Decizia nr. 6009/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 18.05.2023 și înregistrată pe rolul Curții de Apel București - secția a-X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice sub nr. x/2023, reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ JUDEȚUL BIHOR PRIN CONSILIUL JUDEȚEAN BIHOR, în baza art. 50 și art. 51 din Ordonanța de Urgență nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu dispozițiile art. 8 și 10 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în contradictoriu cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de pârât, a solicitat: 1. În principal, - Anularea actului administrativ Notă de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare emisă de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației la data de 16.02.2023 și înregistrată la emitent sub nr. 19725 (denumită în continuare Notă de constatare), iar la Consiliul Județean Bihor sub nr. x din 01.03.2023;

- Anularea Deciziei nr. 40 din 24.04.2023 emisă de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene prin care s-a dispus respingerea Contestației promovată de către UAT Județul Bihor împotriva Notei de constatare; 2. În subsidiar, în măsura în care se va aprecia ca neîntemeiată cererea principală, cu aplicarea principiului proporționalității, raportat la gravitatea abaterii, solicită să se dispună reducerea corecției financiare aplicate autorității județene de la 10% la 5%, conform H.G. nr. 519/2014 - Anexă - Partea 1 - Secțiunea 2 - Evaluarea ofertelor - punctul 4. 2. Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 99/2023 din data de 04 octombrie 2023, Curtea de Apel București, secția a -X-a de contencios administrativ și fiscal, și pentru achiziții publice a admis cererea formulată de reclamanta UAT JUDEȚUL BIHOR PRIN CONSILIUL JUDEȚEAN BIHOR, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE.

A anulat Decizia nr. 40/24.04.2023 și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/01.03.2023 emise de pârât. 3. Cererea de recurs Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, a formulat recurs Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, după o descriere pe larg a situației de fapt, a arătat, în esență, că deși niciuna dintre oferte nu a fost conformă cu cerințele din caietul de sarcini, iar în urma solicitărilor de clarificări nu s-a ajuns la concluzia că vreuna din ele a răspuns în așa fel încât să se considere că se întrunesc respectivele condiții, cu toate acestea intimata reclamantă a atribuit contractul unui operator economic fără nicio susținere legală, în detrimentul altui operator economic care, conform răspunsurilor date, de asemenea, nu a întrunit nici el cerințele din caietul de sarcini. În plus, autoritatea contractantă a solicitat cerere de clarificare cu privire la capacitatea tehnică doar societății pe care într-un final a descalificat-o.

Susține recurenta că, instanța de fond a admis în mod nelegal acțiunea intimatei reclamante, având în vedere că, în esență, este vorba de acordarea fondurilor externe nerambursabile, alocate de Uniunea Europeană în anumite condiții și după o legislație specifică, legislație pe care aceasta nu a respectat-o. Dispozițiile legale indicate de recurentă fiind art. 2 alin. (1) și (2), art. 49 și art. 50 alin. (1) și (2), art. 156 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016, precum și dispozițiile art. 18 alin. (1) și art. 42 alin. (2) din Directiva 2014/24/UE. 4. Apărările intimatei Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului solicitând, în principal, constatarea nulității recursului și, în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

În motivare, arată că, în fața instanței de recurs, recurentul invocă motive de fapt și de drept noi, necuprinse în Nota de constatare și neindicate în fața instanței de fond, care vin în contradicție cu cele consemnate în Nota de contatare și care nu au fost imputate autorității contractante în timpul misiunii de audit, respectiv: art. 50 alin. (l) și (2), art. 156 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016 și art. 42 alin. (2) din Directiva 2014/24/UE. Apreciază intimata-reclamantă că ulterior emiterii actului administrativ, emitentul este decăzut din dreptul de a invoca motive de fapt și de drept noi, Nota de constatare fiind întemeiată exclusiv pe cele consemnate în actul administrativ.

De asemenea, în ceea ce privește încălcarea principiului tratamentului egal, intimata-reclamantă arată că argumentele recurentului sunt contradictorii indicând în realitate că acest principiu nu a fost încalcat. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor urma. 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante. Înalta Curte reține că reclamanta UAT Bihor este beneficiara finanțării, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Agenția de Dezvoltare Nord-Vest, pentru proiectul "Traseul Regional Transilvania Nord; Reabilitare și modernizare DJ 764A, DJ108J, L totală 43,375 km Județul Bihor" cu perioadă de implementare 19.08.2015-29.09.2023.

În urma verificări documentare a cazului de suspiciune de nereguli ce vizează atribuirea contractului nr. x/25.02.2019, de către Serviciul Constatare Nereguli și Antifraudă al Direcției Generale Programul Operațional Regional, s-a întocmit Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare emisă de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației nr. 19725 din data de 16.02.2023, prin care, la secțiunea Concluziile Autorității de Audit, aceasta a reținut, ca motiv al aplicării corecției financiare, - Nerespectarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice în cazul atribuirii contractului de proiectare și execuție lucrări nr. x din 25.02.2019 prin nerespectarea principiului transparenței și tratamentului egal - . În Nota de constatare se precizează că autoritatea contractantă a încălcat principiul tratamentului egal în etapa de evaluare a ofertelor prin respingerea ofertei ca inacceptabilă a Asocierii formată din S.C.

A., S.C. B. S.A. și s-a reținut în sarcina reclamantei încălcarea dispozițiilor art. 2, art. 49 alin. (1), art. 215 din Legea nr. 98/2016, și ale art. 134 din H.G. nr. 395/2016. Admițând contestația reclamantului, instanța de fond a reținut că nu se poate susține încalcarea principiului tratamentului egal deoarece în etapa de evaluare tehnică a procedurii nu s-ar putea reține faptul că cele două societăți se aflau în situații similare, acestea plecând de la situații premisă fundamental diferite în ce privește necesitatea solicitării de clarificări. Raționamentul care a stat la baza solicitării de clarificări de la ambii ofertanți era unul adaptat la situația specifică a fiecărui ofertant, cu luarea în considerare a ofertelor în varianta inițială.

Situația diferită în care se aflau cele două ofertante consta în aceea că C. a publicat o ofertă inițială prin care a prevăzut o durata globală de execuție de opt luni pentru cele patru poduri, iar Asocierea S.C. A. S.R.L. a prezentat o ofertă cu o durată de execuție de două luni pentru înlocuire pod existent cu pod nou L 10m și pentru înlocuire pod existent cu pod nou L 14m, respectiv pentru execuția a două poduri. În urma solicitării de clarificări C. a oferit un răspuns detaliat privind graficul de execuție și perioada declarată în conformitate cu oferta inițială, respectiv de opt luni pentru execuția a patru poduri, cu defalcarea detaliată a fiecărui pod în parte însă, la solicitarea suplimentară privind tehnologia de execuție a celor patru poduri în două luni, aceasta nu a oferit clarificări concludente, limitându-se la a menționa faptul că se va organiza de așa manieră încât să respecte durata de execuție de două luni.

Principiul egalității de tratament și cel al transparenței statuate în art. 2 alin. (2) lit. b) și d) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice presupun ca pe tot parcursul procedurii de atribuire autoritatea contractantă să stabilească și să aplice reguli, cerințe și criterii identice pentru toți operatorii economici, garantându-le șanse egale de atribuire a contractului, iar acest principiu trebuie să se reflecte într-o egalitate de oportunități, respectiv în tratamentul echitabil al operatorilor economici din perspectiva stabilirii cerințelor, precum și într-o egalitate de rezultat, respectiv tratamentul echitabil al operatorilor economici din perspectiva aplicării cerințelor. În jurisprundența CJUE (ex.

Hotărârea CJUE din 3.03.2005, C-21/03 și C-34/03, Fabricom v. Belgium) s-a evidențiat că principiul tratamentului egal obligă ca situații comparabile să nu fie tratate în mod diferit și ca situații diferite să nu fie tratate în același mod, cu excepția cazului în care un astfel de tratament este justificat în mod obiectiv. În acord cu cele reținute de instanță de fond, Înalta Curte constată că nu a fost încălcat principiul tratamentului egal în etapa de evaluare a ofertelor, cum este definit în art. 2 din Legea nr. 98/2016, solicitarea de noi clarificări în sensul prezentării graficul de execuție și perioada declarată și a tehnologiei de execuție a celor patru poduri nu a produs vreun avantaj incorect câștigătorului, în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire.

Într-adevăr, situația celor doi ofertați rămași în competiție nu era una similară aceștia având de clarificat chestiuni diferite, astfel că, din punct de vedere obiectiv clarificările solicitate nu puteau fi identice, în final fiind descalificat ofertantul care nu a răspuns la toate lămuririle solicitate. Respectarea principiului tratamentul egal - înseamnă stabilirea de reguli, cerințe și criterii identice pentru toți operatorii economici. Acest lucru înseamnă evitarea de contracte preferențiale, criterii de selecție care să avantajeze unele firme și să dezavantajeze pe altele. În cazul de față nu s-a făcut dovada modului în care a fost influențat tratamentul egal prevăzut art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

În ce privește, criticile privind încalcarea și aplicarea greștă a: art. 50 alin. (l) și (2), art. 156 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016 și art. 42 alin. (2) din Directiva 2014/24/UE, Înalta Curte constată că acestea nu au fost invocate de către pârâtă nici în Nota de constatare a neregulilor a cărei anulare se solicită și nici în față instanței de fond. În conformitate cu prevederile art. 494 C. proc. civ. coroborate cu prevederile art. 478 din același cod, părțile nu pot schimba în recurs cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată. Prin urmare, în raport de aceste prevederi legale, invocarea în recurs a unui alt temei de drept decât cel invocat în fața primei instanțe este inadmisibilă, motiv pentru care aceste critici nu vor fi analizate întrucât instanța de recurs ar analiza un alt temei juridic și o altă instituție juridică, cu un regim legal distinct față de cele examinate de prima instanță.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., nediind incidente motivele de casare Înalta Curte va respinge recursul declarat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene împotriva sentinței civile nr. 99/2023 din data de 4 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București - secția a X-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 12 decembrie 2024.