2rhc-36/19 — obligarea introducerii simbolului în registrul materialelor cu caracter extremist

Dosarul nr.2rhc-36/19 Prima instanță: (Judecătoria Buiucani municipiul Chișinău) D. Dulghieru Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) V. Pruteanu, A. Minciuna, Iu. Cimpoi Instanța de recurs: N. Clima, A. Cobăneanu, Sv. Moldovan, N. Toma, V. Doagă Revizuire: V. Doagă, A. Cobăneanu, Sv. Moldovan, N. Toma, O. Sternioală Instanța de recurs: Iu. Sîrcu, T. Chișca-Doneva, I. Druță, N. Craiu, Iu. Bejenaru Î N C H E I E R E 02 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru Victor Burduh Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, Rotari Oleg, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor- ECHITATE” împotriva Ministerului Justiției, Asociației Obștești „Falun Dafa”, Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” cu privire la obligarea introducerii simbolului „falun”, identic cu simbolul „swastica”, în registrul materialelor cu caracter extremist, împotriva deciziei din 07 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-au respins recursurile declarate de Asociația Obștească „Falun Dafa”, Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” și Ministerul Justiției și s-a menținut decizia din 02 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 13 decembrie 2013, Asociația Obștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, Asociației Obștești „Falun Dafa”,

Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” cu privire la obligarea introducerii simbolului „falun”, identic cu simbolul „swastica”, utilizat de Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația Obștească - Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” în registrul materialelor cu caracter extremist. 1 În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 07 septembrie 2009 Ministerul Justiției a înregistrat Asociația Obștească „Falun Dafa” în calitate de asociație de nivel local.

La data de 07 septembrie 2011 Ministerul Justiției a înregistrat Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, care au declarat drept scop promovarea și transmiterea principiilor „Adevăr, Bunătate, Toleranță”, a acțiunilor fizice „Falun Dafa” (Falun Gong) destinate îmbunătățirii stării spirituale și fizice, cât și contribuirea la apărarea drepturilor tuturor participanților „Falun Dafa”, pe când în realitate, asociațiile respective promovează pseudo-ideologii cu un caracter vădit extremist, ura socială, interetnică și religioasă. De asemenea prin acțiunile sale, asociațiile menționate reprezintă filiale ale asociației mamă, interzisă pentru extremism în Republica Populară Chineză, ce promovează o politică periculoasă de incitare la schimbare a puterii legale în Republica Populară Chineză precum și simbolul său oficial, care este identic simbolului „swastica”, al Germaniei naziste, sub care au fost exterminați zeci de milioane de oameni.

Asociația Obștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE”, în calitate de asociație obștească care vine să apere interesele cetățenilor, inclusiv al veteranilor, memoria celor decedați în al doilea război mondial, consideră inadmisibilă activitatea pe teritoriul Republicii Moldova a unor asemenea asociații obștești, cu asemenea simbolică și care promovează scopuri meschine.

A specificat reclamantul că prin decizia din 13 mai 2009 a Curții Supreme de Justiție, pronunțată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chiriac Tatiana împotriva Ministerului Justiției cu privire la contestarea actului administrativ, Curtea a constatat, că Asociația Obștească „Falun Dafa” utilizează simbolul „falun”, identic cu simbolul „swastica”, care este unul nazist și astfel propagarea și demonstrarea în public a atributelor sau a simbolicii naziste, a unor atribute sau simbolici asemănătoare până la confundare, cu atributele sau simbolica nazistă, constituie activitate extremista, conform art. l lit. b) din Legea privind contracararea activității extremiste nr.54 din 21 februarie 2003. De asemenea, instanța de recurs a reținut că, Asociația Obștească „Falun Dafa” expune în public simbolul „falun”, care este absolut identic simbolului „swastica” emblema partidului nazist din Germania în perioada anilor 1923 - 1945, partid care prin Hotărârea Tribunalului Internațional de la Nuernberg a fost recunoscut organizație criminală, care a comis deosebite atrocități contra omenirii, partid ce a fost interzis, fiind interzisă concomitent și folosirea simbolurilor, emblemelor și drapelelor partidului respectiv.

Simbolul „falun”, care este simbolul mișcării „Falun Dafa” (Falun Gong), are în centrul său un caracter care se evidențiază și care se aseamănă până la confundare cu simbolul nazist, fiind expus în formă de cruce cu brațele egale, îndoite la capăt în unghi drept, așa numită „cruce încârligată”. Mai mult ca atât, simbolul nazist „swastica”, urmare a evenimentelor produse în perioada celui de-al doilea război mondial, este un semn unanim cunoscut, iar reieșind din prevederile art.123 alin.(1) din Codul de procedură civilă, faptele pe 2 care instanța le-a declarat unanim cunoscute (faptele de notorietate publică) nu se cer a fi dovedite. La fel, reclamantul a reiterat că Ministerul Justiției, prin deciziile nr.13 din 05 aprilie 2007, nr.23 din 06 septembrie 2007 și nr.24 din 29 octombrie 2007 a refuzat înregistrarea statutului Asociației Obștești „Falun Dafa”, legalitatea cărora nu a fost contestată în instanța de judecată.

La 17 iulie 2010, în grădina publică Ștefan cel Mare, reprezentanții Asociației Obștești „Falun Dafa” și Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” au prezentat stand-uri informative cu imagini ce reprezintă tratamentul inuman și degradant aplicat în Republica Populară Chineză, săvârșite împotriva celor 3 ce practică Falun Dafa, cât și înscenarea torturilor care se consideră a fi întâmplate. Pe motiv că cele prezentate au avut loc în spațiul public, există riscul ca minorilor să le fie afectată integritatea psihică. Conform art.4 din Legea cu privire la asociațiile obștești, nu se admite constituirea și desfășurarea activității asociațiilor obștești care își propun drept scop sau își aleg drept mod de acțiune schimbarea prin violență a regimului constituțional, subminarea integrității teritoriale a Republicii Moldova, propaganda războiului, violenței și a cruzimii, ațâțarea urii sociale, rasiale, naționale sau religioase.

Alte fapte pasibile de pedeapsă în conformitate cu legislația. În temeiul alin.(3) din același articol, se interzice constituirea și desfășurarea activității asociațiilor obștești care atentează la drepturile și interesele legitime ale persoanelor, la sănătatea oamenilor și la morala publică, iar potrivit art.14 alin.(6) din norma enunțată, denumirea și simbolica asociației obștești nu pot servi la propagarea scopurilor și modurilor de acțiune indicate la art.4 alin. (1) din lege. În același context, reclamantul a invocat și art.1 din Legea privind contracararea activității extremiste, conform căruia se consideră activitate extremistă propagarea și demonstrarea în public a atributelor sau simbolicii naziste, a unor atribute a simbolici asemănătoare, până la confundare, cu atributele sau simbolica nazistă.

Astfel în virtutea circumstanțelor expuse precum și urmare a examinării materialelor relevante activității „Falun Dafa” la nivel național și internațional, consideră activitatea de promovare a simbolicii identică „swasticii naziste” ca fiind o încălcare vădită a normelor legale și bunelor moravuri. A solicitat Asociația Obștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE” obligarea Ministerului Justiției de a introduce simbolul „falun” identic cu simbolul „swastica”, utilizat de Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația Obștească - Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” în registrul materialelor cu caracter extremist. Prin hotărârea din 20 ianuarie 2014 a Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE”.

S-a obligat Ministerul Justiției să introducă simbolul „falun” identic cu simbolul „swastica” utilizat de Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația 3 Obștească - Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” în registrul materialelor cu caracter extremist. Prin decizia din 02 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelurile declarate de Ministerul Justiției, Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” și s-a menținut hotărârea din 20 ianuarie 2014 a Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău. Prin decizia din 28 ianuarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, s-au respins recursurile declarate de Asociația Obștească „Falun Dafa”, Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova și Ministerul Justiției și s-a menținut decizia din 02 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău.

La 28 ianuarie 2016, Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” au depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 28 ianuarie 2015 a Curții Supreme de Justiție. Prin încheierea din 03 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis cererea de revizuire depusă de Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”. S-a casat decizia din 28 ianuarie 2015 a Curții Supreme de Justiție și s-a reținut cauza pentru judecarea recursului în alt complet de judecată. Prin decizia din 07 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-au respins recursurile declarate de Asociația Obștească „Falun Dafa”, Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” și Ministerul Justiției și s-a menținut decizia din 02 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău.

La 22 iulie 2019, Agentul Guvernamental, Rotari Oleg a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 07 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, prin care a soloicitat admiterea cererii de revizuire; - recunoașterea expresă a încălcării drepturilor Asociației Obștești „Falun Dafa” și Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” garantate de Articolele 9 și 11 din Convenție ; - în scopul remedierii încălcării Articolelor 9 și 11 din Convenție, casarea deciziei din 07 decembrie 2016 cu rejudecarea cauzei; - acordarea satisfacției echitabile pentru încălcările constatate prin aplicarea directă a Articolului 41 din Convenție într-un cuantum proporțional cu cel acordat către Curte în jurisprudența sa în calitate de despăgubire pentru orice tip de prejudiciu moral și/sau material, inclusiv în calitate de costuri și cheltuieli de judecată în beneficiul Asociației Obștești „Falun Dafa” și Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”.

În motivarea cererii de revizuire, Agentul Guvernamental a indicat că la 03 ianuarie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea Asociației Obștești „Falun Dafa” vs Republica Moldova. Curtea a solicitat Guvernului Republicii Moldova prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt. Totodată, Curtea a propus Guvernului să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei cauzei. 4 În față Curții, Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” au pretins încălcarea drepturilor sale garantate de Articolele 9 și 11 din Convenție ca urmare a interzicerii folosirii simbolului ”Falun” și ulterioara dizolvare a asociațiilor, care anterior practicau Falun Dafa, fiind o mișcare spirituală interzisă în China.

Agentul Guvernamental a reiterat că, în contextul inițierii unei proceduri de reglementare amiabilă, în scopul evitării constatării de către Curte a încălcărilor drepturilor garantate de către Articolele 9 și 11 din Convenție, precum și pentru asigurarea respectării principiului subsidiarității și remedierea prioritară a încălcării drepturilor reclamanților la nivel național, cererea de revizuire în temeiul art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă, urmează a fi admisă. Verificând temeiurile invocate în cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție că cererea de revizuire este întemeiată și urmează a fi admisă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă. Colegiul reține că Agentul Guvernamental a depus cererea de revizuire în temeiul art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă, care prevede că revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Din actele cauzei s-a constatat că la 12 mai 2015, Chiriac Tatiana, Roman Dumitru, Asociația Obștească „Falun Dafa” și Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” au depus cerere împotriva Republicii Moldova, în care au pretins violarea art. 9 și 11 din Convenție ca urmare a interzicerii folosirii simbolului ”Falun” și ulterioara dizolvare a asociațiilor, care anterior practicau Falun Dafa, fiind o mișcare spirituală interzisă în China. La 03 ianuarie 2019 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea Asociației Obștești „Falun Dafa” vs Republica Moldova. Potrivit comunicării, Curtea a solicitat Guvernului Republicii Moldova prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt.

Totodată, Curtea a propus Guvernului să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei cauze. Conform art. 11 din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, Guvernul a considerat judicioasă procedura de reglementare amiabilă a prezentei cauze, aflându-se la moment în interiorul fazei de derulare a procedurii de reglementare amiabilă. 5 Agentul Guvernamental, a motivat că înaintarea prezentei cereri de revizuire constituie o condiție necesară pentru soluționarea pe cale amiabilă a acesteia, cu scopul de a remedia încălcarea drepturilor Asociației Obștești „Falun Dafa” și Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” în baza Articolelor 9 și 11 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În conformitate cu. 450 lit. e) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului - în cazul prevăzut la art. 449 lit. g). Deci Agentul guvernamental a depus cerere de revizuire în temeiul 449 lit. g) din Codul de procedură civilă, în contextul inițierii unei proceduri de reglementare amiabilă, în scopul constatării de către Curte a încălcărilor drepturilor garantate de către Articolele 9 și 11 din Convenție, precum și pentru asigurarea respectării principiului subsidiarității și remedierea prioritară a încălcării drepturilor reclamanților la nivel național.

În fața Curții, reclamanții au pretins încălcarea drepturilor garantate de Articolele 9 și 11 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale ca urmare a interzicerii folosirii simbolului ”Falun” și ulterioara dizolvare a asociațiilor care anterior practicau Falun Dafa, fiind o mișcare spirituală interzisă în China. Interdicția a fost determinată de inițierea unei acțiuni din partea Asociației Obștești „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE”, în calitate de asociație obștească privind obligarea Ministerului Justiției de a include simbolul ”Falun” (în concepția acesteia identic cu simbolul swastica) în Registrul materialelor cu caracter extremist.

Articolul 9 alin. (2) din Legea nr. 54 din 21 februarie 2003 cu privire la contracararea activității extremiste, prevede că constatarea caracterului extremist al materialului informațional se face de către instanța de judecată, în temeiul sesizării procurorului. Agentul Guvernamental a specificat că deoarece Asociația Obșteștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE” nu avea împuternicirile unui procuror, acțiunea depusă de către ultima nici nu putea fi admisă spre examinare, fapt invocat de Ministerul Justiției.

Prin urmare, Asociația Obșteștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE” nu era împuternicită prin lege să depună o asemenea acțiune, iar instanțele naționale, prin efectul deciziilor, au dispus neutilizarea de către asociațiile reclamante în activitatea lor a simbolului ”Falun” identic cu swastica nazistă, motivând că utilizarea unor atribute sau simbolici, asemănătoare până la confundare cu atributele sau simbolica nazistăm au constituit la acel moment, propagare și demonstrare în public a atributelor sau simbolicii naziste, constituind astfel activitate extremistă, intrezisă prin lege.

Ținând cont de circumstanțele cauzei, interzicerea simbolului ”Falun” a avut loc în baza articolului 1 lit. b) din Legea nr. 54 din 21 februarie 2003 cu privire la contracararea activității extremiste, conform căruia se consideră activitate 6 extremistă ”propagarea și demonstrarea în public a atributelor sau a simbolicii naziste, a unor atribute sau simbolici asemănătoare, până la confundare, cu atributele sau simbolica nazistă”.

Totodată, dizolvarea asociațiilor reclamante s-a dispus în temeiul art. 36 alin. (4) din Legea cu privire la asociațiile obștești nr. 837 din 17 mai 1996. În jurisprudența sa, Curtea a reiterat că libertatea de gândire, conștiință și religie urmărește să ofere o protecție absolută convingerilor personale ale indivizilor, dar și să reconcilieze interesele diferitor mișcări religioase sau manifestări de convingere filozofică și religioasă, prin care ar putea veni în contradicție cu interesele legitime ale altor indivizi sau ale societății în general. Astfel articolul 9 din Convenție protejează manifestarea colectivă a credinței, atât în public, cât și în privat, întrucât o manifestare a credinței se poate realiza ”fie individual sau în comunitate cu alții” și astfel, poate fi desfășurată atât în locuri publice cât și în privat.

Ori de câte ori presupusa limitare vizează organizarea unei comunități religioase/mișcări spirituale, Articolul 9 trebuie interpretat și în lumina protecției acordate de Articolul 11 din Convenție, care garantează nu doar libertatea de gândire, de conștiință, de religie, dar și manifestarea activă ale acestora. Deci există o legătură directă în ceea ce privește formularea textuală și conținutul, cu libertatea de întrunire și asociere, consfințite în Articolele 9 și 11 din Convenție. Drepturile prevăzute de Articolul 9 din Convenție pot fi limitate în scopul de a proteja siguranța publică, protecția ordinii, a sănătății publice sau a drepturilor sau libertăților altuia. În acest sens, Curtea a constatat că în rezultatul interzicerii simbolului folosit de către asociațiile reclamante ca fiind extremist și respectiv, prin ulterioara dizolvare a cestora, a avut loc o ingerință în drepturile reclamanților garantate de Articolele 9 și 11 din Convenție.

Astfel atunci când libertatea de conștiință și asociere, după caz și a libertății de exprimare, s-a manifestat prin intermediul practicării Falun Dafa (mișcare spirituală străveche), aplicarea restricțiilor id est constatarea faptului că simbolul folosit de către asociațiile reclamante este extremist, cu ulterioara dizolvare a acestora, se justifică numai în caz de necesitate socială specifică, imperioasă și definită în mod clar. La caz, instanțele naționale au eșuat să examineze proporționalitatea ingerinței, limitându-se la constatarea faptului că simbolul ”Falun” fusese extremist. Având în vedere, pe de o parte, doctrina și multiplele semnificații ale simbolului ”Falun” și pe de altă parte, swastica nazistă, ele neavând o legătură, măcar doctrinară, o decizie irevocabilă din partea instanței de judecată de a impune o interdicție totală a acesteia a fost o măsură excesivă pentru asociațiile reclamante.

De asemenea, Curtea a notat că simbolul ”Falun” nu a fost folosit pentru incitare la ură sau violență, iar autoritățile nu au înregistrat reclamații sau plângeri cu privire la folosirea acestui simbol, mai mult ca atât că însuși Ministerul Justiției 7 a demonstrat o anumită interpretare în spirit cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului pe parcursul întregii proceduri în fața instanțelor naționale de judecată. Din aceste raționamente, interzicerea folosirii simbolului ”Falun” și ulterioara dizolvare a Asociațiilor au avut anumite consecințe pentru acestea, iar instanțele naționale au intervenit în mod nejustificat în exercitarea libertății, garantate de Articolele 9 și 11 din Convenție. Astfel, ingerința în drepturile reclamanților nu a fost ”necesară într-o societate democratică”.

Prin urmare, nici includerea simbolului ”Falun” în registrul materialelor cu caracter extremist, nici dizolvarea ulterioară a asociațiilor reclamante nu răspundeau unei ”nevoi sociale imperioase”. În ceea ce vizează solicitarea Agentului Guvernamental privind acordarea unei satisfacții echitabile Asociației Obștești „Falun Dafa” și Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” pentru încălcările constatate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Conform art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, procedura de soluționare amiabilă este confidențială și se încheie prin semnarea de declarații mutuale propuse cu asistența Curții Europene ori a unui acord scris între Agentul guvernamental și reclamant sau reprezentantul acestuia.

Clauzele acordului se stabilesc în funcție de circumstanțele fiecărei cauze în parte și sânt coordonate în prealabil cu Guvernul și/sau cu alte autorități cărora li se atribuie pretinsa încălcare a drepturilor reclamantului. Agentul guvernamental și reclamantul pot reformula clauzele acordului până la admiterea acestuia de către Curtea Europeană, de asemenea prin coordonare prealabilă. Deci, condițiile de reparare a prejudiciului cauzat petiționarilor prin hotărârea judecătorească prin care s-a încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale pot fi negociate de către părți.

Or, repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care s-a încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, poate fi efectuat în primul rând prin modificarea (casarea) acesteia și numai apoi prin acordarea unei compensații pecuniare. Aceasta deoarece hotărârea judecătorească, în ordinea juridică internă are putere de lucru judecat din care rezultă efectele specifice și care pot produce consecințe nefaste și ilegale asupra subiectului în cauză. Astfel la caz, se va reține că părțile interesate în speță, Agentul Guvernamental al Republicii Moldova și Asociația Obșteștească „Falun Dafa” și Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, urmează să negocieze și să încheie un acord privind compensația pecuniară echitabilă în sensul art. 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Această concluzie se impune și pornind de la premisa precum că desfășurarea procedurii de reglementare amiabilă a cauzei, inclusiv prin compensarea pecuniară a persoanelor vizate, intră în atribuțiile Agentului Guvernamental.

8 În speță, Colegiu precizează că, întru executarea obligațiilor la care s-a subscris Guvernul de a cere redeschiderea procedurilor la nivel intern și a remedia încălcările comise în drepturile fundamentale ale Asociației Obștești „Falun Dafa” și Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, la materialele cauzei lipsesc anumite confirmări a acțiunilor în vederea negocierii cu ultimii a condițiilor și sumelor concrete ale satisfacției echitabile, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015. Astfel, stabilirea de către Curtea Supremă de Justiție a unei compensații pecuniare concrete, pentru încălcarea drepturilor Asociației Obștești „Falun Dafa” și Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, garantate de Convenție, se va suprapune cu atribuțiile funcționale stabilite prin lege pentru Agentul guvernamental și, ca urmare, există riscul depășirii limitelor de competență prevăzute prin mandatul instituțional al instanței judecătorești supreme.

Agentul Guvernamental nu a prezentat instanței de judecată propuneri concrete, cu sume certe pentru a fi adjudecate în beneficiul victimelor încălcării, operând cu termeni generali și sugerând o limită de discreție prea mare pentru completul de judecată învestit cu judecarea acestui caz. Drept consecință, revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a fi soluționate de către Agentul guvernamental, în condițiile art. 11 din Legea nr. 151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental. Prin urmare, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează în privința oportunității reexaminării cauzei în ordine de recurs întru verificarea a pretențiilor formulate de către reclamanți în coroborare cu prevederile legislației naționale cât și celei internaționale.

Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a constata încălcarea drepturilor Asociației Obștești „Falun Dafa” și Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, garantate de Articolele 9 și 11 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de a admite cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, Rotari Oleg, cu casarea deciziei din 07 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție și de a reține prezenta cauză pentru rejudecarea recursurilor declarate de Asociația Obștească „Falun Dafa”, Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” și Ministerul Justiției împotriva deciziei din 02 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău.

În rest, pretențiile Agentului Guvernamental, Rotari Oleg urmează a fi respinse. În conformitate cu art. 269-270, art. 449 lit. g) și art. 453 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : 9 Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, Rotari Oleg. Se constată încălcarea drepturilor Asociației Obștești „Falun Dafa” și Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova”, garantate de Articolele 9 și 11 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Se casează decizia din 07 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „Societatea Protecției Drepturilor Invalizilor și Veteranilor-ECHITATE” împotriva Ministerului Justiției, Asociației Obștești „Falun Dafa”, Asociației Obștești Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” cu privire la obligarea introducerii simbolului „falun”, identic cu simbolul „swastica”, în registrul materialelor cu caracter extremist și se reține prezenta cauza civilă, în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinarea recursurilor declarate de Asociația Obștească „Falun Dafa”, Asociația Obștească Asociația de Qigong „Falun Gong Moldova” și Ministerul Justiției împotriva deciziei din 02 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău.

În rest, pretențiile Agentului Guvernamental, Rotari Oleg se resping. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru Victor Burduh Dumitru Mardari 10