ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5389/2024

Ședința publică din data de 21 noiembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.1. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 01.11.2024 pe rolul Curții de Apel București - Contestații electorale, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 17 Dolj, a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 163D/30.10.2024, emise de Biroul Electoral Central.

2.1. Prin sentința civilă nr. 28 din data de 05.11.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel București – Contestații electorale a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 17 Dolj, în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, instanța a reținut dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) și art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 ("sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică"), din a căror interpretare a observat că delimitarea competenței materiale în primă instanță de soluționare a acțiunilor de contencios administrativ și fiscal, între tribunal și curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorității de la care emană actul administrativ contestat, cu excepția litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuție.

Astfel, a apreciat că în prezenta cauză, competența de soluționare se stabilește în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal nr. x din data de 28.10.2024 nu are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.

Curtea de Apel a reținut că în speță se contestă un act emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 17 Dolj, iar împrejurarea că reclamanta înțelege să se judece și în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competența materială de soluționare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice.

A mai reținut că determinant pentru stabilirea competenței este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuși, de sine stătător, în speță, acesta fiind procesul-verbal nr. x din data de 28.10.2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 17 Dolj, în timp ce actul emis de pârâtul Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate de reclamant nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 raportat la art. 6 din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024.

2.2. Prin sentința civilă nr. 1205 din data de 14 noiembrie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal;

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În considerentele sentinței Tribunalul a reținut dispozițiile art. 19 din Legea nr. 208/2015, precum și considerentele Deciziei nr. 16/2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii.

Totodată, s-a reținut că prin Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, Curtea Constituțională a stabilit că nereglementarea unor căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă excluderea accesului la justiție; aceste hotărâri, pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condițiile legii contenciosului administrativ, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative.

În același sens a fost și punctul de vedere al Curții Constituționale dat prin Decizia nr. 429/2023.

De asemenea, a reținut dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, în raport cu care competența materială și teritorială de soluționare a prezentei contestații, astfel cum a fost precizată, revine secției de contencios administrativ si fiscal a Curții de Apel București, prin raportare la calitatea de instituție centrală a pârâtului Biroul Electoral Central și la sediul acestuia.

În același sens sunt și dispozițiile art. 96 pct. 1 din C. proc. civ., potrivit cărora curțile de apel judecă, în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel București – Contestații electorale, pentru considerentele ce urmează:

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A. privind anularea Deciziei nr. 163D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x din data de 28.10.2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 17 Dolj, precum și anularea acestui proces-verbal.

Înalta Curte constată că actele atacate vizează alegerile din 2024 pentru Senat și Camera Deputaților.

De asemenea, se constată că Decizia nr. 163D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central constituit pentru Alegerile parlamentare din 2024, a fost dată în soluționarea cererii reclamantei de completare a Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 17 Dolj cu reprezentanții A..

În acest sens, potrivit art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 208/2015: "(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă."

De asemenea, potrivit Deciziei nr. 325 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) și (5), art. 33 alin. (4) și art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale s-a reținut că: "(...) hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, și ele nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990."

S-a mai reținut prin aceeași decizie că jurisprudența constantă a instanțelor judecătorești și a instanței supreme a admis contestarea, pe calea contenciosului administrativ comun, a hotărârilor birourilor electorale.

În același sens, se impun a fi reținute și considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, prin care la paragraful 67 s-a stabilit că atunci când a stabilit o competență specială pentru contestarea actelor organismelor electorale, legiuitorul în materie electorală a făcut o derogare de la cenzura actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, derogare permisă de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere natura specifică a acestor acte și faptul că ele aparțin materiei contenciosului Electoral, desprinsă din materia contenciosului administrativ general, iar la paragraful 68 s-a statuat că atunci când legea organică stabilește o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit Legii contenciosului administrativ, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative.

În cauză se contestă Decizia nr. 163D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x din data de 28.10.2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 17 Dolj.

În aceste condiții, dat fiind faptul că în speță contestațiile formulate împotriva deciziilor emise de Biroul Electoral Central în soluționarea cererilor de completare ale birourilor electorale de circumscripție județene sunt supuse cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în ceea ce privește competența de soluționare a cauzei sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Astfel fiind, în condițiile în care prin legea specială nu se prevede altfel, competența materială de soluționare a cererii de față revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

În consecință, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea în favoarea Curții de Apel București – Contestații electorale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral de Circumscripție nr. 17 DOLJ și Biroul Electoral Central, având ca obiect anulare Hotărâre Birou Electoral-Decizia nr. 163D/30.10.2024, în favoarea Curții de Apel București – Contestații electorale.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 21 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.