ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1974/2020

Obiectul cererii de chemare în judecată. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Giurgiu sub nr. x/2014 petentul A., în contradictoriu cu Inspectoratul Județean de Poliție Giurgiu, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție nr. x întocmit de agentul constatator din cadrul instituției pârâte. Prin sentința civilă nr. 7540 din 9 decembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Giurgiu s-a respins plângerea contravențională. Împotriva acestei sentințe, petentul A. a declarat recurs, care a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Giurgiu. În ședința publică din data de 23 februarie 2017, recurentul-petent a invocat verbal și în scris excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, raportat la prevederile art. 16 și 21 din Constituția României. Prin încheierea din data de 19 mai 2017 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă, în baza art. 29 din Legea nr. 47/1992, s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, formulată de petentul A.. Împotriva acestei încheieri, petentul A. a formulat recurs, care a fost înregistrat pe rolul Curții de apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Prin încheierea din data de 19 octombrie 2017, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecății recursului declarat de recurentul-reclamant A., în contradictoriu cu intimatul-pârât Inspectoratul Județean de Poliție Giurgiu. La data de 6 februarie 2018, recurentul-reclamant A. a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.

Hotărârea instanței de fond Prin încheierea de ședință din 12 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea de repunere pe rol a recursului formulat de recurentul-reclamant A., împotriva încheierii de ședință din data de 19 mai 2017 a Tribunalului Giurgiu, secția civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât Inspectoratul Județean de Poliție Giurgiu.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva încheierii de ședință din 12 aprilie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a declarat recurs.

Apărările formulate în recurs Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare la cererea de recurs.

Procedura de soluționare a recursului Prin Rezoluția din data de 4 decembrie 2018 a completului învestit cu soluționarea cauzei, Înalta Curte a stabilit termenul pentru judecata pe fond a recursului la data de 20 mai 2020, în ședință publică, cu citarea părților, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, prin care s-a stabilit că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cu prioritate excepția nulității recursului, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 486 din C. proc. civ.: "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: (...) d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...) (3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității." Totodată, articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs." În speță, cererea de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., sub sancțiunea nulității, conform art. 486 alin. (3) din același cod, recurentul-pârât depunând la dosar data de 24 mai 2018, prin poștă, o simplă declarație de recurs împotriva încheierii de respingere a cererii de repunere pe rol a cauzei. Or, după înregistrarea declarației de recurs și primirea hotărârii primei instanțe, recurentul-pârât nu a depus motivele de recurs printr-un memoriu separat, așa cum dispun prevederile legale sus-citate. În aceste condiții, în cauză operează incidența dispozițiilor art. 489 din C. proc. civ. care sancționează nemotivarea recursului și care prevăd că: "(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3). (3) Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în ședință publică." Așa fiind, având în vedere că titularul căii de atac nu a menționat în cererea de recurs motivele de nelegalitate, prin care să combată argumentele de fapt și de drept avute în vedere de instanța de fond atunci când a pronunțat soluția recurată și nici nu a formulat un memoriu separat privind aceste motive, astfel cum permit dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., precum și faptul că nu au fost identificate de către instanța de control judiciar motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, Înalta Curte va anula recursul pentru lipsa motivării. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va constata nul recursul formulat.