ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5661/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5661/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 3 decembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 01.11.2024 pe rolul Curții de Apel București - Contestații electorale, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 42 București, a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 175D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central, prin care a care a fost soluționată contestația formulată împotriva procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 42 București.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Curții de Apel București – Contestații electorale
Prin sentința civilă nr. 13 din 5 noiembrie 2024, Curtea de Apel București – Contestații electorale a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, fiind înregistrată pe rolul secției a IV-a Civilă, a Tribunalului București sub același nr. de înregistrare.
Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut că de esența litigiului dedus judecății este contestarea unui act emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 42 București, motiv pentru care Tribunalul București este competent să soluționeze cauza, întrucât competența de soluționare se stabilește în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat.
În opinia curții de apel, împrejurarea că reclamanta înțelege să se judece și în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competența materială de soluționare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice, ci doar un act de soluționare a unei contestații în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, având ca unic efect menținerea actului administrativ inițial, emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 42 București.
2.2. Hotărârea Tribunalului București – secția a IV civilă
Prin încheierea din data de 14 noiembrie 2024, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis excepția necompetenței materiale procesuale invocată din oficiu, iar cauza a fost declinată în favoarea secției a II-a de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București, fiind înregistrată pe rolul secției la data de 27.11.2024, sub nr. x/2024*.
2.3. Hotărârea Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal
Prin sentința civilă nr. 8731 din 28 noiembrie 2024, Tribunalul București – secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral de Circumscripție nr. 42 București și Biroul Electoral Central, în favoarea Curții de Apel București.
Instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.
Tribunalul a reținut că actul contestat este reprezentat de Decizia nr. 175D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, competența materială aparține curților de apel.
În ceea ce privește competența teritorială, tribunalul a constatat că sediul reclamantei se află în mun. București, aflat în raza teritorială a Curții de Apel București și, în raport cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a apreciat că acestei instanțe îi revine competența teritorială de soluționare a cauzei.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în regulator de competență
Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, reține următoarele:
Prin demersul judiciar inițiat reclamanta a solicitat anularea procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 42 București, dar și a deciziei nr. 175D/30.10.2024 date de Biroul Electoral Central în soluționarea contestației administrative, formulate conform prevederilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015.
Este adevărat că prin decizia nr. 175D/30.10.2024 s-a menținut legalitatea procesului-verbal emis de autoritatea locală, dar acest fapt nu poate avea semnificația dată de Curtea de Apel București în hotărârea de declinare a competenței.
Competența materială, în contencios administrativ, se determină în raport de obiectul cererii și autoritatea emitentă, în acest sens fiind prevederile art. 10 alin. (1) și (1)
1
din Legea nr. 554/2004.
În cauză, decizia nr. 175D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central reprezintă un act administrativ, contrar opiniei exprimate de judecător în sentința nr. 13/05.11.2024.
Astfel, referitor la natura juridică a acesteia, în mod corect a reținut Tribunalul București incidența Deciziei nr. 1/2017 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii ori a decizilor nr. 429/2023 și nr. 325/2004 ale Curții Constituționale, prin care s-a statuat în sensul că hotărârile emise de Biroul Electoral Central sunt acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc, iar a exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiției.
Așadar, cum aceste decizii, pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare, pot fi totuși atacate în condițiile contenciosului administrativ, devin incidente disp. art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, conform cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
Și, reținând calitatea de autoritate publică centrală a pârâtului Biroul Electoral Central, în contradictoriu cu care s-a solicitat anularea deciziei nr. 175D/30.10.2024, Înalta Curte va stabili competența materială în favoarea curții de apel.
Din punct de vedere teritorial, incidente sunt prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, urmând a se observa că atât reclamanta, cât și pârâtul au sediul în municipiul București.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.. și pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 42 București în favoarea Curții de Apel București – Contestații electorale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție nr. 42 București, în favoarea Curții de Apel București.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 3 decembrie 2024.