Decizia nr. 6380/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — conflict de competență împotriva sentinței nr. 866/2025 a Judecătoriei Horezu

Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Horezu la 28.05.2025 sub numărul 1791/241/2025, petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara, a formulat plângere contravențională, solicitând anularea procesului-verbal seria x din data de 15.05.2025. 2. Hotărârile care au generat conflictul de competență 2.1. Prin sentința civilă nr. 866 din 12 august 2025, Judecătoria Horezu a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. și pe intimatul inspectoratul de Poliție al Județului Hunedoara, în favoarea Judecătoriei Hunedoara.

Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut, în esență, că, prin prevederile art. 118 din O.U.G. nr. 195/2022, legiuitorul a instituit o normă de competentă derogatorie, respectiv competența instanței de la locul constatării faptei. 2.2. Prin sentința civilă nr. 1207 din 3 decembrie 2025, Judecătoria Hunedoara a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara, în favoarea Judecătoriei Horezu. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În motivarea hotărârii, Judecătoria Hunedoara a reținut, în esență, că legiuitorul a instituit începând cu 27.03.2023 reguli de competență teritorială alternativă și în ceea ce privește contravențiile la regimul rutier, fie în favoarea judecătoriei în a cărei rază de competență a fost constatată fapta, fie în favoarea judecătoriei în a cărei rază de competență își are domiciliul contravenientul. Fiind vorba de un caz de competență alternativă în care reclamantul are posibilitatea de a alege între mai multe instanțe deopotrivă competente iar pârâtul sau instanța nu pot înlătura competența instanței alese a considerat judecătorul cauzei că Judecătoria Horezu nu avea posibilitatea de a declina competența de soluționare a cauzei.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), (13)4 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii. Obiectul cauzei este reprezentat de plângerea contravențională formulată de petent împotriva procesului-verbal seria x din 15.05.2025. În fapt, prin procesul-verbal indicat petentul A. a fost sancționat contravențional în baza art. 103 alin. (3) lit. a) din O.U.G nr. 195/2002, cu amendă în cuantum de 1822.5 RON și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, ca măsură complementară, reținându-se că la 15.05.2025, ora 17:58, petentul ar fi condus autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x, în comuna Sarmizegetusa, sat Sarmizegetusa, DN 68, Caransebeș - Hațeg, cu viteza de 107 km/h.

Sunt astfel incidente în cauză normele de competență prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002 care prevăd în cuprinsul art. 118 alin. (1) că: "Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul". Se constată astfel că ne aflăm în ipoteza unei norme de competență alternativă, revenindu-i petentului dreptul de opțiune între cele două instanțe deopotrivă competente, instanța de domiciliu și cea de la locul constatării contravenției. Potrivit copiei cărții de identitate a petentului A. de la dosarul Judecătoriei Horezu, acesta are domiciliul în Județul Vâlcea, sat Vaideeni (com.

Vaideeni). Se observă că legiuitorul, reglementând norma de competență alternativă, a acordat drept de opțiune reclamantului, însă noțiunea de domiciliu trebuie înțeleasă din perspectiva rolului de atribut de identificare a persoanei fizice, fiind unic și opozabil erga omnes, pentru a-și putea îndeplini menirea de a oferi stabilitate raporturilor sociale. În planul dreptului administrativ, ale cărui norme de drept public se caracterizează prin rigoare, formalism, grad înalt de predictibilitate și stabilitate, noțiunii de domiciliu îi corespunde adresa legală, care se bucură de prezumția caracterului real și oficial. Cum petentul a înțeles să învestească, în temeiul art. 116 din C. proc. civ., instanța de la domiciliul său, respectiv Judecătoria Horezu, aceasta nu-și mai putea declina competența în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Pentru aceste motive, având în vedere dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 254/2023, raportat la dispozițiile art. 116 din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea judecătoriei în a cărei rază se află domiciliul petentului. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență. Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Horezu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara, în favoarea Judecătoriei Horezu. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 18 decembrie 2025.