Decizia nr. 6168/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 339/2021 a Tribunalului Giurgiu

Circumstanțele cauzei 1.1. Prin sentința civilă nr. 339 din 10.06.2021 pronunțată de Tribunalul Giurgiu - secția civilă în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Giurgiu, împotriva deciziei civile nr. 246/03.07.22020 a aceleiași instanțe. 1.

Împotriva sentinței civile nr. 339 din 10.06.2021 a Tribunalului Giurgiu - secția civilă, a declarat recurs revizuentul A., înregistrat pe rolul Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2021. 1.

Prin încheierea de ședință din data de 12.05.2022, Curtea de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus suspendarea judecății cauzei, în baza art. 242 alin. (1) din C. proc. civ. 2. Hotărârea atacată în cauză Prin decizia nr. 1269 din 11 mai 2023, Curtea de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția perimării și a constatat perimat recursul formulat de recurentul-reclamant A., în contradictoriu cu intimatul-pârât Inspectoratul de Poliție al Județului Giurgiu. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 1269 din 11 mai 2023 pronunțate de Curtea de Apel București - secția VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A..

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Inspectoratul de Poliție al Județului Giurgiu a depus întâmpinare prin care a precizat că îți menține apărările formulate în cadrul litigiului.

Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând, cu prioritate, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția în discuție este întemeiată, pentru considerentele ce succed. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, alin. (3) al aceluiași articol statuând în sensul că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității. De asemenea, conform art. 489 alin. (1)-(2) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal ori dacă motivele invocate nu se încadrează în cazurile de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ., cu excepția cazului în care există motive de casare de ordine publică. Examinând calea de atac declarată în cauză, prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a indicat prin cererea de recurs motivele de casare și nici nu a dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi subsumate vreunuia dintre cazurile prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., ci a prezentat scurte argumente care reprezintă, în realitate, nemulțumirea acestuia cu privire la soluția pronunțată în cadrul litigiului. Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.. Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de control judiciar fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 din C. proc. civ. Așadar, deși există formal o declarație de recurs, nu se indică motivele de casare dintre cele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. și nu sunt prezentate criticile de nelegalitate a hotărârii recurate, analiza de nelegalitate a hotărârii instanței de fond fiind astfel imposibil de realizat, iar exprimarea nemulțumirii față de soluția pronunțată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate, nu poate echivala cu motivarea recursului. Motivarea recursului nu poate fi făcută prin reiterarea argumentelor din fața instanței de fond, ci prin calea de atac declarată recurentul ar fi trebuit să combată considerentele reținute de instanța de fond în motivarea soluției, însă acesta nu a formulat nicio critică concretă de nelegalitate cu privire la aspectele reținute de instanță în justificarea soluției de perimare a acțiunii. În consecință, întrucât recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor impuse de dispozițiile anterior menționate și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., rezumându-se la exprimarea nemulțumirii față de soluția pronunțată în cadrul litigiului, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) din Codul de de procedură civilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată prin oficiu, și va constata nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1269 din 11 mai 2023 a Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.