2rac-533/16 — obligarea introducerii simbolului

2rac-533/16 — obligarea introducerii simbolului (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: D. Dulghieru dosarul nr. 2rac-533/16

instanța de apel: V. Pruteanu, A.Minciuna, Iu. Cimpoi

D E C I Z I E

07 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

examinând recursurile declarate de administratorul asociației obștești „Falun

Dafa” și asociației obștești - Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, Tatiana

Chiriac și Ministerul Justiției,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de asociația obștească

„Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor – ECHITATE” împotriva

Ministerului Justiției și asociației obștești „Falun Dafa”, asociației obștești Asociația

de Qigong „Falun Gong Moldova” cu privire la obligarea introducerii simbolului

„falun”, identic cu simbolul „swastica”, în registrul materialelor cu caracter extremist,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2014, prin care au fost

respinse apelurile declarate de către Ministerul Justiției, asociația obștească „Falun

Dafa” și asociația obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” și

menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 20 ianuarie 2014, prin

care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 13 decembrie 2013, asociația obștească „Societatea Protecției Drepturilor

Invalizilor și Veteranilor – ECHITATE” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, asociației obștești „Falun Dafa” și asociației obștești

Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” cu privire la obligarea introducerii

simbolului „falun”, identic cu simbolul „swastica”, utilizat de asociația obștească

„Falun Dafa” și asociația obștească - Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” în

registrul materialelor cu caracter extremist.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 07 septembrie 2009

Ministerul Justiției a înregistrat asociația obștească „Falun Dafa” în calitate de

asociație de nivel local.

La data de 07 septembrie 2011 Ministerul Justiției a înregistrat asociația

obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”.

Face referire, că asociațiile nominalizate au declarat drept scop promovarea și

transmiterea principiilor „Adevăr, Bunătate, Toleranță”, a acțiunilor fizice „Falun

Dafa” (Falun Gong) destinate îmbunătățirii stării spirituale și fizice, cât și

1

contribuirea la apărarea drepturilor tuturor participanților „Falun Dafa”, pe când în

realitate, asociațiile respective promovează pseudo-ideologii cu un caracter vădit

extremist, ura socială, interetnică și religioasă.

De asemenea, prin acțiunile sale asociațiile menționate, reprezintă filiale ale

asociației mamă, interzisă pentru extremism în Republica Populară Chineză, ce

promovează o politică periculoasă de incitare la schimbare a puterii legale în

Republica Populară Chineză precum și simbolul său oficial, care este identic

simbolului „swastica”, al Germaniei naziste, sub care au fost exterminați zeci de

milioane de oameni.

Asociația obștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor

– ECHITATE”, în calitate de asociație obștească care vine să apere interesele

cetățenilor, inclusiv al veteranilor, memoria celor decedați în al doilea război

mondial, consideră inadmisibilă activitatea pe teritoriul Republicii Moldova a unor

asemenea asociații obștești, cu asemenea simbolică și care promovează scopuri

meschine.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 mai 2009, pronunțată în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Chiriac împotriva Ministerului

Justiției cu privire la contestarea actului administrativ, Curtea a constatat, că asociația

obștească „Falun Dafa” utilizează simbolul „falun”, identic cu simbolul „swastica”,

care este unul nazist.

Prin urmare, propagarea și demonstrarea în public a atributelor sau a simbolicii

naziste, a unor atribute sau simbolici asemănătoare până la confundare, cu atributele

sau simbolica nazistă, constituie activitate extremista, conform art. l lit. b) din Legea

privind contracararea activității extremiste nr.54 din 21 februarie 2003.

De asemenea, reieșind din materialele prezentate în cadrul ședințelor de

judecată, Curtea Supremă de Justiție a consemnat că, asociația obștească „Falun

Dafa” în public expune simbolul „falun”, care este absolut identic simbolului

„swastica” emblema partidului nazist din Germania în perioada anilor 1923 - 1945,

partid care prin Hotărârea Tribunalului Internațional de la Nurenberg a fost

recunoscut organizație criminală, care a comis deosebite atrocități contra omenirii,

partid ce a fost interzis, fiind interzisă concomitent și folosirea simbolurilor,

emblemelor și drapelelor partidului respectiv. Simbolul „falun”, care este simbolul

mișcării „Falun Dafa” (Falun Gong), are în centrul său un caracter care se evidențiază

și care se aseamănă până la confundare cu simbolul nazist, fiind expus în formă de

cruce cu brațele egale, îndoite la capăt în unghi drept, așa numită „cruce încârligată”.

Mai mult ca atât, simbolul nazist „swastica”, urmare a evenimentelor produse

în perioada celui de-al doilea război mondial, este un semn unanim cunoscut, pe care

motiv conform art.123 alin.(1) din Codul de procedură civilă, faptele pe care instanța

le-a declarat unanim cunoscute (faptele de notorietate publică) nu se cer a fi dovedite.

Face referire că, Ministerul Justiției prin deciziile nr.13 din 05 aprilie 2007,

nr.23 din 06 septembrie 2007 și nr.24 din 29 octombrie 2007 a refuzat înregistrarea

statutului asociației obștești „Falun Dafa”, legalitatea cărora nu a fost contestată în

instanța de judecată.

La 17 iulie 2010, în grădina publică Ștefan cel Mare reprezentanții asociației

obștești „Falun Dafa” și asociației obștești Asociația de Qigong „Falun Gong

Moldova” au prezentat stand-uri informative cu imagini ce reprezintă tratamentul

inuman și degradant aplicat în Republica Populară Chineză, săvârșite împotriva celor

2

ce practică Falun Dafa, cât și înscenarea torturilor care se consideră a fi întâmplate.

Pe motiv că cele prezentate au avut loc în spațiul public, există riscul ca

minorilor să le fie afectată integritatea psihică.

Conform art.4 din Legea cu privire la asociațiile obștești, nu se admite

constituirea și desfășurarea activității asociațiilor obștești care își propun drept scop

sau își aleg drept mod de acțiune schimbarea prin violență a regimului constituțional,

subminarea integrității teritoriale a Republicii Moldova, propaganda războiului,

violenței și a cruzimii, ațâțarea urii sociale, rasiale, naționale sau religioase. Alte fapte

pasibile de pedeapsă în conformitate cu legislația.

Susține că, în temeiul alin.(3) din același articol, se interzice constituirea și

desfășurarea activității asociațiilor obștești care atentează la drepturile și interesele

legitime ale persoanelor, la sănătatea oamenilor și la morala publică, iar potrivit art.14

alin.(6) din norma enunțată, denumirea și simbolica asociației obștești nu pot servi la

propagarea scopurilor și modurilor de acțiune indicate la art.4 alin. (1) din lege.

În același context menționează și art.1 din Legea privind contracararea

activității extremiste, conform căruia se consideră activitate extremistă propagarea și

demonstrarea în public a atributelor sau simbolicii naziste, a unor atribute a simbolici

asemănătoare, până la confundare, cu atributele sau simbolica nazistă.

Astfel, în virtutea circumstanțelor expuse precum și urmare a examinării

materialelor relevante activității „Falun Dafa” la nivel național și internațional,

consideră activitatea de promovare a simbolicii identică „swasticii naziste” ca fiind o

încălcare vădită a normelor legale și bunelor moravuri.

Solicită asociația obștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și

Veteranilor – ECHITATE” obligarea Ministerului Justiției de a introduce simbolul

„falun” identic cu simbolul „swastica”, utilizat de asociația obștească „Falun Dafa” și

asociația obștească - Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” în registrul

materialelor cu caracter extremist.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie 2014, s-a

admis acțiunea înaintată, s-a obligat Ministerul Justiției să introducă simbolul „falun”

identic cu simbolul „swastica” utilizat de asociația obștească „Falun Dafa” și

asociația obștească - Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” în registrul

materialelor cu caracter extremist.

La 05 februarie 2014 și 18 februarie 2014, Ministerul Justiției a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 18 decembrie 2014, Asociația obștească „Falun Dafa” și Asociația

obștească „Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” au declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe

și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2014 s-au respins apelurile

declarate de Ministerul Justiției, și asociația obștească „Falun Dafa”, asociația

obștească - Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 ianuarie 2014.

La 29 mai 2014 și 29 septembrie 2014 administratorul asociației obștești

„Falun Dafa” și asociației obștești - Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”,

Tatiana Chiriac a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02

aprilie 2014 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanțe de apel și

3

hotărârii primei instanței, cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea

acțiunii.

În motivarea recursului, Tatiana Chiriac a invocat că instanțele de judecată

ierarhic inferioare au interpretat eronat Legea privind contracararea activității

extremiste și Legea cu privire la asociațiile obștești, referitor la capacitatea

intimatului să înainteze astfel de pretenții, precum și au omis să aplice principiul

securității raportului juridic, or constatările expuse în hotărârea invocată sunt

obligatorii litigiului dedus examinării.

Mai indică că asociația obștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor

și Veteranilor – ECHITATE” nu are dreptul material potrivit legii să depună cererea

de chemare în judecată în cazul din speță. Admiterea cererii spre examinare cât și

pronunțarea hotărârilor contestate vin în contradicție totală cu prevederile art. 265 lit.

b( și h) CPC.

Astfel concluzionează că instanțele de judecată nu au respectat întocmai

cerințele legii la înfăptuirea justiției și nu au asigurat interpretarea și aplicarea

uniformă a legislației.

Mai menționează că admiterea cererii reclamantului de a constata caracterul

extremist al simbolului „Falun”, cu includerea în Registrul materialelor cu caracter

extremist, constituie un atentat direct asupra dreptului lor fundamental prevăzut de

art. 31 din Constituția RM privind libertatea conștiinței.

La fel indică că acțiunea reclamantului este contrară art. 18 din Declarația

Universală a Drepturilor Omului.

La 08 iulie 2014, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 02 aprilie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la

respingerea acțiunii.

În motivarea recursului Ministerul Justiției a invocat argumente similare

recursului declarat de administratorul asociației obștești „Falun Dafa” și asociației

obștești - Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, Tatiana Chiriac.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 ianuarie 2015 au fost respinse

recursurile declarate de către asociația obștească „Falun Dafa” și asociația obștească

Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, Tatiana Chiriac și Ministerul Justiției și

a fost menținută decizia Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2014.

La 28 ianuarie 2016, asociația obștească „Falun Dafa” și asociația obștească

Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” au depus cerere de revizuire împotriva

deciziei instanței de recurs din 28 ianuarie 2015, cerînd admiterea cererii de revizuire,

casarea deciziei instanței de recurs cu dispunerea rejudecării recursurilor.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 noiembrie 2016 a fost admisă

cererea de revizuire depusă de către asociația obștească „Falun Dafa” și asociația

obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, casată decizia Curții

Supreme de Justiție din 28 ianuarie 2015 cu reținerea pricinii în Curtea Supremă de

Justiție pentru rejudecarea recursurilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră, că recursurile urmează a fi

respinse, cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

4

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să

mențină decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

În conformitate cu art. 442 alin (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate

în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Pe parcursul examinării pricinii s-a stabilit că la 13 decembrie 2013 asociația

obștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor –ECHITATE”

a depus cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției și asociației

obștești „Falun Dafa” și asociației obștești Asociația de Qigong „Falun Gong

Moldova” cu privire la obligarea introducerii simbolului „falun”, identic cu simbolul

„swastica”, utilizat de asociația obștească „Falun Dafa” și asociația obștească -

asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” în registrul materialelor cu caracter

extremist.

Fiind investită cu judecarea pricinii în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii, admițând acțiunea cu obligarea Ministerului Justiției de a

introduce simbolul „falun” identic cu simbolul „swastica” utilizat de asociația

obștească „Falun Dafa” și asociația obștească Asociația de Qigong „Falun Gong

Moldova” în registrul materialelor cu caracter extremist.

Instanța de apel judecând pricina în ordine de apel a ajuns la concluzia

temeiniciei hotărârii primei instanțe, menținând-o ca fiind întemeiată.

În urma rejudecării recursurilor, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că atît instanța de apel cît și

prima instanță la emiterea deciziei din 02 aprilie 2014 și respectiv hotărârii din 20

ianuarie 2014 au aplicat corect normele de drept material și just au concluzionat

despre admiterea acțiunii.

Astfel, conform art. 1 alin. (1)- (3), 4 alin. (1) și (3), 14 alin. (6), 24 lit. a)-n),

25 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile

obștești, art. 1, 6 alin. (1), 9 alin. (1), 10 alin. (1), (2) și (5), 14 alin. (1) al Legii nr. 54

din 21 februarie 2003 privind contracararea activității extremiste:

-asociația obștească este organizație pacifistă, necomercială, independentă de

autoritățile publice, constituită benevol în condițiile legii întru realizarea unor drepturi

legitime de apărare și de promovare a drepturilor omului, prin intermediul: asociației

de femei, de veterani, de invalizi, de tineret și de copii; societăților științifice, tehnice,

ecologiste, cultural-educative, sportive; uniunilor de creație; comunităților național-

culturale; altor asociații ale persoanelor fizice și/sau juridice legal constituite;

-nu se admite constituirea, desfășurarea activității, folosirea simbolurilor de

către asociațiile obștești, prin care își propun drept scop sau își aleg drept mod de

acțiune: schimbarea prin violență a regimului constituțional, subminarea integrității

teritoriale; propaganda războiului, a violenței, a cruzimii; ațâțarea urii sociale, rasiale,

naționale sau religioase; care atentează la drepturile și interesele legitime ale

persoanelor, la sănătatea oamenilor și la morala publică; alte fapte pasibile de

pedeapsă în conformitate cu legislația;

-asociația obștească are dreptul la denumire și simbolică proprie, să organizeze,

în condițiile legii, întruniri și alte acțiuni publice;

-asociația obștească este obligată să respecte Constituția și legislația Republicii

5

Moldova, normele de drept internațional referitoare la domeniul de activitate al

asociațiilor obștești, precum și normele prevăzute de statutul asociației;

-activitate extremistă este activitatea asociației obștești de propagare și

demonstrare în public a atributelor sau a simbolicii naziste, a unor atribute sau

simbolici asemenea însemne ale organizației extremiste;

-materiale cu caracter extremist sunt documentele ori informațiile pe alt suport,

inclusiv anonime, destinate publicului, având ca scop desfășurarea activității

extremiste;

-în Republica Moldova se interzice: înființarea și activitatea asociațiilor

obștești ale căror scopuri sau acțiuni au ca orientare desfășurarea activității

extremiste; uitarea sau difuzarea materialelor tipărite, audiovizuale și a altor materiale

cu caracter extremist; activitatea asociațiilor obștești a căror activitate este

recunoscută ca fiind extremistă în conformitate cu actele de drept internațional și cu

legislația Republicii Moldova;

-Ministerul Justiției ține registrul materialelor cu caracter extremist. În baza

hotărârii definitive a instanței de judecată Ministerul Justiției prin ordin include

materialul informațional cu caracter extremist, în registrul materialelor cu caracter

extremist. Difuzarea pe teritoriul Republicii Moldova a materialelor incluse în

registrul materialelor cu caracter extremist, se interzice.

Din materialele cauzei rezultă că, AO „Falun Dafa” a fost înregistrată de

Primăria mun. Chișinău în registrul de stat al asociațiilor obștești de nivel local la 07

septembrie 2009 cu număr 368. AO „Falun Gong Moldova” a fost înregistrată de

către Ministerul Justiției în registrul de stat al asociațiilor obștești de nivel republican

la 07 septembrie 2011, număr înregistrare 05/7221. Ambele aceste asociații au aceiași

adresă juridică și același conducător, Tatiana Chiriac.

Prin explicațiile participanților la proces și înscrisurile din dosar s-a constatat

că, scopul declarat de ambele asociații, AO „Falun Dafa” și AO „Falun Gong

Moldova”, este promovarea școlii de qigong, exerciții chinezești „Falun Dafa” (Falun

Gong) de îmbunătățire a sănătății, a spiritului, a minții, a corpului și transmiterea

principiilor „Adevăr, Bunătate, Toleranță” care duc la îmbunătățirea personală și

ridicarea moralității persoanei.

Totodată, AO „Falun Dafa” și AO „Falun Gong Moldova” după înregistrarea

în registrul de stat ca asociații obștești, în fața ambasadelor, a clădirilor autorităților

de stat ale Republicii Moldova, în parcuri și alte locuri publice au organizat multiple

mitinguri cu pancarte informative și imagini, iar la 17 iulie 2010 în parcul Ștefan cel

Mare din mun. Chișinău, loc public, au organizat și înscenări reale ale pretinselor

represii căror sunt supuși adepții școlii „Falun Dafa” (Falun Gong) din China de către

autoritățile statului Chinez.

Constituie acestea acțiuni de ațâțare a urii populației Republicii Moldova față

de autoritățile legale din China și împotriva acelei părți a poporului chinez, care nu

împărtășește viziunile adepților școlii „Falun Dafa” (Falun Gong), acțiuni prin care a

fost afectată integritatea psihică, inclusiv a copiilor și persoanelor în etate, căror le-au

fost prezentate și au văzut aceste scene cu elemente îngrozitoare de tortură și cruzime.

În procesul acestor activități expuse, desfășurate pe teritoriul Republicii

Moldova, AO „Falun Dafa” și AO „Falun Gong Moldova” au utilizat simbolul

„falun” al școlii „Falun Dafa” (Falun Gong).

Instanța de recurs reține că instanța de apel just a remarcat că, simbolul „falun”

6

al școlii „Falun Dafa” (Falun Gong), este compus din semnul „wan” sau „wanz” în

poziție dreaptă, de culoare galbenă pe fondal roșu, cu semne „taiz” care reprezintă

elemente „in” și „ian” și este cunoscut perioadă de 5000-10000 ani.

Semnul „wan” sau „wanz” (în chineză), constituie elementul simbolului

„svastica” (în engleză), utilizat de Germania nazistă în perioada anilor 1923-1945 cu

intenția de a cuceri întreg universul, amplasat sub unghi de 40°, de culoare neagră pe

fundal alb.

Ambele aceste simboluri, „falun” și „swastica” reprezintă o cruce echilibrata,

cu ațele egale, îndoite la capete în unghi drept, la „swastica” în sensul acelor de

ceasornic și la „falun” împotriva acelor de la ceasornic. Aceste simboluri „falun” și

„swastica” sunt asemenea însemne ale entității existente în Germania nazistă în

perioada 1933-1945.

Simbolul „swastica” este unanim cunoscut drept emblema partidului nazist din

Germania în perioada anilor 1923-1945, aceasta constituie fapt de notorietate publică

și prin prisma art. 123 alin. (1) CPC, nu se cere a fi dovedit.

Instanța retine că urmare a acțiunilor Partidului Național-Socialist din

Germania, simbolul „swastica” a fost asociat cu fascismul, rasismul, nazismul. Al

doilea război mondial și Holocaustul au dat o conotație negativă simbolului

„swastika”, ca simbol al grupărilor naziste și comportamentului nazist față de

organizații și persoane.

Prin hotărârea Tribunalului Internațional de la Nuernberg, partidul nazist din

Germania în perioada anilor 1923-1945 a fost recunoscut organizație criminală care a

comis deosebite crime contra omenirii, a fost interzis, concomitent a fost interzisă și

dosirea simbolurilor, a emblemelor și drapelelor acestui partid.

Republica Moldova, inclusiv prin adoptarea Legii nr. 54 din 21 februarie 2003

privind contracararea activității extremiste, și-a asumat obligații față de persoanele

care au suferit în urma crimelor regimului nazist și aceste obligații nu au doar caracter

material, dar sunt în mod deosebit de ordin moral. Element indispensabil al reparației

morale constituie eliminarea din spațiul public al Republicii Moldova a simbolurilor,

inclusiv „swastica”, care provoacă suferințe psihice și a fost declarată prin lege ca

activitate extremistă. A fost interzisă utilizarea, propagarea și demonstrarea în public

a atributelor a simbolicii naziste, a atributelor sau simbolurilor asemănătoare până la

confundare cu atributele sau simbolica nazistă.

Prin Hotărîrea Curții Constituționale nr.28 din 23.11.2015 a fost declarată

neconstituțională litera b) a articolului 1 din Legea nr. 54 din 21 februarie 2003

privind contracararea activității extremiste.

Prin Legea nr.128 din 09.06.2016 pentru modificarea și completarea Legii nr.54-

XV din 21 februarie 2003 privind contracararea activității extremiste, a fost întrodusă

noțiunea „activitate extremistă” care are următorul cuprins:

„b) etalarea, confecționarea, răspîndirea, precum și deținerea în vederea difuzării

publice a atributelor ori simbolurilor fasciste, național-socialiste (naziste) sau ale unei

organizații extremiste, de asemenea a atributelor ori simbolurilor create prin stilizarea

atributelor ori simbolurilor fasciste, național-socialiste (naziste) sau ale unei

organizații extremiste ce pot fi confundate cu acestea.

Nu se consideră etalare, confecționare, răspîndire sau deținere în vederea

difuzării publice a atributelor ori simbolurilor fasciste, național-socialiste (naziste)

sau ale unei organizații extremiste reprezentarea acestora în manuale/cărți ori pe un

7

alt suport avînd caracter științific/educațional, nici expunerea acestora în cadrul unor

expoziții cu caracter științific/educațional, nici confecționarea, deținerea sau utilizarea

acestora în cadrul reprezentațiilor de teatru/film ori în cadrul activităților de

reconstituire istorică în care participanții desfășoară un program după un plan

prestabilit pentru a recrea diverse aspecte ale unui eveniment sau ale unei perioade

istorice.

Prin atribute și simboluri fasciste se înțeleg drapelele, emblemele (elementele

grafice), insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte

asemenea însemne ale Partidului Național Fascist (Partito Nazionale Fascista – PNF,

1921-1943) și Partidului Republican Fascist (Partito Fascista Repubblicano – PFR,

1943-1945) din Italia.

Prin atribute și simboluri național-socialiste (naziste) se înțeleg drapelele,

emblemele (elementele grafice), insignele, uniformele, sloganurile, formulele de

salut, precum și orice alte asemenea însemne ale entităților existente în Germania

nazistă în perioada 1933–1945 și ale structurilor subordonate acestora: Partidul

Național Socialist Muncitoresc German (Nationalsozialistische Deutsche

Arbeiterpartei – NSDAP, 1919-1945), Eșalonul de protecție (Schutzstaffel – SS),

Serviciul de securitate al Reichsführerului SS (Sicherheitsdienst des Reichsführers SS

– SD), Poliția Secretă de Stat (Geheime Staatspolizei – Gestapo), Batalioanele de

asalt (Sturmabteilung – SA) și Forțele Armate (Wehrmacht).

Prin atribute și simboluri ale organizației extremiste se înțeleg drapelele,

emblemele (elementele grafice), insignele, uniformele, sloganurile, formulele de

salut, precum și orice alte asemenea însemne ale organizației extremiste;”

Prin urmare, dat fiind că „swastica” reprezintă simbolul nazismului, Colegiul

conchide că atît prima instanță cît și instanța de apel întemeiat au stabilit că prin

utilizarea de către AO „Falun Dafa” și AO „Falun Gong Moldova” în procesul

activităților sale pe teritoriul Republicii Moldova al simbolului „falun”, asemenea

însemne ale entităților existente în Germania nazistă în perioada 1933–1945 și ale

structurilor subordonate acestora (swastica), se aduce atingere drepturilor și

intereselor legitime ale cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv a veteranilor de

război, familiilor acestora și urmașilor lor, că utilizarea acestui simbol constituie o

activitate extremistă și este interzisă prin legea menționată.

Ori, simbolurile care pot fi percepute public ca contrare ordinii publice sau

bunelor moravuri, se supun evaluării în aspect lingvistic, istoric, social, cultural, etc.

Pentru aprecierea necesității și proporționalității aplicării măsurilor solicitate în

prezenta pricină, trebuie luate în considerare împrejurările speciale ale Republicii

Moldova.

În susținerea concluziei instanța de recurs reține că, în hotărârea CEDO

pronunțată în cauza PETA Deutschland vs Germania din 08 noiembrie 2012 la

cererea nr. 43481/09, Curtea s-a pronunțat referitor la interdicția instanțelor de

judecată germane împotriva afișului organizației pentru protecția drepturilor

animalelor ce evoca Holocaustul. Cauza a vizat măsura prin care s-a interzis

organizației PETA, care militează pentru drepturile animalelor, de a publica un afiș ce

reprezenta fotografii ale deținuților lagărelor de concentrare alături de fotografii ale

adăposturilor de animale. Curtea a constatat că referința la Holocaust trebuie privită

în contextul istoric și social al Germaniei, a obligației aparte față de evreii care

locuiesc în Germania și a prezenței temeiurilor suficiente pentru interzicerea

8

publicării afișelor, fiind apreciată ca corect adoptată măsura contestată.

Astfel și în cazul Republicii Moldova orice referință la simbolica nazistă

necesită analizată în aspect istoric, moral și socio-psihologic. Exprimă suferințe

imense suportate de populația de pe acest teritoriu în perioada respectivă, atitudinea,

convingerea și opinia față de respectivele acțiuni sub simbolul „swastica” al

regimului nazist pe acest teritoriu, care necesită tolerată și respectată de AO „Falun

Dafa” și AO „Falun Gong Moldova” în activitatea sa pe teritoriul Republicii Moldova

și să se abțină de la utilizarea simbolului „Falun” asemenea cu simbolul nazist

„swastica”, simbol ale entităților existente în Germania nazistă în perioada 1933–

1945 .

Din cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

consideră că soția instanțelor inferioare cu privire la admiterea acțiunii și obligarea

Ministerului Justiției să introducă în registrul materialelor cu caracter extremist

simbolul „falun” asemenea cu simbolul nazist „swastica”, utilizat de AO „Falun

Dafa” și AO „Falun Gong Moldova” este întemeiată.

Afirmația recurenților că, simbolul „falun” este cunoscut din cele mai străvechi

timpuri și utilizat de mai multe culturi, comparativ cu simbolul „swastica”, în

prezența condițiilor normelor de drept indicate și circumstanțele stabilite, nu

constituie temei pentru respingerea acțiunii, fiind întemeiată concluzia instanțelor de

judecată inferioare în acest sens.

Nu poate fi reținut argumentul în ceea ce privește dreptul exclusiv al

procurorului de a se adresa în judecată cu cerere de constatare a caracterului extremist

al materialului informațional și încetarea prezentului proces în temeiul art. 265 lit. h)

CPC. Instanța de recurs remarcă că, conform art. 265 lit. h) CPC, instanța

judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care cererea de chemare în

judecată este depusă de un organ, o organizație sau o persoană în vederea apărării

drepturilor, libertăților sau intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca prezentul

cod sau o altă lege să le confere acest drept.

În prezenta pricină cererea a fost depusă de AO „Societatea Protecției

Drepturilor Invalizilor și Veteranilor -Echitate” întru apărarea drepturilor și

intereselor sale, prin lege fiindu-i conferit acest drept. Astfel, nu sunt întrunite

condițiile de încetare a procesului în temeiul acestei norme, precum se pretinde.

Conform art. 6 alin. (3) al Legii nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind

actele legislative, actul legislativ special cuprinde norme juridice aplicabile în

exclusivitate unor categorii de raporturi sociale sau subiecte strict determinate prin

derogare de la regula generală. În caz de divergență între o normă a actului legislativ

general și o normă a actului legislativ special cu aceiași forță juridică se aplică norma

actului legislativ special.

Conform art. 124 alin. (1) al Constituției Republicii Moldova, art. 71 alin. (2) și

(3) CPC, art. 9 alin. (2) al Legii privind contracararea activității extremiste, la care s-

au referit recurenții în susținerea acestei poziții, în cazurile prevăzute de lege,

procurorul este în drept să se adreseze în judecată în apărarea drepturilor, libertăților

și intereselor legitime ale unui număr nelimitat de persoane, ale statului și ale

societății. Constatarea caracterului extremist al materialului informațional se face de

către instanța de judecată, în temeiul sesizării procurorului.

Prin normele de drept indicate, art. 124 alin. (1) al Constituției, art. 71 alin. (2)

și 3) CPC, art. 9 alin. (2) al Legii privind contracararea activității extremiste, la care

9

s-a referit recurenții, este reglementat dreptul procurorului de a se adresa în judecată

cu așa categorie de cereri. Însă aceste norme juridice nu sunt aplicabile în

exclusivitate aportului solicitat soluționării în pricină, prin derogare de la regula

generală. Ori, aceste norme nu exclude dreptul altor persoane fizice sau juridice,

inclusiv al intimatului-reclamant, de se adresa în judecată cu prezenta cerere.

În susținerea acestei concluzii instanța de recurs menționează că, potrivit art. 20

alin. (1) și (2) al Constituției Republicii Moldova, art. 5 alin. (1) și (2) CPC, art. 24

lit. d) și m) al Legii cu privire la asociațiile obștești, art. 1 alin. (2), 16 alin. (1) al

Legii contenciosului administrativ:

-asociația obștească are dreptul să reprezinte și să apere interesele legitime ale

membrilor săi în organele și organizațiile de stat, să exercite atribuțiile care nu

contravin legislației cu privire la asociațiile obștești, conferite persoanelor juridice de

Codul civil și Codul de procedură civilă;

-orice persoană are dreptul la satisfacere efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente și este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în

modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile

și interesele legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție. Nici unei

persoane nu se poate refuza apărarea judiciară din motiv de inexistență a legislației,

de perfecțiune, coliziune sau obscuritate a legislației în vigoare;

-orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de

lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de

răspunsul primit la cererea prealabilă, se poate adresa instanței de contencios

administrativ competente pentru a obține anularea actului sau recunoașterea dreptului

pretins.

Astfel, nu este întemeiat acest argument al recurenților, deoarece prin normele

de drept material și de drept procedural citate, este consfințit dreptul, inclusiv al

reclamantului AO „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-

Echitate”, de a se adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a

obține anularea actului și recunoașterea dreptului pretins, iar în cazul din speță, cu

cerere de obligare Ministerul Justiție să includerii simbolul „falun” identic cu

simbolul „swastica” în registrul materialelor cu caracter extremist.

Referitor la argumentul recursului precum că instanțele judecătorești inferioare

urmau să înceteze procesului în temeiul art. 265 lit. b) CPC, Colegiul reține că

potrivit acestei norme, instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul

în care, într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași

temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească rămasă evocabilă.

Menționează Colegiul că, în susținerea acestui argument recurentul a invocat

hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17 februarie 2010 emisă în pricina

nr. 2-1 N4/2010.

Prin această hotărâre din 17 februarie 2010 a fost respinsă ca neîntemeiată

cererea procurorului privind constatarea caracterului extremist al simbolului „falun”

utilizat de AO „Falun Dafa”. Din motivarea acestei hotărâri, simbolul „falun” nu are

nimic comun asemănător cu simbolul „swastica” al Germaniei naziste la criteriile

formă, atributiv și contextual și procurorul nu a prezentat dovezi în susținerea

poziției. Însă procurorul nu a contestat această hotărâre judecătorească, iar apelul

depus de Ministerul Justiției a fost restituit prin încheierea Curții de Apel Chișinău

din 16 noiembrie 2010, ca depus de o persoană care nu a avut calitatea procesuală de

10

participant la proces și nu a fost în drept să declare apel. În așa mod, instanța de apel

și de recurs nu s-au expus asupra temeiniciei acestei hotărâri din 17 februarie 2010.

Menționează Colegiul că, participanți la procesul finisat cu pronunțarea

hotărârii Judecătoriei Buiucani din 17 februarie 2010, a fost procurorul și AO „Falun

Dafa”. În prezentul proces sunt alți participanți, Ministerul Justiției, AO „Falun

Dafa”, precum și AO „Falun Gong Moldova” înregistrată în registrul de stat la 07

septembrie 2011 și AO „Echitate" înregistrată în registrul de stat la 29 octombrie

2012, adică după pronunțarea hotărârii din 07 februarie 2010 menționată. Obiectul

cererii soluționate în procesul finisat cu pronunțarea hotărârii din 17 februarie 2010 a

fost constatarea caracterului extremist al simbolului „falun” utilizat de AO „Falun

Dafa”, care nu este identic cu obiectul cererii soluționată în prezenta pricină, privind

obligarea includerii simbolului „falun” identic simbolului „swastica” în registrul

materialelor cu caracter extremist. Temei al cererii soluționate procesul finisat cu

pronunțarea hotărârii din 17 februarie 2010 a fost invocat desfășurarea de către

adepții mișcării „Falun Gong” la 19 decembrie 2007 între orele 10.15-15.45 a

manifestației de protest împotriva încălcării drepturilor omului în Republica Populară

China, cu folosirea 7 file laminate pe care era imprimat simbolul „Falun Gong” sau

„Falun Dafa” asemănător până la confundare cu simbolul nazist „swastica”, diferit de

temeiul invocat în prezenta pricină, utilizarea de către AO „Falun Dafa” și AO „Falun

Gong Moldova” în activitatea sa simbolul „falun” asemănător până la confundare cu

simbolul nazist „swastica”.

Din cele relatate, lipsește condiția art. 265 lit. b) CPC, pentru încetarea

procesului în prezenta pricină.

Referitor la argumentul că la baza hotărârii contestate prima instanță a pus

decizia Curții Supreme de Justiție din 13 mai 2009, că această decizie nu este

relevantă prezentului caz și a fost adoptată anterior hotărârii Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 17 februarie 2010, instanța de recurs reține că prin această decizie

a Curții Supreme de Justiție din 13 mai 2009 a fost respinsă cererea Tatianei Chiriac

împotriva Ministerului Justiției privind contestarea refuzului din 29 septembrie 2008

al acestei autorități de respingere a cererii de înregistrare a statutului AO „Falun

Dafa”. În această decizie Curtea s-a referit la prevederile art. 1 lit. b), 6 alin. (1) al

Legii privind contracararea activității extremiste, a indicat că AO „Falun Dafa”

utilizează simbolul „falun” asemenea însemne ale entităților existente în Germania

nazistă în perioada 1933-1945 (simbolul nazist „swastica”), propagarea și

demonstrarea în public al cărui constituie activitate extremistă și nu se admite.

Corect a reținut instanța de apel că, prin expunerea de către prima instanță în

hotărârea sa despre adoptarea deciziei nominalizate a Curții Supreme de Justiție din

13 mai 2009 și referirea la art. 123 alin. (2) CPC, potrivit cărui faptele stabilite printr-

o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluționată anterior sunt

obligatorii pentru instanța care judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici

nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleași

persoane, însă în prezenta pricină nu au participat aceleași persoane, nu este afectată

legalitatea hotărârii pronunțată în prezenta pricină, deoarece această decizie din 13

mai 2009 nu a constituit unica motivare pentru admiterea acțiunii, dar în cumul cu

toate circumstanțele stabilite în cauză. În așa situație, prin acest argument al

recursului a fost expus un motiv formal, care prin prisma art. 432

CPC, nu poate constitui temei de casare a hotărârii contestate. De asemenea, nici

11

pronunțarea hotărârii judecătorești din 17 februarie 2010, menționată mai sus, nu

constituie temei pentru admiterea apelului.

Referitor la argumentul recurentului că cererea înaintată în pricină urma a fi

respinsă ca neîntemeiată, deoarece: simbolul „falun” este emblema școlii chineze de

qigong „Falun Dafa”, dar nu a asociației „Falun Dafa” și AO „Falun Gong Moldova”

care numai reprezintă școala de qigong „Falun Dafa”; că simbolul „wan” sau „wanz”

ca parte componentă a acestei școli spirituale cade sub incidența reglementărilor

privind libertatea conștiinței; că prin acțiunea depusă reclamantul urmărește scopul de

a interzice cărțile acestei școlii pe teritoriul Republicii Moldova, de a scoate în afara

legii AO „Falun Dafa” și AO „Falun Gong Moldova”; că tot acest scop este urmărit și

de Partidul Comunist Chinez în dorința de a ascunde genocidul și persecuțiile inițiate

în 1999 asupra discipolilor școlii chineze „Falun Dafa”; că ei, recurenții, sunt unicii

care vorbesc și mediatizează la nivel național aceste fapte ilegale.

Colegiul menționează că, nu au constituit acestea obiectul cererii soluționate în

pricină, nu au fost verificate aceste date și nu s-a expus instanța asupra lor și nu

constituie temei pentru respingerea acțiunii. Ori, obiectul prezentei pricini a fost

obligarea Ministerului Justiției să includă simbolul „falun” asemenea însemne ale

entităților existente în Germania nazistă în perioada 1933-1945 (simbolul nazist

„swastica”), în registrul materialelor cu caracter extremist din motivul utilizării

acestui simbol „falun” de AO „Falun Dafa” și AO „Falun Gong Moldova” în

procesul activității pe teritoriul Republicii Moldova. Din aceste considerente, nu

necesită să fie dată apreciere acestor mențiuni ale recurenților în aspectul temeiniciei

cererii soluționate și nici nu constituie temei pentru admiterea recursului.

Referitor la argumentul că a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei în mod

echitabil, prevăzut de art. 6 § 1 CEDO, precum și că nu a fost respectat principiul

securității raporturilor juridice, prevăzut de art. 254 alin. (3) CPC, potrivit cărui după

ce hotărârea rămâne irevocabilă, părțile și ceilalți participanți la proces, precum și

succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată cu

aceleași pretenții și în același temei, nici să conteste în alt proces faptele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea judecătorească irevocabilă, cu referire în susținerea

acestui argument și la hotărârea CEDO din 21 martie 2006 în cauza Josan c.

Moldovei, cererea nr. 37431/02 și din 22 martie 2005 în cauza Roșca c. Moldovei,

cererea nr. 6276/02, cu invocarea că în aceste cazuri Curtea a menționat că element

fundamental al preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice,

ce înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată; că

principiul securității raporturilor juridice presupune și respectul față de lucrul judecat,

ce constituie și principiul executării hotărârilor definitive; că prin acest principiu se

înțelege că, nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și executorii, chiar în scopul reluării procesului de judecată și o nouă

soluționare a cauzei.

Colegiul indică că, precum a fost expus și referitor la respingerea argumentului

invocat de recurent, că necesită încetat procesului în temeiul art. 265 lit. b) CPC, în

prezenta pricină nu a fost soluționată o nouă cerere între aceleiași participanți la

proces, cu aceleași pretenții și același temeiuri ca în pricina soluționată prin hotărârea

judecătorească din 17 februarie 2010 la care s-a făcut referire în susținerea acestui

argument, au în pricina soluționată prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 mai

12

juridice stabilite în hotărârea judecătorească din 17 februarie 2010 sau prin decizia

din 13 mai 2009. Aceste afirmații ale recurentului sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii.

Așadar, în prezentul caz nu a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei în mod

echitabil și nu a fost încălcată securitatea raporturilor juridice stabilite prin hotărâre

judecătorească irevocabilă, precum se pretinde. Se bazează acest argument pe

interpretare eronată a circumstanțelor de fapt ale prezentei pricinii, a cazurilor CEDO

menționate de recurent, în raport cu normele de drept material la care a făcut referire.

Privitor la argumentul că nu a fost expus care material informațional urmează

să fie introdus în registrul materialelor cu caracter extremist și nu a fost indicat unde

și cînd a fost demonstrat în public materialul informațional care aduce atingere

drepturilor și libertăților reclamantului, Colegiul consideră că este unul declarativ.

Ori, atât în motivare, cât și în dispozitivul hotărârii a fost indicat care material

informațional are caracter extremist și urmează să fie introdus în registrul respectiv,

când și în care locuri a fost utilizat în mod public de către AO „Falun Dafa” și AO

„Falun Gong Moldova”. De asemenea aceste date au fost indicate și în motivarea

prezentei decizii. Respectiv, nu a fost încălcat art. 10 alin. (1) al Legii privind

contracararea activității extremiste, precum se pretinde.

Referitor la argumentul că a fost încălcat dreptul la libertatea gândirii, de

conștiință și religie, la libertatea de a schimba religia sau convingerea, de a manifesta

regia sau convingerea singur sau împreună cu alții, în mod public sau privat, prin

învățătură, practici religioase, cult și îndeplinirea ritualurilor, care necesită tolerate și

respectate reciproc, că este eronată și lipsită de suport juridic motivarea expusă în

decizia contestată că nu sunt create obstacole și nu reprezintă o ingerință a statului în

realizarea dreptului la libertatea de gândire, de conștiință și de religie, instanța de

recurs reține că potrivit art. 9 alin. (1) și (2) CEDO, orice persoană are dreptul la

libertatea de gândire, de conștiință și de religie. Acest drept include libertatea de a-și

schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau

convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult,

învățămînt, practici și îndeplinirea ritualurilor. Libertatea de a-și manifesta religia sau

convingerile nu poate urma obiectul altor restrângeri, decât cele, care prevăzute de

lege, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru siguranța

publică, protecția ordinii, a sănătății sau a morale publice, ori pentru protejarea

drepturilor și libertăților altora.

Conform art. 31 alin. (1) și (3), 32 alin. (1) și (3) al Constituției Republicii

Moldova, libertatea conștiinței este garantată, trebuie să se manifeste în spirit de

toleranță și de respect reciproc. În relațiile dintre cultele religioase sunt interzise orice

manifestări de învrăjbire. Oricărui cetățean îi este garantată libertatea gândirii, a

opiniei, precum și libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt

mijloc posibil, unt interzise și pedepsite prin lege contestarea și defăimarea statului și

a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă,

incitarea la incriminare, la separatism teritorial, la violență publică, precum și alte

manifestări ce tentează la regimul constituțional.

Prin interpretarea normelor indicate, 1-a care s-a referit recurenții în susținerea

poziției, este garantată libertatea gândirii, de opinie, de conștiință, de religie și

exprimarea lor de oricare persoană în public, inclusiv de AO „Falun Dafa” și AO

„Falun Gong Moldova”.

13

Prin pronunțarea hotărârii în prezenta pricină, nu au fost încălcate aceste

drepturi, precum se pretinde. Ori, nu s-a expus prima instanță asupra libertății

gândirii, de opinie, de conștiință, de religie și asupra exprimării lor de AO „Falun

Dafa” și AO „Falun Gong Moldova” în public. Respectiv, nu s-a admis oarecare

limitare a acestor drepturi.

Totodată, utilizarea de către AO „Falun Dafa” și AO „Falun Gong Moldova” în

procesul activităților sale pe teritoriul Republicii Moldova al simbolului „falun”,

asemenea însemne ale entităților existente în Germania nazistă în perioada 1933-1945

(simbolul nazist „swastica”), constituie o activitate extremistă și este interzisă prin

legea menționată. Aceasta a constituit temei legal pentru obligarea Ministerului

Justiției să introducă simbolului „falun”, în registrul materialelor cu caracter

extremist. În circumstanțele stabilite și expuse ale prezentului caz, constituie o

măsură prevăzută de lege, admisibilă într-o societate democratică pentru protecția

ordinii, sănătății, moralei publice; pentru protejarea drepturilor și libertăților altora;

pentru protejarea împotriva manifestărilor de învrăjbire etnico-socială.

Tot la acest compartiment instanța de recurs remarcă că, introducerea

simbolului „falun” identic cu simbolul „swastica” în registrul materialelor cu caracter

extremist, nu împiedică AO „Falun Dafa” și AO „Falun Gong Moldova” să continue

activitatea lor pe teritoriul Republicii Moldova și nu constituie impediment la deplina

libertate de gândire, de opinie, de conștiință, de religie, de a schimba religia sau

convingerea, de a manifesta religia sau convingerea în particular sau împreună cu

alții, privat sau public, prin învățătură, prin practice, prin îndeplinirea ritualurilor,

precum și exprimarea acestora în public.

Instanța de recurs mai reține că atît decizia instanței de apel cît și hotărîrea

primei instanțe, prin efectul lor, impune neutilizarea de către AO „Falun Dafa” și AO

„Falun Gong Moldova” în activitatea lor a simbolului „falun”, asemenea însemne ale

entităților existente în Germania nazistă în perioada 1933-1945 (simbolul nazist

„swastica”), deoarece utilizarea unor atribute sau simbolici asemănătoare cu

simbolica nazistă, constituie propagare și demonstrare în public a atributelor sau a

simbolicii naziste, constituie activitate extremistă, interzisă prin lege.

Prin utilizarea acestui simbol „falun” asemenea cu simbolul „swastica”, se

aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor Republicii Moldova,

inclusiv a veteranilor de război, familiilor acestora și urmașilor lor.

Din cele relatate, nu este întemeiată și se respinge pretinsa afirmație a

recurenților de încălcarea dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie.

Adepții confesiunilor urmează să dețină dreptul de a se întruni liber pentru a-și

manifesta în comun convingerile religioase. Apogeul dezvoltării firești a grupurilor

religioase neformale este constituirea, prin asociere a persoanelor fizice de aceeași

credință a entităților religioase cu personalitate juridică. Declarația Universală a

Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite

la 10 decembrie 1948 constituie prima expresie mondială a recunoașterii universale a

drepturilor inerente fiecărei ființe umane. Printre alte drepturi fundamentale

Declarația recunoaște și dreptul la gîndire, conștiință și religie.

Colegiul consideră că admiterea acțiunii în sensul formulat nu reprezintă o

ingerință a statului în realizarea dreptului la libertatea de gândire, de conștiință și de

religie, din motivele ce urmează.

În conformitate cu art. 9 alin. (1) și (2) din C.E.D.O., orice persoană are dreptul

14

la libertatea de gândire, de conștiință și de religie. Acest drept include libertatea de ași

schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau

convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult,

învățământ, practici și îndeplinirea ritualurilor. Libertatea de a-și manifesta religia sau

convingerile nu poate forma obiectul altor restrângeri, decât cele, care prevăzute de

lege, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru siguranța

publică, protecția ordinii, a sănătății sau a moralei publice, ori pentru protejarea

drepturilor și libertăților altora.

Totodată conform art. 31 alin. (1) și (3), 32 alin. (1) și (3) din Constituția

Republicii Moldova, libertatea conștiinței este garantată, trebuie să se manifeste în

spirit de toleranță și de respect reciproc. în relațiile dintre cultele religioase sunt

interzise orice manifestări de învrăjbire. Oricărui cetățean îi este garantată libertatea

gândirii, a opiniei, precum și libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau

prin alt mijloc posibil. Sunt interzise și pedepsite prin lege contestarea și defăimarea

statului și a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială sau

religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică,

precum și alte manifestări ce atentează la regimul constituțional.

Coroborând normele menționate cu circumstanțele pricinii, instanța de recurs

exclude careva ingerințe în libertatea de gândire, de conștiință și de religie a

membrilor asociației obștești „Falun Dafa” și asociației obștești Asociația de Qigong

„Falun Gong Moldova” or instanțele ierarhic inferioare careva limitări a libertăților

respective nu a instituit.

Totodată, utilizarea de către asociația obștească „Falun Dafa” și asociația

obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” în activitățile sale al

simbolului „falun”, asemenea însemne ale entităților existente în Germania nazistă în

perioada 1933-1945 (simbolul nazist „swastica”), reprezintă o activitate extremistă și

este interzisă prin lege, fapt ce constituie temei legal pentru obligarea Ministerului

Justiției să introducă simbolului „falun”, în registrul materialelor cu caracter

extremist, or măsura respectivă este prevăzută de lege, admisibilă într-o societate

democratică, are ca scop protecția ordinii, sănătății și moralei publice.

În acest sens, Colegiul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta

Comisie a arătat că "... art.6 paragraf l din Convenție, nu impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță

inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes." (cauza Rebait și alții contra Franței,

Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia instanței de

apel este întemeiată și legală, iar temeiurile invocate în recursuri sunt neîntemeiate,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile și de a menține decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

15

Se resping recursurile declarate de administratorul asociației obștești „Falun

Dafa” și asociației obștești - Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, Tatiana

Chiriac și Ministerul Justiției.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2014, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a Asociației obștești „Societatea Protecției

Drepturilor Invalizilor și Veteranilor – ECHITATE” împotriva Ministerului Justiției

și asociației obștești „Falun Dafa”, asociației obștești Asociația de Qigong „Falun

Gong Moldova” cu privire la obligarea introducerii simbolului „falun”, asemenea

însemne ale entităților existente în Germania nazistă în perioada 1933-1945 (simbolul

nazist „swastica”), în registrul materialelor cu caracter extremist.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

16