ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.11.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5491/2024

HOTĂRÂRE
26.11.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5491/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 26 noiembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Contestații Electorale la data de 01 noiembrie 2024, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 37 Timiș, a solicitat anularea Deciziei nr. 189D/30.10.2024 de soluționare a contestației formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/29.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 37 Timiș, emise de Biroul Electoral Central și anularea Procesului-verbal nr. x/29.10.2024, încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 37 Timiș.

2.1. Hotărârea Curții de Apel București – Contestații Electorale

Prin sentința civilă nr. 30 din 5 noiembrie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, instanța a reținut dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) și art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 ("sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică"), din a căror interpretare a observat că delimitarea competenței materiale în primă instanță de soluționare a acțiunilor de contencios administrativ și fiscal, între tribunal și curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorității de la care emană actul administrativ contestat, cu excepția litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuție.

Astfel, a apreciat că în prezenta cauză, competența de soluționare se stabilește în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal nr. x din data de 29 octombrie 2024 nu are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.

Curtea de Apel a reținut că, în speță, se contestă un act emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 37 Timiș, iar împrejurarea că reclamanta înțelege să se judece și în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competența materială de soluționare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice.

A mai reținut că determinant pentru stabilirea competenței este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuși, de sine stătător, în speță, acesta fiind procesul-verbal nr. x din data de 29 octombrie 2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 37 Timiș, în timp ce actul emis de pârâtul Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate de reclamantă nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 raportat la art. 6 din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal sub același număr.

2.2. Hotărârea Tribunalului Timiș – secția de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 690/PI din 18 noiembrie 2024, Tribunalul Timiș a admis excepția necompetenței sale materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, a constatat intervenit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În considerentele sentinței, Tribunalul Timiș a reținut, contrar celor susținute de Curtea de Apel București, că actul atacat în prezenta cauză este emis de o autoritate centrală, iar nu locală.

În acest sens, a reținut că împotriva procesului-verbal încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană se formulează contestație în condițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, potrivit căruia, "contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația", în cauză, la Biroul Electoral Central.

Obiectul prezentei contestații nu este reprezentat de procesul-verbal nr. x/29.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 37 Timiș, ci, actul administrativ contestat în cauză este reprezentat de Decizia nr. 189D/30.10.2024 a Biroului Electoral Central. Actul emis de biroul ierarhic superior produce efecte specifice prin el însuși, cu atât mai vizibile în situația admiterii contestației și modificării componenței biroului electoral ierarhic inferior.

Așadar, în raport de rangul autorității emitente a actului atacat expres în prezenta cauză, respectiv autoritate centrală, competența materială de soluționare a cauzei aparține curții de apel.

Din perspectiva competenței teritoriale de soluționare a cauzei, Tribunalul Timiș a reținut că aceasta aparține instanțelor din București, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, așa cum rezultă și din rezoluția ÎCCJ de înaintare administrativă a prezentei cereri.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

3.1. Argumente de fapt și de drept relevante

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A.. privind anularea Deciziei nr. 189D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/29.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 37 Timiș, precum și anularea acestui proces-verbal.

Înalta Curte constată că actele atacate vizează alegerile din 2024 pentru Senat și Camera Deputaților.

De asemenea, se constată că Decizia nr. 189D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central constituit pentru Alegerile parlamentare din 2024, a fost dată în soluționarea cererii reclamantei de completare a Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 37 Timiș cu reprezentanții A..

Raportat la obiectul hotărârii Biroului Electoral Central contestată în prezenta cauză, se reține că Legea nr. 208/2015 nu cuprinde prevederi care să acorde unei anumite instanțe competența de a soluționa contestațiile formulate împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central prin care se soluționează contestațiile formulate împotriva birourilor electorale de circumscripție județeană.

Conform art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 "contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă".

Cu toate acestea, prin Decizia RIL nr. 1/2017, Înalta Curte a statuat că atunci când legea organică stabilește o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit legii contenciosului administrativ, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral județean și de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiției.

Totodată, Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 429/2023, respectiv Decizia nr. 325/2004, a statuat că hotărârile emise de Biroul Electoral Central sunt acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative și nu sunt excluse de la controlul judecătoresc, reținând că nereglementarea unor căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă excluderea accesului la justiție. Aceste hotărâri, pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condițiile legii contenciosului administrativ, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative.

În prezenta speță procesul-verbal emis de biroul de circumscripție județeană are cale de atac reglementată de lege, respectiv contestație la Biroul Electoral Central.

Decizia emisă de acest birou electoral central poate fi contestată în condițiile legii contenciosului administrativ, iar în caz de o eventuală admitere a contestației, acesta va avea ca efect anularea deciziei și ca o consecință firească și a procesului-verbal încheiat de biroul județean – ceea ce nu înseamnă că prin contestație se poate ataca direct la instanță procesul-verbal, ci doar decizia.

Astfel, Înalta Curte reține că determinarea instanței competente în această cauză se face conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia: "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Textul de lege anterior citat prevede două criterii de stabilire a competenței, în speță fiind incident criteriul rangului autorității emitente a actului administrativ contestat, întrucât hotărârea Biroului Electoral Central ce face obiectul contestației nu privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, astfel că nu se aplică criteriul valoric.

Cum pârâtul Biroul Electoral Central reprezintă o autoritate publică centrală, competența materială de soluționare a contestației revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

Instanța constată că, în cauză, actul contestat este reprezentat de decizia nr. 189D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, competența materială aparține curților de apel.

Cu privire la competența teritorială de soluționare a cauzei, Înalta Curte constată că sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, în raport de care competența aparține Curții de Apel București, în condițiile în care sediul reclamantei este în municipiul București.

3.2. Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – Contestații electorale.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 37 Timiș, în favoarea Curții de Apel București – Contestații electorale.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 26 noiembrie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-11-28
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5624/2024
Ședința publică din data de 28 noiembrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Ap
ÎCCJ 2024-11-28
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5596/2024
Ședința publică din data de 28 noiembrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bucureș
ÎCCJ 2024-11-22
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5456/2024
Ședința publică din data de 22 noiembrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bucureș
ÎCCJ 2024-12-04
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5695/2024
Ședința publică din data de 4 decembrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin acțiunea înregistrată
ÎCCJ 2025-01-16
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 81/2025
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2025 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bucureșt
Sursă