastral, la îndemâna recurentului era acțiunea în rectificare.

În susținerea poziției sale, Recurentul a făcut trimitere la decizia Curții Supreme de Justiie din 7 decembrie 2016 în cauza nr. 2rac-533/16. 3

Art. 431 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

Art. 11 alin. (2) lit. l1) din Legea nr. 1543 din 25 februarie 1998 privind cadastrul bunurilor imobile: „(2) Instituția de implementare: l1) înaintează cereri în instanța de judecată pentru radierea sau corectarea înscrierii greșite din registrul bunurilor imobile.”

Art. 408 alin. (9) din Legea nr. 1543 din 25 februarie 1998 privind cadastrul bunurilor imobile: „(9) Superficia legală instituită conform art. 29 al Legii 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova asupra terenului proprietatea statului sau a unității administrativ-teritoriale, în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat la capitolul B (cu excepția construcțiilor provizorii), se înregistrează: a) dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B are la data de 1 martie 2019 un drept de locațiune cu drept de construire asupra terenului, de concesiune, de posesie sau de folosință asupra terenului. Dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la 4 capitolul B are dreptul menționat doar asupra unei părți din teren, superficia se va înregistra doar asupra acelei părți, potrivit planului geometric cu indicarea părții asupra căreia se instituie superficia, recepționat în modul stabilit. Dacă contractul, actul administrativ sau legea stabilesc că, după expirarea termenului indicat în act sau în lege, proprietarul terenului devine proprietar și al bunului imobil înregistrat separat la capitolul B, termenul dat se va indica în Registru ca durată a superficiei. Dreptul de posesie sau de folosință trebuie să existe la data de 1 martie 2019, chiar dacă la data depunerii cererii s-a stins. Dacă dreptul de locațiune, de posesie sau de folosință nu este înregistrat, pentru înregistrarea superficiei legale se va prezenta originalul actului justificativ al locațiunii, concesiunii, posesiei, folosinței și confirmarea scrisă a autorității care administrează terenul proprietate publică privind existența raportului juridic la data de 1 martie 2019. Pentru înregistrarea superficiei, datele din actele justificative ale dreptului, care nu a fost înregistrat, privind suprafața, amplasarea terenului trebuie să corespundă cu terenul înregistrat, în caz contrar, superficia se va înregistra conform condițiilor prevăzute la lit. b); b) în cazul în care proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B nu are niciun drept asupra terenului, la prezentarea planului geometric al terenului cu indicarea părții din teren asupra căreia se instituie superficia, semnat de către autoritatea publică locală, pentru terenurile unităților administrativ-teritoriale, sau de către autoritatea publică centrală care administrează terenurile proprietatea statului, pentru terenurile statului, și recepționat în modul stabilit. În cazul în care superficia se instituie asupra întregului teren, se prezintă confirmarea scrisă a autorităților menționate. Confirmarea nu este necesară în cazul în care terenul este înregistrat pe perimetrul soclului clădirii.”

Art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 1125 din 11 iunie 2002 pentru punere aîn aplicare a Codului civil al Republicii Moldova: „(1) Prin efectul Legii nr. 133/2018, din 1 martie 2019, se instituie drept de superficie asupra terenului care aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale (indiferent că face parte din domeniul public sau privat) în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul B (cu excepția construcțiilor provizorii) și al proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul C al registrului bunurilor imobile dacă proprietarul bunului imobil respectiv, la data de 1 martie 2019, se află în una dintre următoarele situații: a) are un drept de locațiune asupra terenului cu drept de construire; b) are un drept de concesiune asupra terenului; c) are un drept de folosință asupra terenului pe baza parteneriatului public-privat; d) are un drept de posesie sau folosință asupra terenului, altul decât cele prevăzute la lit. a)-c); e) nu are niciun drept asupra terenului. (3) În cazul prevăzut la alin.(1) lit. e), dreptul de superficie se instituie doar asupra părții terenului necesare pentru deservirea bunului imobil înregistrat separat în capitolul B. Dimensiunile concrete ale părților de teren se stabilesc de către proprietarul terenului, la cererea superficiarului sau la inițiativa proprietarului. Exceptare se face pentru terenurile fondului apelor, conform prevederilor Legii apelor nr.272/2011, care le distinge ca bunuri indivizibile.”

Art. 438 alin. (1) și (2) din Codul civil: 5 „(1) Cînd o înregistrare, înregistrare provizorie sau notare efectuată în registru nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. (2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înregistrări, înregistrări provizorii sau notări inexacte efectuate în registru.”

Totodată, la 4 martie 2025, în adresa participanților la proces a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2025 (f.d. 149), la materialele dosarului fiind anexată doar o scrisoare de expediere a actului judecătoresc, fără a fi anexate avizele de recepție a scrisorilor de către destinatari.

Doar faptul atestării scrisorii de expediere la actele dosarului nu este în sine o dovadă suficientă de comunicare corespunzătoare și eficientă a unui act de procedură, în absența oricăror probe confirmative de recepție (decizia nr. 2r-148/25, §32, decizia nr. 2r-191/25 §16).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursurile declarate la 1 aprilie 2025 de către I.P. „Cadastrul Bunurilor Imobile” și Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău au fost declarate în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Problematica principală pe care urmează să o dezlege în prezenta cauză Curtea Supremă de Justiție, rezidă în existența sau inexistența, dreptului I.P. „Agenția Servicii Publice” (succesor Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor Imobile”) de a formula o acțiune în rectificare prin radierea înregistrării greșite.

Potrivit art. 438 alin. (1) și (2) din Codul civil, când o înregistrare, înregistrare provizorie sau notare efectuată în registru nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înregistrări, înregistrări provizorii sau notări inexacte efectuate în registru.

Conform art. 11 alin. (2) lit. l1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, în vigoare la data formulării acțiunii – 25 iulie 2022, Agenția Servicii Publice înaintează cereri în instanța de judecată pentru radierea sau corectarea înscrierii greșite din registrul bunurilor imobile.

În decizia Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2025, instanța de apel a indicat că I.P. „Agenția Servicii Publice” contestă de fapt legalitatea dreptului de superficie a apelantului (pct. 54).

Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va aprecia faptul că în speță urmează a se face delimitarea dintre contestarea unui drept versus rectificarea unei înregistrări cadastrale. 6

Încă în cererea de chemare în judecată a fost indicat că dreptul de superficie este înscris greșit în registrul bunurilor imobile din motiv că la cererea titularului nu a fost prezentată nicio decizie cu privire la specificarea părții de teren asupra căreia este instituită superficia, nefiind elaborat un plan geometric în acest sens. Prin urmare, prima instanță a concluzionat că titularul nu ar avea niciun drept asupra terenului vizat.

Contestarea dreptului, așa cum a considerat instanța de apel, în contextul speței, ar presupune că registratorul a efectuat o înregistrare în baza unui set complet de acte justificative, care, deși reflectă existența formală a unui drept, devine ulterior litigioasă ca urmare a apariției unui conflict între părți privind valabilitatea sau opozabilitatea acestui drept. Contestarea dreptului apare în contextul în care acesta a fost înregistrat legal, însă existența sau întinderea sa este pusă în discuție într-un cadru litigios.

Pe de altă parte, în situația în care dreptul a fost înregistrat în lipsa actelor justificative cerute de lege, ne aflăm nu în prezența unui drept contestat, ci în prezența unei înregistrări greșite care trebuie rectificată.

În speță, I.P. „Agenția Servicii Publice” nu a invocat existența unui drept litigios, ci faptul că la momentul solicitării înregistrării dreptului de superficie, pârâtul nu a prezentat nicio decizie privind delimitarea terenului asupra căruia se instituie dreptul, și niciun plan geometric – documente obligatorii pentru validitatea cererii de înregistrare în sensul art. 408 alin. (9) din Legea nr. 1543 din 25 februarie 1998, art. 29 al Legii nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil.

Instanța de recurs, reieșind din argumentele enunțate situează litigiul în sfera rectificării unei înregistrări greșite și nu a contestării unui drept real înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile. În acest sens, cadrul legal oferă I.P „Agenția Servicii Publice” (succesor I.P. „Cadastrul Bunurilor Imobile”) competența expresă de a formula astfel de acțiuni în instanță atunci când se constată existența unor asemenea erori, conform art. 11 alin. (2) lit. l1) din Legea cadastrului, fapt apreciat corect de prima instanță prin hotărârea din 6 aprilie 2023.

Instanța de judecată va reține că în jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a soluționat o problematică similară, referitoare la competența I.P. „Agenția Servicii Publice” de a formula o acțiune în rectificare în situația în care a fost efectuată o înregistrare greșită.

Astfel, în încheierea Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-254/24 din 21 mai 2025, Curtea a fost chemată să examineze o cerere de recurs într-o cauză intentată la cererea de chemare în judecată a I.P. „Agenția Servicii Publice” împotriva unor persoane privind rectificarea Registrului bunurilor imobile prin radierea înregistrării greșite a construcțiilor și a dreptului de proprietate asupra acestora. Prima instanță a admis cererea de chemare în judecată, iar instanța de apel a menținut-o. Recursul împotriva deciziei instnaței de apel a fost formulat de către titularii dreptului. Recurentul a criticat faptul că solicitantul rectificării nu este titularul dreptului și că 7 dreptul său de proprietate nu poate fi contestat din moment ce este înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile însăși de către reclamanta Agenția Servicii Publice.

În acest sens, Curtea Supremă de Justiție în încheierea nr. 2ra-254/24 din 21 mai 2025 a considerat inadmisibil recursul depus de titularii dreptului rectificat. La pct. 45 din încheiere, „Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale”.

Din aceste considerațiuni, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că interpretarea legii din decizia Curții de Apel Centru din 21 ianuarie 2025 este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, unde s-a reținut că I.P. „Agenția Servicii Publice” (succesor I.P. „Cadastrul Bunurilor Imobile”) are dreptul să ceară rectificarea Registrului Bunurilor Imobile în cazul în care constată o înregistrare greșită, chiar dacă aceasta a fost realizată de ea însăși, în lipsa documentelor necesare.

Din motivele menționate, completul de judecată a Curții Supreme de Justiție admite recursul, casează integral decizia Curții de Apel Centru din 21 ianuarie 2025 și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, într-un alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), art. 432 alin. (1) lit. a) și art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul I.P. „Cadastrul Bunurilor Imobile” și a Consiliului municipal Chișinău și Primarului General al municipiului Chișinău. Casează integral decizia Curții de Apel Centru din 21 ianuarie 2025 și transmite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 8