ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 81/2025

Ședința publică din data de 16 ianuarie 2025

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.1. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Contestații Electorale la data de 01.11.2024, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 35 Suceava a solicitat anularea deciziei nr. 178D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central de soluționare a contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 35 Suceava și anularea procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 35 Suceava.

2.1. Prin sentința civilă nr. 26 din data de 05 noiembrie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel București – Contestații electorale a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.. și pe pârâții Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 35 Suceava și Biroul Electoral Central, în favoarea Tribunalului Suceava.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, instanța a reținut dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) și art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 ("sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică"), din a căror interpretare a observat că delimitarea competenței materiale în primă instanță de soluționare a acțiunilor de contencios administrativ și fiscal, între tribunal și curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorității de la care emană actul administrativ contestat, cu excepția litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuție.

Astfel, a apreciat că în prezenta cauză, competența de soluționare se stabilește în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal nr. x/28.10.2024 nu are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.

Curtea de Apel a reținut că în speță se contestă un act emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Circumscripție Județeană nr. 35 Suceava, iar împrejurarea că reclamanta înțelege să se judece și în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competența materială de soluționare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice.

A mai reținut că determinant pentru stabilirea competenței este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuși, de sine stătător, în speță, acesta fiind procesul-verbal nr. x/28.10.2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 35 Suceava, în timp ce actul emis de pârâtul Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate de reclamantă nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 raportat la art. 6 din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – secția I civilă la data de 13.11.2024.

2.2. Prin încheierea nr. 1308/12.11.2024, Tribunalul Suceava, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale funcționale a secției I civilă a Tribunalului Suceava și a trimis cauza spre competentă soluționare secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Suceava.

2.3. Prin sentința nr. 704 din 13 noiembrie 2024, Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență și a declinat comptența de soluționare în favoarea Tribunalului Suceava, secția I civilă și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Curtea de Apel Suceva, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea conflictului.

2.4 Prin sentința nr. 20 din 14 noiembrie 2024, Curtea de Apel Suceva, secția de contencios administrativ și fiscal a stabilit că litigiul ce face obiectul dosarului nr. x/2024, părți fiind A. București, în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral de Circumscripție nr. 35 Suceava și Biroul Electoral Central București, este de competența secției specializate în contencios administrativ.

2.5. Prin sentința civilă nr. 766 din data de 5 decembrie 2024, Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Suceava invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 35 Suceava, în favoarea Curții de Apel București – secția de contencios administrativ și fiscal, a constatat intervenit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență intervenit.

În considerentele sentinței, Tribunalul Suceava a reținut, în esență, dispozițiile art. 19 din Legea nr. 208/2015, precum și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 325/2004, prin care s-a statuat că nereglementarea unor căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă excluderea accesului la justiție; aceste hotărâri, pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condițiile legii contenciosului administrativ, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative.

De asemenea, a reținut dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, în raport cu care competența materială și teritorială de soluționare a prezentei contestații, astfel cum a fost precizată, revine Curții de Apel București, prin raportare la calitatea de instituție centrală a pârâtului Biroul Electoral Central și la sediul acestuia.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu regulatorul de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel București – Contestații electorale, pentru considerentele ce urmează:

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A.. privind anularea Deciziei nr. 178D/30.10.2024 de soluționare a contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 35 Suceava, emise de Biroul Electoral Central și anularea procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 35 Suceava.

Înalta Curte constată că actele atacate vizează alegerile din 2024 pentru Senat și Camera Deputaților.

De asemenea, se constată că Decizia nr. 178D/30.10.2024 192D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central constituit pentru Alegerile parlamentare din 2024, a fost dată în soluționarea cererii reclamantei de completare a Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 35 Suceava cu reprezentanții A..

Raportat la obiectul hotărârii Biroului Electoral Central contestată în prezenta cauză, se reține că Legea nr. 208/2015 nu cuprinde prevederi care să stabilească competența de soluționare a cererilor formulate împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central prin care se soluționează contestațiile formulate împotriva birourilor electorale de circumscripție județeană.

Conform art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 "contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă".

Cu toate acestea, prin Decizia RIL nr. 1/2017, Înalta Curte a statuat că atunci când legea organică stabilește o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit legii contenciosului administrativ, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral județean și de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiției.

Totodată, Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 429/2023, respectiv Decizia nr. 325/2004, a statuat că hotărârile emise de Biroul Electoral Central sunt acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative și nu sunt excluse de la controlul judecătoresc, reținând că nereglementarea unor căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă excluderea accesului la justiție. Aceste hotărâri, pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condițiile legii contenciosului administrativ, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative.

În prezenta cauză, este contestată decizia emisă de Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate împotriva unui procesul-verbal emis de biroul de circumscripție județeană, fiind incidente, în raport de obiectul cererii și emitentul actului contestat, dispozițiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, în ceea ce privește competența de soluționare a cauzei.

Astfel, Înalta Curte reține că determinarea instanței competente în această cauză se face conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia: "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Textul de lege anterior citat prevede două criterii de stabilire a competenței, în speță fiind incident criteriul rangului autorității emitente a actului administrativ contestat, întrucât hotărârea Biroului Electoral Central ce face obiectul contestației nu privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, astfel că nu se aplică criteriul valoric.

Având în vedere că actul contestat este reprezentat de decizia nr. 178D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, competența materială de soluționare a cererii revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

Cu privire la competența teritorială de soluționare a cauzei, Înalta Curte constată că atât reclamanta, cât și autoritatea publică centrală au sediul în București, astfel că, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competența aparține Curții de Apel București.

În consecință, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea în favoarea Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.. în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral de Circumscripție nr. 35 Suceava și Biroul Electoral Central în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 16 ianuarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.