Decizia nr. 6083/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamanta A., minoră, reprezentată prin părinți B. și C., a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România solicitând, în principal, obligarea acestora la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008 în regim de compensare 100% a medicamentului Vosoritidum (denumire comercială Voxzogo), pentru indicația terapeutică Tratamentul Acondroplaziei la pacienți cu vârsta de 4 luni și peste ale căror epifize nu sunt închise; în subsidiar, a solicitat obligarea pârâtei Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România la evaluarea medicamentului arătat pentru includerea în listă.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Iași - secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 14/2025 din 21 ianuarie 2025, a respins ca neîntemeiate excepțiile inadmisibilității din perspectiva răspunderii civile solidare a pârâților, lipsei calității procesuale active și a lipsei calității procesuale pasive, a respins acțiunea formulată de reclamanta A. prin reprezentanți legali, B. și C., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, ca inadmisibilă, pentru necontestarea unui act administrativ tipic sau asimilat.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantă A., prin reprezentanți legali a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că în mod greșit instanța de fond a admis excepția pe motiv că nu s-a adresat autorităților publice. În realitate, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, aceasta s-a adresat pârâților și a solicitat, în principal, includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Vosoritidum (denumire comercială Voxzogo) pentru indicația terapeutică tratamentul acondroplaziei la pacienți cu vârsta de 4 luni și peste, ale căror epifize nu sunt închise. În susținerea recursului sunt indicate și redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Apărările formulate în cauză Intimații Guvernul României, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinări, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamanta s-a născut la data de 15.01.2024 și a fost diagnosticată cu Acondroplazie, iar medicul curant a recomandat tratament cu Vosoritidum (denumire comercială Voxzogo). Prospectul medicamentului conține la indicații terapeutice inclusiv pentru tratamentul Acondroplaziei la pacienți cu vârsta de 4 luni și peste ale căror epifize nu sunt închise. Pentru medicamentul Vosoritidum (denumire comercială Voxzogo), indicația Tratamentul Acondroplaziei la pacienți cu vârsta de cel puțin 2 ani ale căror epifize nu sunt închise (situație în care nu se încadrează reclamanta care are sub 2 ani), diagnosticul de acondroplazie trebuie confirmat prin testare genetică corespunzătoare, fiind emisă Decizia președintelui ANMDMR nr: 210/27.02.2023 prin care se stabilea includerea condiționată acestuia pentru indicația arătată în propunerea de listă cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, sublista cu nivel de compensare 100%. Instanța de fond a reținut că reclamanta nu a dovedit că s-a adresat pârâților, anterior introducerii acțiunii, motiv pentru care a respins acțiunea, ca inadmisibilă, soluție pe care Înalta Curte nu o împărtășește. Înalta Curte apreciază că instanța de fond în mod greșit a reținut că acțiunea este inadmisibilă întrucât, anterior sesizării instanței de contencios administrativ, recurenta-reclamantă nu s-a adresat autorităților publice competente cu solicitarea concretă conform celor solicitate în acțiune. În realitate, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, recurenta-reclamantă s-a adresat pârâților și a solicitat, în principal, includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Vosoritidum (denumire comercială Voxzogo) pentru indicația terapeutică tratamentul acondroplaziei la pacienți cu vârsta de 4 luni și peste, ale căror epifize nu sunt închise. Contrar celor reținute de instanța de fond, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă s-a adresat autorităților pârâte cu o cerere de soluționare, prealabil introducerii acțiunii, astfel cum rezultă din dovezile anexate cererii de recurs aflate la filele x ale dosarului. Prin urmare, este de necontestat faptul că dovada îndeplinirii procedurii prealabile este îndeplinită. Înalta Curte are în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poale adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poale fi atât privat, cât și public." Conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care conturează obiectul acțiunii judiciare, statuează că: "(1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primii la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzale și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim". Respingând acțiunea ca inadmisibilă, Înalta Curte apreciază că instanța de fond nu a analizat apărările prezentate prin cererea de chemare în judecată. Procedând astfel, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, pe care o va casa și, pe cale de consecință, va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va analiza toate susținerile, argumentele și apărările părților, urmând a se analiza și aspectele de fond invocate în susținerea motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. și pe care Înalta Curte nu le-a mai analizat, față de soluția casării cu trimitere.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.