2rhc-36/19 — obligarea introducerii simbolului în registrul materialelor cu caracter extremist

2rhc-36/19 — obligarea introducerii simbolului în registrul materialelor cu caracter extremist (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2rhc-36/19

Prima instanță: (Judecătoria Buiucani municipiul Chișinău) D. Dulghieru

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) V. Pruteanu, A. Minciuna, Iu. Cimpoi

Instanța de recurs: N. Clima, A. Cobăneanu, Sv. Moldovan, N. Toma, V. Doagă

Revizuire: V. Doagă, A. Cobăneanu, Sv. Moldovan, N. Toma, O. Sternioală

Instanța de recurs: Iu. Sîrcu, T. Chișca-Doneva, I. Druță, N. Craiu, Iu. Bejenaru

Î N C H E I E R E

02 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, Rotari

Oleg,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Obștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-

ECHITATE” împotriva Ministerului Justiției, Asociației Obștești „Falun Dafa”,

Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” cu privire la

obligarea introducerii simbolului „falun”, identic cu simbolul „swastica”, în

registrul materialelor cu caracter extremist,

împotriva deciziei din 07 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, prin

care s-au respins recursurile declarate de Asociația Obștească „Falun Dafa”,

Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” și Ministerul

Justiției și s-a menținut decizia din 02 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 13 decembrie 2013, Asociația Obștească „Societatea Protecției

Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției, Asociației Obștești „Falun Dafa”,

Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” cu privire la

obligarea introducerii simbolului „falun”, identic cu simbolul „swastica”, utilizat

de Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația Obștească - Asociația de Qigong

„Falun Gong Moldova” în registrul materialelor cu caracter extremist.

1

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 07 septembrie 2009

Ministerul Justiției a înregistrat Asociația Obștească „Falun Dafa” în calitate de

asociație de nivel local.

La data de 07 septembrie 2011 Ministerul Justiției a înregistrat Asociația

Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, care au declarat drept

scop promovarea și transmiterea principiilor „Adevăr, Bunătate, Toleranță”, a

acțiunilor fizice „Falun Dafa” (Falun Gong) destinate îmbunătățirii stării spirituale

și fizice, cât și contribuirea la apărarea drepturilor tuturor participanților „Falun

Dafa”, pe când în realitate, asociațiile respective promovează pseudo-ideologii cu

un caracter vădit extremist, ura socială, interetnică și religioasă.

De asemenea prin acțiunile sale, asociațiile menționate reprezintă filiale ale

asociației mamă, interzisă pentru extremism în Republica Populară Chineză, ce

promovează o politică periculoasă de incitare la schimbare a puterii legale în

Republica Populară Chineză precum și simbolul său oficial, care este identic

simbolului „swastica”, al Germaniei naziste, sub care au fost exterminați zeci de

milioane de oameni.

Asociația Obștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și

Veteranilor-ECHITATE”, în calitate de asociație obștească care vine să apere

interesele cetățenilor, inclusiv al veteranilor, memoria celor decedați în al doilea

război mondial, consideră inadmisibilă activitatea pe teritoriul Republicii Moldova

a unor asemenea asociații obștești, cu asemenea simbolică și care promovează

scopuri meschine.

A specificat reclamantul că prin decizia din 13 mai 2009 a Curții Supreme de

Justiție, pronunțată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de

Chiriac Tatiana împotriva Ministerului Justiției cu privire la contestarea actului

administrativ, Curtea a constatat, că Asociația Obștească „Falun Dafa” utilizează

simbolul „falun”, identic cu simbolul „swastica”, care este unul nazist și astfel

propagarea și demonstrarea în public a atributelor sau a simbolicii naziste, a unor

atribute sau simbolici asemănătoare până la confundare, cu atributele sau simbolica

nazistă, constituie activitate extremista, conform art. l lit. b) din Legea privind

contracararea activității extremiste nr.54 din 21 februarie 2003.

De asemenea, instanța de recurs a reținut că, Asociația Obștească „Falun

Dafa” expune în public simbolul „falun”, care este absolut identic simbolului

„swastica” emblema partidului nazist din Germania în perioada anilor 1923 - 1945,

partid care prin Hotărârea Tribunalului Internațional de la Nuernberg a fost

recunoscut organizație criminală, care a comis deosebite atrocități contra omenirii,

partid ce a fost interzis, fiind interzisă concomitent și folosirea simbolurilor,

emblemelor și drapelelor partidului respectiv. Simbolul „falun”, care este simbolul

mișcării „Falun Dafa” (Falun Gong), are în centrul său un caracter care se

evidențiază și care se aseamănă până la confundare cu simbolul nazist, fiind expus

în formă de cruce cu brațele egale, îndoite la capăt în unghi drept, așa numită

„cruce încârligată”.

Mai mult ca atât, simbolul nazist „swastica”, urmare a evenimentelor produse

în perioada celui de-al doilea război mondial, este un semn unanim cunoscut, iar

reieșind din prevederile art.123 alin.(1) din Codul de procedură civilă, faptele pe

2

care instanța le-a declarat unanim cunoscute (faptele de notorietate publică) nu se

cer a fi dovedite.

La fel, reclamantul a reiterat că Ministerul Justiției, prin deciziile nr.13 din 05

aprilie 2007, nr.23 din 06 septembrie 2007 și nr.24 din 29 octombrie 2007 a refuzat

înregistrarea statutului Asociației Obștești „Falun Dafa”, legalitatea cărora nu a

fost contestată în instanța de judecată.

La 17 iulie 2010, în grădina publică Ștefan cel Mare, reprezentanții Asociației

Obștești „Falun Dafa” și Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong

Moldova” au prezentat stand-uri informative cu imagini ce reprezintă tratamentul

inuman și degradant aplicat în Republica Populară Chineză, săvârșite împotriva

celor 3 ce practică Falun Dafa, cât și înscenarea torturilor care se consideră a fi

întâmplate.

Pe motiv că cele prezentate au avut loc în spațiul public, există riscul ca

minorilor să le fie afectată integritatea psihică.

Conform art.4 din Legea cu privire la asociațiile obștești, nu se admite

constituirea și desfășurarea activității asociațiilor obștești care își propun drept

scop sau își aleg drept mod de acțiune schimbarea prin violență a regimului

constituțional, subminarea integrității teritoriale a Republicii Moldova, propaganda

războiului, violenței și a cruzimii, ațâțarea urii sociale, rasiale, naționale sau

religioase. Alte fapte pasibile de pedeapsă în conformitate cu legislația.

În temeiul alin.(3) din același articol, se interzice constituirea și desfășurarea

activității asociațiilor obștești care atentează la drepturile și interesele legitime ale

persoanelor, la sănătatea oamenilor și la morala publică, iar potrivit art.14 alin.(6)

din norma enunțată, denumirea și simbolica asociației obștești nu pot servi la

propagarea scopurilor și modurilor de acțiune indicate la art.4 alin. (1) din lege.

În același context, reclamantul a invocat și art.1 din Legea privind

contracararea activității extremiste, conform căruia se consideră activitate

extremistă propagarea și demonstrarea în public a atributelor sau simbolicii naziste,

a unor atribute a simbolici asemănătoare, până la confundare, cu atributele sau

simbolica nazistă.

Astfel în virtutea circumstanțelor expuse precum și urmare a examinării

materialelor relevante activității „Falun Dafa” la nivel național și internațional,

consideră activitatea de promovare a simbolicii identică „swasticii naziste” ca fiind

o încălcare vădită a normelor legale și bunelor moravuri.

A solicitat Asociația Obștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor

și Veteranilor-ECHITATE” obligarea Ministerului Justiției de a introduce simbolul

„falun” identic cu simbolul „swastica”, utilizat de Asociația Obștească „Falun

Dafa” și Asociația Obștească - Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” în

registrul materialelor cu caracter extremist.

Prin hotărârea din 20 ianuarie 2014 a Judecătoriei Buiucani municipiul

Chișinău, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească

„Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE”.

S-a obligat Ministerul Justiției să introducă simbolul „falun” identic cu

simbolul „swastica” utilizat de Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația

3

Obștească - Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” în registrul materialelor

cu caracter extremist.

Prin decizia din 02 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de Ministerul Justiției, Asociația Obștească „Falun Dafa” și

Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” și s-a menținut

hotărârea din 20 ianuarie 2014 a Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău.

Prin decizia din 28 ianuarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, s-au respins

recursurile declarate de Asociația Obștească „Falun Dafa”, Asociația Obștească

Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova și Ministerul Justiției și s-a menținut

decizia din 02 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău.

La 28 ianuarie 2016, Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația

Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” au depus cerere de

revizuire împotriva deciziei din 28 ianuarie 2015 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 03 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

cererea de revizuire depusă de Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația

Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”.

S-a casat decizia din 28 ianuarie 2015 a Curții Supreme de Justiție și s-a

reținut cauza pentru judecarea recursului în alt complet de judecată.

Prin decizia din 07 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-au respins

recursurile declarate de Asociația Obștească „Falun Dafa”, Asociația Obștească

Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” și Ministerul Justiției și s-a menținut

decizia din 02 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău.

La 22 iulie 2019, Agentul Guvernamental, Rotari Oleg a depus cerere de

revizuire împotriva deciziei din 07 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție,

prin care a soloicitat admiterea cererii de revizuire;

- recunoașterea expresă a încălcării drepturilor Asociației Obștești „Falun

Dafa” și Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” garantate

de Articolele 9 și 11 din Convenție ;

- în scopul remedierii încălcării Articolelor 9 și 11 din Convenție, casarea

deciziei din 07 decembrie 2016 cu rejudecarea cauzei;

- acordarea satisfacției echitabile pentru încălcările constatate prin aplicarea

directă a Articolului 41 din Convenție într-un cuantum proporțional cu cel acordat

către Curte în jurisprudența sa în calitate de despăgubire pentru orice tip de

prejudiciu moral și/sau material, inclusiv în calitate de costuri și cheltuieli de

judecată în beneficiul Asociației Obștești „Falun Dafa” și Asociației Obștești

Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”.

În motivarea cererii de revizuire, Agentul Guvernamental a indicat că la 03

ianuarie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului

Republicii Moldova cererea Asociației Obștești „Falun Dafa” vs Republica

Moldova.

Curtea a solicitat Guvernului Republicii Moldova prezentarea observațiilor cu

privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în

circumstanțele de fapt. Totodată, Curtea a propus Guvernului să ajungă la un acord

de reglementare amiabilă a prezentei cauzei.

4

În față Curții, Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația Obștească

Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” au pretins încălcarea drepturilor sale

garantate de Articolele 9 și 11 din Convenție ca urmare a interzicerii folosirii

simbolului ”Falun” și ulterioara dizolvare a asociațiilor, care anterior practicau

Falun Dafa, fiind o mișcare spirituală interzisă în China.

Agentul Guvernamental a reiterat că, în contextul inițierii unei proceduri de

reglementare amiabilă, în scopul evitării constatării de către Curte a încălcărilor

drepturilor garantate de către Articolele 9 și 11 din Convenție, precum și pentru

asigurarea respectării principiului subsidiarității și remedierea prioritară a încălcării

drepturilor reclamanților la nivel național, cererea de revizuire în temeiul art. 449

lit. g) din Codul de procedură civilă, urmează a fi admisă.

Verificând temeiurile invocate în cererea de revizuire în raport cu materialele

cauzei, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție că cererea de revizuire este întemeiată și urmează a fi admisă

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de admitere a cererii de

revizuire și de casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Colegiul reține că Agentul Guvernamental a depus cererea de revizuire în

temeiul art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă, care prevede că revizuirea se

declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul

Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o

cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Din actele cauzei s-a constatat că la 12 mai 2015, Chiriac Tatiana, Roman

Dumitru, Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația Obștească Asociația de

Qigong „Falun Gong Moldova” au depus cerere împotriva Republicii Moldova, în

care au pretins violarea art. 9 și 11 din Convenție ca urmare a interzicerii folosirii

simbolului ”Falun” și ulterioara dizolvare a asociațiilor, care anterior practicau

Falun Dafa, fiind o mișcare spirituală interzisă în China.

La 03 ianuarie 2019 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat

Guvernului Republicii Moldova cererea Asociației Obștești „Falun Dafa” vs

Republica Moldova.

Potrivit comunicării, Curtea a solicitat Guvernului Republicii Moldova

prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma

întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt. Totodată, Curtea a propus

Guvernului să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

Conform art. 11 din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30

iulie 2015, Guvernul a considerat judicioasă procedura de reglementare amiabilă a

prezentei cauze, aflându-se la moment în interiorul fazei de derulare a procedurii

de reglementare amiabilă.

5

Agentul Guvernamental, a motivat că înaintarea prezentei cereri de revizuire

constituie o condiție necesară pentru soluționarea pe cale amiabilă a acesteia, cu

scopul de a remedia încălcarea drepturilor Asociației Obștești „Falun Dafa” și

Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” în baza

Articolelor 9 și 11 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În conformitate cu. 450 lit. e) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare pe cale

amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului - în cazul prevăzut la art. 449

lit. g).

Deci Agentul guvernamental a depus cerere de revizuire în temeiul 449 lit. g)

din Codul de procedură civilă, în contextul inițierii unei proceduri de reglementare

amiabilă, în scopul constatării de către Curte a încălcărilor drepturilor garantate de

către Articolele 9 și 11 din Convenție, precum și pentru asigurarea respectării

principiului subsidiarității și remedierea prioritară a încălcării drepturilor

reclamanților la nivel național.

În fața Curții, reclamanții au pretins încălcarea drepturilor garantate de

Articolele 9 și 11 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale ca urmare a interzicerii folosirii simbolului ”Falun” și

ulterioara dizolvare a asociațiilor care anterior practicau Falun Dafa, fiind o

mișcare spirituală interzisă în China.

Interdicția a fost determinată de inițierea unei acțiuni din partea Asociației

Obștești „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE”,

în calitate de asociație obștească privind obligarea Ministerului Justiției de a

include simbolul ”Falun” (în concepția acesteia identic cu simbolul swastica) în

Registrul materialelor cu caracter extremist.

Articolul 9 alin. (2) din Legea nr. 54 din 21 februarie 2003 cu privire la

contracararea activității extremiste, prevede că constatarea caracterului extremist al

materialului informațional se face de către instanța de judecată, în temeiul sesizării

procurorului.

Agentul Guvernamental a specificat că deoarece Asociația Obșteștească

„Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE” nu avea

împuternicirile unui procuror, acțiunea depusă de către ultima nici nu putea fi

admisă spre examinare, fapt invocat de Ministerul Justiției.

Prin urmare, Asociația Obșteștească „Societatea Protecției Drepturilor

Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE” nu era împuternicită prin lege să depună o

asemenea acțiune, iar instanțele naționale, prin efectul deciziilor, au dispus

neutilizarea de către asociațiile reclamante în activitatea lor a simbolului ”Falun”

identic cu swastica nazistă, motivând că utilizarea unor atribute sau simbolici,

asemănătoare până la confundare cu atributele sau simbolica nazistăm au constituit

la acel moment, propagare și demonstrare în public a atributelor sau simbolicii

naziste, constituind astfel activitate extremistă, intrezisă prin lege.

Ținând cont de circumstanțele cauzei, interzicerea simbolului ”Falun” a avut

loc în baza articolului 1 lit. b) din Legea nr. 54 din 21 februarie 2003 cu privire la

contracararea activității extremiste, conform căruia se consideră activitate

6

extremistă ”propagarea și demonstrarea în public a atributelor sau a simbolicii

naziste, a unor atribute sau simbolici asemănătoare, până la confundare, cu

atributele sau simbolica nazistă”.

Totodată, dizolvarea asociațiilor reclamante s-a dispus în temeiul art. 36 alin.

(4) din Legea cu privire la asociațiile obștești nr. 837 din 17 mai 1996.

În jurisprudența sa, Curtea a reiterat că libertatea de gândire, conștiință și

religie urmărește să ofere o protecție absolută convingerilor personale ale

indivizilor, dar și să reconcilieze interesele diferitor mișcări religioase sau

manifestări de convingere filozofică și religioasă, prin care ar putea veni în

contradicție cu interesele legitime ale altor indivizi sau ale societății în general.

Astfel articolul 9 din Convenție protejează manifestarea colectivă a credinței,

atât în public, cât și în privat, întrucât o manifestare a credinței se poate realiza ”fie

individual sau în comunitate cu alții” și astfel, poate fi desfășurată atât în locuri

publice cât și în privat. Ori de câte ori presupusa limitare vizează organizarea unei

comunități religioase/mișcări spirituale, Articolul 9 trebuie interpretat și în lumina

protecției acordate de Articolul 11 din Convenție, care garantează nu doar

libertatea de gândire, de conștiință, de religie, dar și manifestarea activă ale

acestora.

Deci există o legătură directă în ceea ce privește formularea textuală și

conținutul, cu libertatea de întrunire și asociere, consfințite în Articolele 9 și 11 din

Convenție.

Drepturile prevăzute de Articolul 9 din Convenție pot fi limitate în scopul de

a proteja siguranța publică, protecția ordinii, a sănătății publice sau a drepturilor

sau libertăților altuia.

În acest sens, Curtea a constatat că în rezultatul interzicerii simbolului folosit

de către asociațiile reclamante ca fiind extremist și respectiv, prin ulterioara

dizolvare a cestora, a avut loc o ingerință în drepturile reclamanților garantate de

Articolele 9 și 11 din Convenție.

Astfel atunci când libertatea de conștiință și asociere, după caz și a libertății

de exprimare, s-a manifestat prin intermediul practicării Falun Dafa (mișcare

spirituală străveche), aplicarea restricțiilor id est constatarea faptului că simbolul

folosit de către asociațiile reclamante este extremist, cu ulterioara dizolvare a

acestora, se justifică numai în caz de necesitate socială specifică, imperioasă și

definită în mod clar.

La caz, instanțele naționale au eșuat să examineze proporționalitatea

ingerinței, limitându-se la constatarea faptului că simbolul ”Falun” fusese

extremist.

Având în vedere, pe de o parte, doctrina și multiplele semnificații ale

simbolului ”Falun” și pe de altă parte, swastica nazistă, ele neavând o legătură,

măcar doctrinară, o decizie irevocabilă din partea instanței de judecată de a impune

o interdicție totală a acesteia a fost o măsură excesivă pentru asociațiile reclamante.

De asemenea, Curtea a notat că simbolul ”Falun” nu a fost folosit pentru

incitare la ură sau violență, iar autoritățile nu au înregistrat reclamații sau plângeri

cu privire la folosirea acestui simbol, mai mult ca atât că însuși Ministerul Justiției

7

a demonstrat o anumită interpretare în spirit cu Convenția Europeană a Drepturilor

Omului pe parcursul întregii proceduri în fața instanțelor naționale de judecată.

Din aceste raționamente, interzicerea folosirii simbolului ”Falun” și

ulterioara dizolvare a Asociațiilor au avut anumite consecințe pentru acestea, iar

instanțele naționale au intervenit în mod nejustificat în exercitarea libertății,

garantate de Articolele 9 și 11 din Convenție. Astfel, ingerința în drepturile

reclamanților nu a fost ”necesară într-o societate democratică”.

Prin urmare, nici includerea simbolului ”Falun” în registrul materialelor cu

caracter extremist, nici dizolvarea ulterioară a asociațiilor reclamante nu

răspundeau unei ”nevoi sociale imperioase”.

În ceea ce vizează solicitarea Agentului Guvernamental privind acordarea

unei satisfacții echitabile Asociației Obștești „Falun Dafa” și Asociației Obștești

Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” pentru încălcările constatate, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

reține următoarele.

Conform art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental

nr. 151 din 30 iulie 2015, procedura de soluționare amiabilă este confidențială și se

încheie prin semnarea de declarații mutuale propuse cu asistența Curții Europene

ori a unui acord scris între Agentul guvernamental și reclamant sau reprezentantul

acestuia. Clauzele acordului se stabilesc în funcție de circumstanțele fiecărei cauze

în parte și sânt coordonate în prealabil cu Guvernul și/sau cu alte autorități cărora li

se atribuie pretinsa încălcare a drepturilor reclamantului. Agentul guvernamental și

reclamantul pot reformula clauzele acordului până la admiterea acestuia de către

Curtea Europeană, de asemenea prin coordonare prealabilă.

Deci, condițiile de reparare a prejudiciului cauzat petiționarilor prin hotărârea

judecătorească prin care s-a încălcat grav un drept prevăzut de Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale pot

fi negociate de către părți.

Or, repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care

s-a încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, poate fi efectuat în primul rând

prin modificarea (casarea) acesteia și numai apoi prin acordarea unei compensații

pecuniare.

Aceasta deoarece hotărârea judecătorească, în ordinea juridică internă are

putere de lucru judecat din care rezultă efectele specifice și care pot produce

consecințe nefaste și ilegale asupra subiectului în cauză.

Astfel la caz, se va reține că părțile interesate în speță, Agentul

Guvernamental al Republicii Moldova și Asociația Obșteștească „Falun Dafa” și

Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, urmează să

negocieze și să încheie un acord privind compensația pecuniară echitabilă în sensul

art. 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Această concluzie se impune și pornind de la premisa precum că desfășurarea

procedurii de reglementare amiabilă a cauzei, inclusiv prin compensarea pecuniară

a persoanelor vizate, intră în atribuțiile Agentului Guvernamental.

8

În speță, Colegiu precizează că, întru executarea obligațiilor la care s-a

subscris Guvernul de a cere redeschiderea procedurilor la nivel intern și a remedia

încălcările comise în drepturile fundamentale ale Asociației Obștești „Falun Dafa”

și Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, la materialele

cauzei lipsesc anumite confirmări a acțiunilor în vederea negocierii cu ultimii a

condițiilor și sumelor concrete ale satisfacției echitabile, în conformitate cu

dispozițiile art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr.

151 din 30 iulie 2015.

Astfel, stabilirea de către Curtea Supremă de Justiție a unei compensații

pecuniare concrete, pentru încălcarea drepturilor Asociației Obștești „Falun Dafa”

și Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, garantate de

Convenție, se va suprapune cu atribuțiile funcționale stabilite prin lege pentru

Agentul guvernamental și, ca urmare, există riscul depășirii limitelor de

competență prevăzute prin mandatul instituțional al instanței judecătorești

supreme.

Agentul Guvernamental nu a prezentat instanței de judecată propuneri

concrete, cu sume certe pentru a fi adjudecate în beneficiul victimelor încălcării,

operând cu termeni generali și sugerând o limită de discreție prea mare pentru

completul de judecată învestit cu judecarea acestui caz.

Drept consecință, revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile

urmează a fi soluționate de către Agentul guvernamental, în condițiile art. 11 din

Legea nr. 151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental.

Prin urmare, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție concluzionează în privința oportunității reexaminării

cauzei în ordine de recurs întru verificarea a pretențiilor formulate de către

reclamanți în coroborare cu prevederile legislației naționale cât și celei

internaționale.

Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a constata

încălcarea drepturilor Asociației Obștești „Falun Dafa” și Asociației Obștești

Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, garantate de Articolele 9 și 11 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, de a admite cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental,

Rotari Oleg, cu casarea deciziei din 07 decembrie 2016 a Curții Supreme de

Justiție și de a reține prezenta cauză pentru rejudecarea recursurilor declarate de

Asociația Obștească „Falun Dafa”, Asociația Obștească Asociația de Qigong

„Falun Gong Moldova” și Ministerul Justiției împotriva deciziei din 02 aprilie

2014 a Curții de Apel Chișinău. În rest, pretențiile Agentului Guvernamental,

Rotari Oleg urmează a fi respinse.

În conformitate cu art. 269-270, art. 449 lit. g) și art. 453 alin. (1) lit. b) Codul

de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

9

Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, Rotari

Oleg.

Se constată încălcarea drepturilor Asociației Obștești „Falun Dafa” și

Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, garantate de

Articolele 9 și 11 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale.

Se casează decizia din 07 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească

„Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE” împotriva

Ministerului Justiției, Asociației Obștești „Falun Dafa”, Asociației Obștești

Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” cu privire la obligarea introducerii

simbolului „falun”, identic cu simbolul „swastica”, în registrul materialelor cu

caracter extremist și se reține prezenta cauza civilă, în procedura Curții Supreme de

Justiție pentru examinarea recursurilor declarate de Asociația Obștească „Falun

Dafa”, Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” și

Ministerul Justiției împotriva deciziei din 02 aprilie 2014 a Curții de Apel

Chișinău.

În rest, pretențiile Agentului Guvernamental, Rotari Oleg se resping.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Dumitru Mardari

10