Decizia nr. 5992/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Contestații Electorale la data de 01.11.2024, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța a solicitat anularea deciziei nr. 197D/30.10.2024 de soluționare a contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța - Alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024. Prin sentința civilă nr. 32/05.11.2024, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța.

Prin sentința civilă nr. 3672/12.11.2024, Tribunalul Constanța a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului. Prin decizia nr. 2595/20.11.2024 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, sub nr. x/2024*. La termenul din 27.11.2024, Curtea a invocat din oficiu excepția netimbrării.

2. Hotărârile pronunțate de curtea de apel Prin încheierea din data de 27 noiembrie 2024, Curtea de Apel București - Contestații Electorale a respins ca nefondată cererea de reexaminare formulată de petentă împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. Prin sentința civilă nr. 90 din 27 noiembrie 2024 Curtea de Apel București - Contestații Electorale a admis excepția netimbrării, invocată din oficiu și a anulat ca netimbrată cererea formulată de reclamanta A.. în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța și Biroul Electoral Central. 3. Recursul exercitat în cauză Împotriva încheierii și sentinței pronunțate de curtea de apel a declarat recurs recurenta-reclamantă A.., criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc.

civ., a solicitat casarea hotărârilor, rejudecarea acțiunii și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. În motivarea recursului s-a arătat că sentința a fost pronunțată cu încălcarea normelor de drept material, prin participarea la soluționarea cauzei a procurorului B., care a luat parte și la judecata cauzei din dosarele nr. x/2024 și nr. y/2024 ce s-au aflat pe rolul aceleiași instanțe, De asemenea, cadrul procesual nu a fost stabilit de către prima instanță potrivit celor indicate în contestația formulată, a fost nesocotit și probatoriul administrat, instanța stabilind și o serie de obligații nelegale în sarcina reclamantei, printre care și cea de a achita taxa judiciară de timbru.

A susținut recurenta că prezenta cauză are ca obiect procesul electoral, acțiunea fiind scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 29 alin. (1) lit. h) din O.U.G. nr. 80/2013. De asemenea, instanța a pronunțat hotărârea fără a sancționa neîndeplinirea de către pârâte a obligației de a depune întâmpinare, cu nesocotirea termenului de apel de 30 de zile, reglementat de art. 468 alin. (1) C. proc. civ., dar și a altor aspecte ce țin de legalitatea desfășurării ședinței de judecată, procedând, în final, la soluționarea cauzei prin hotărâre definitivă. Așadar, îngrădirea accesului liber la justiție în vederea efectuării unui control de nelegalitate față de un act administrativ emis de către o autoritate publică, reprezintă o încălcare flagrantă a Constituției României, dar și a prevederilor art. 6 raportat la art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ce poate fi corectată decât prin constatarea nelegalității hotărârii pronunțate.

Recurenta a detaliat și aspecte ce țin de fondul cererii de chemare în judecată, referitoare la nelegalitatea deciziilor adoptate la nivelul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, condițiile de participare la procesul electoral, nelegala constituire a Biroului Electoral Central și a Birourilor Electorale de Circumscripție, care afectează și actele adoptate de acestea. De asemenea, hotărârile anterioare de declinare a competenței de soluționare a prezentei cauze au afectat grav egalitatea de arme în materia exercitării căilor de atac, recurenta apreciind că se impunea completarea normei speciale cu cea generală, respectiv completarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 208/2015 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 cu normele de drept comun din C. proc.

civ. În final, recurenta a arătat că hotărârile pronunțate au nesocotit în totalitate nu numai drepturile sale încălcate în procesul electoral, dar și garanțiile procesuale și procedurale printre cele prevăzute de art. 47 din C.E.D.O., respectiv dreptul la o cale de atac eficientă, dar și cel al egalității în drepturi ocrotit de art. 16 din Constituția României, astfel că se impune casarea în tot a hotărârilor atacate și, pentru o bună administrare a justiției, trimiterea spre rejudecare către oricare instanță de același grad. Deși au fost legal citați, intimații-pârâți Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța nu au depus întâmpinare și nu au formulat apărări în cauză.

În ședința publică din data de 4 decembrie 2024, reprezentantul recurentei-reclamante a solicitat aplicarea unei amenzi judiciare intimaților-pârâți, pentru neîndeplinirea obligației de a depune întâmpinare. Înalta Curte a reținut în pronunțare cererea formulată, precum și excepția inadmisibilității căii de atac formulate împotriva încheierii din data de 27 noiembrie 2024. 4. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Cu titlu prealabil, în privința cererii recurentei-reclamante de aplicare a unei amenzi judiciare intimaților-pârâți Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța, Înalta Curte reține că obligația intimatului de a depune întâmpinare și consecințele nerespectării acesteia sunt reglementate de C. proc.

civ., care prevede, ca sancțiune, decăderea din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică. Legiuitorul a stabilit, așadar, în mod expres și limitativ, sancțiunea pentru nedepunerea întâmpinării, astfel încât instanța nu poate extinde, prin analogie, regimul sancțiunilor procesuale. În mod similar, se constată că în cuprinsul art. 187 C. proc. civ. nu s-a reglementat și posibilitatea aplicării unei amenzi judiciare pentru motivul învederat de recurentă.

Simplul fapt al neîndeplinirii obligației de a depune întâmpinare nu echivalează, prin el însuși, cu un comportament abuziv sau de rea-credință care să justifice aplicarea unei amenzi judiciare, în condițiile în care sancțiunea decăderii anterior menționate asigură deja disciplina procesuală . Prin urmare, în lipsa unui text legal care să prevadă expres amenda judiciară pentru această situație, instanța nu poate agrava regimul sancționatoriu fără a încălca principiul legalității și al proporționalității. În privința recursului declarat împotriva încheierii din data de 27 noiembrie 2024, Înalta Curte reține că în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituția României, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

C. proc. civ. reglementează căile de atac ordinare și extraordinare ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătorești, prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga, iar în cuprinsul art. 457 alin. (1) reglementează principiul legalității căii de atac, statuând că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și în termenele stabilite de aceasta. Prin încheierea din data de 27 noiembrie 2024, Curtea de Apel București - Contestații Electorale a respins ca nefondată cererea de reexaminare formulată de petentă împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, iar dispozițiile art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd în mod expres că cererea de reexaminare se soluționează "prin încheiere definitivă". Având în vedere dispozițiile art. 634 C. proc.

civ. care definesc noțiunea de hotărâre definitivă, dar și pe cele ale art. 483 alin. (1) din același cod, care enumeră categoriile de hotărâri împotriva cărora se poate promova calea de atac a recursului, se apreciază că încheierea curții de apel nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs. De asemenea, părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac. Pentru considerentele expuse și temeiurile de drept indicate, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului declarat împotriva încheierii din data de 27 noiembrie 2024 și va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A.. împotriva încheierii menționate.

În privința recursului declarat împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel București, analizând cu prioritate susținerile recurentei prin care se critică soluția primei instanțe de anulare ca netimbrată a cererii de chemare în judecată, în contextul în care acțiunea vizează procesul electoral și este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 29 alin. (1) lit. h) din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte constată că, în realitate, nu se solicită instanței de recurs a examina conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, ci reaprecierea motivelor susținute în fața primei instanțe cu privire la caracterul netimbrabil al cererii de chemare în judecată. În prezenta cauză, prima instanță a apreciat că este învestită cu soluționarea unei cereri formulate pe cale de ordonanță președințială și, având în vedere dispozițiile art. 6 alin. (4) din O.U.G.

nr. 80/2013, reținând caracterul neevaluabil în bani al acesteia, a stabilit în sarcina reclamantei obligația de achita o taxă judiciară de timbru în cuatum de 20 de RON. Această obligație a fost adusă la cunoștința reclamantei, potrivit adresei înaintate prin poștă electronică din data de de 26.11.2024 aflată la dosarului de fond. Totodată, reclamanta a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, conform dispozițiilor art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, cererea fiind respinsă prin încheierea definitivă pronunțată la datade 27.11.2024. Calea specială a reexaminării anterior menționate, reprezintă o veritabilă cale de atac asupra cuantumului taxei, care permite controlul legalității și temeiniciei sumei stabilite, astfel încât prin recursul declarat împotriva sentinței de anulare ca netimbrată a cererii, nu poate fi repus discuție modul de stabilire a taxei judiciare de timbru.

Reține instanța de recurs că taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar stabilirea acestora nu împiedică accesul efectiv la justiție, ci îl condiționează de îndeplinirea unor cerințe procedurale rezonabile, astfel cum s-a statuat în mod constant și de către Curtea Constituțională a României (deciziile CCR nr. 164/2017, nr. 728/2019). De asemenea, reglementarea de către legiuitor a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

(decizia CCR nr. 742/2017) Prin urmare, întrucât până la data ședinței de judecată reclamanta nu s-a confirmat obligației procesuale de a achita taxa judiciară de timbru datorată, din verificarea actelor dosarului nerezultând depunerea vreunei dovezi în acest sens, Înalta Curte constată că, raportat la dispozițiile art. 31 și 33 din O.U.G. nr. 80/2013, în mod corect prima instanță a admis excepția netimbrării și a anulat ca netimbrată cererea de chemare în judecată. În acest context, Înalta Curte reține caracterul nefondat și al susținerilor din cererea de recurs subsumate de către recurentă cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc.

civ., întrucât, în mod corect prima instanță nu a mai procedat la analizarea celorlalte excepții și apărări, câtă vreme, potrivit art. 248 alin. (1) din același cod, excepțiile de procedură care fac inutilă cercetarea fondului se soluționează cu prioritate, iar odată admisă o asemenea excepție, examinarea celorlalte argumente devine lipsită de eficiență juridică. Pentru considerentele expuse, constatând că sentința primei instanțe nu este afectată de nelegalitate și nu poate fi reformată prin prisma cazurilor de casare invocate, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge cererea recurentei-reclamante A.. de aplicare a unei amenzi judiciare intimaților-pârâți Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța. Admite excepția inadmisibilității recursului declarat împotriva încheierii din data de 27 noiembrie 2024. Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A.., reprezentată convențional prin C.., împotriva încheierii din data de 27 noiembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București - Contestații Electorale, ca inadmisibil. Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A.., reprezentată convențional prin C.., împotriva sentinței civile nr. 90 din 27 noiembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București - Contestații Electorale, ca nefondat.

Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 11 decembrie 2024.