Decizia nr. 6340/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — cale de atac împotriva sentinței nr. 2344/2024 a Judecătoriei Bârlad

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 27.10.2023, cu numărul /2023, petentul A., a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal nr. x din 16.10.2023 întocmit de IPJ Buzău, prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1.450 RON și cu suspendarea exercițiului de a conduce pentru 90 zile. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1. Prin sentința civilă nr. 2344 din data de 09 august 2024, Judecătoria Bârlad a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bârlad și a dispus declinarea cauzei, în favoarea Judecătoriei Buzău. În motivarea soluției, a reținut că în cazul contestării procesului-verbal de contravenție, competența se stabilește conform art. 118 alin. (1) din O.U.G.

nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile, act normativ special ce derogă de la norma generală, O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care la art. 32 alin. (1) instituie un caz de competență alternativă atât în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, cât și în a celei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul. 2.2. Prin sentința civilă nr. 2006 din data de 28.03.2025, Judecătoria Buzău a a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Buzău, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a plângerii contravenționale, cu privire la procesul-verbal de constatare a contravenției, în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Constatând conflictul negativ de competență a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia. În motivarea soluției, a reținut că, potrivit art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, forma în vigoare la data introducerii plângerii contravenționale, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul. Astfel, în soluționarea plângerii contravenționale formulate cu privire la procesele-verbale de constatare a contravențiilor prevăzute de O.U.G.

nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, instanța competentă este cea în circumscripția căreia a fost săvârșită fapta contravențională ori instanța în a cărei circumscripție își are domiciliul contravenientul persoană fizică. Întrucât presupusa faptă contravențională reținută în sarcina petentului a fost săvârșită în localitatea Mărăcineni, jud. Buzău, aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Buzău, iar domiciliul petentului este în com. Zorleni, jud. Vaslui, aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Bârlad, ambele instanțe sunt deopotrivă competente. Potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente iar pentru că petentul a înțeles să învestească Judecătoria Bârlad cu soluționarea plângerii contravenționale, atunci aceasta este instanța competentă.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei. Prin cererea dedusă judecății, reclamantul a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal nr. x din 16.10.2023 întocmit de IPJ Buzău, prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1.450 RON și cu suspendarea exercițiului de a conduce pentru 90 zile. Instanțele aflate în conflict s-au considerat necompetente să soluționeze litigiul din punct de vedere teritorial, în raport cu dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G.

nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Înalta Curte constată că dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 au fost modificate prin Legea nr. 254/2023, lege care a intrat în vigoare la data de 27.07.2023 și prevăd următoarele: (1) Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul. Astfel, la data formulării plângerii contravenționale, și anume 27.10.2023, dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 instituiau o competență teritorială alternativă în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul.

Întrucât prima instanță legal învestită de contestator a fost Judecătoria Bârlad, aceasta fiind judecătoria în raza căreia se află domiciliul acestuia, competența teritorială să soluționeze cauza revine acesteia. Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea. Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Buzău, în favoarea Judecătoriei Bârlad. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 18 decembrie 2025.