ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2595/2024

Ședința publică din data de 20 noiembrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și achiziții publice la data de 11.11.2024 sub nr. x/2024, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța, a solicitat anularea deciziei nr. 197D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central, de soluționare a contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța și, pe cale de consecință, anularea procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința civilă nr. 32 din 5 noiembrie 2024, Curtea de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și achiziții publice a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, reținând incidența prevederilor art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 și a art. 2 alin. (1) lit. b) din aceeași lege și, constatând că determinant pentru stabilirea competenței este actul principal, act administrativ, care produce efecte juridice prin el însuși, de sine stătător, în speță, acestea fiind procesul-verbal nr. x/30.10.2024 emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța, al cărui sediu se află în circumscripția teritorială a Tribunalului Constanța.

Prin sentința civilă nr. 3672 din 12 noiembrie 2024, Tribunalul Constanța, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Curții de Apel București, reținând în ceea ce privește competența materială că în cauză, actul contestat este reprezentat de decizia nr. 197D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, competența materială aparține Curții de Apel București. Cu privire la competența teritorială, a reținut, pe de o parte, că potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, astfel că este competentă instanța de la domiciliul reclamantei, situat în municipiul București. Pe de altă parte, a reținut că obiectul contestației reclamantei este reprezentat de anularea deciziei nr. 197D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, dacă s-ar fi determinat competența teritorială în funcție de sediul pârâtului, ar fi trebuit să se țină cont de faptul că reclamantul a ales să investească instanțele judecătorești din București, iar nu pe cele din Constanța

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Tribunalul Constanța a suspendat judecata și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competență cu care a fost legal sesizată în condițiile art. 136 alin. (2) coroborat cu art. 135 C. proc. civ., reține că, în speță, competența de soluționare a cererii revine Curții de Apel București - secției de contencios administrativ și fiscal.

Se constată că prezentul conflict de competență a intervenit între Tribunalul Constanța, secția I civilă și Curtea de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și achiziții publice.

Cu privire la natura juridică a litigiului, pe de o parte, Curtea de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și achiziții publice, a avut în vedere, la pronunțarea hotărârii de declinare a competenței, art. 10 alin. (1) și (3) teza a II-a din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, reținând că actele atacate ale birourilor electorale sunt acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative.

Pe de altă parte, la pronunțarea soluției de declinare a competenței, Tribunalul Constanța, secția I civilă a reținut incidența art. 10 alin. (3) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precizând în motivarea sa că în cauză, actul contestat este reprezentat de decizia nr. 197D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, competența materială aparține Curții de Apel București.

Prin urmare, s-a considerat că s-a atacat un act care are natura juridică de act administrativ jurisdicțional, susceptibil a fi atacat în condițiile Legii nr. 554/2004

Astfel, chestiunea în discuție vizează competența de soluționare, în primă instanță, a unei cauze în materia contenciosului administrativ, având ca obiect o decizie emisă de Biroul Electoral Central referitoare la constituirea/completarea biroului electoral organizat la nivelul unei unități administrativ teritoriale, iar ambele instanțe aflate în conflict s-au pronunțat ca atare în cauză, nefiind în discuție o eventuală natură civilă a litigiului.

De altfel, Înalta Curte reține că hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, și ele nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile Legii contenciosului administrativ, conform deciziei Curții Constituționale nr. 325/2004.

În acest sens, prin Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, s-a reținut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicționale, care aparțin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existența a trei categorii de acte determinate de competențele legale. Astfel, birourile electorale: soluționează conflictele apărute în perioada electorală (atribuții de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicționale); hotărăsc în legătură cu unele operațiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare și interpretare unitară a dispozițiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuții care intră doar în competența Biroului Electoral Central) (paragraful 57).

În aceleași considerente se arată că, atunci când legea organică stabilește o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative (paragraful 68).

În cauză, contestația formulată împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Nr. 14 Constanța a fost soluționată de Biroul Electoral Central prin decizia 197D/30.10.2024 în baza dispozițiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, motiv pentru care obiectul contestației judiciare este reprezentat de decizia emisă de Biroul Electoral Central.

Prin urmare, competența de soluționare se stabilește în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, reținând că, în speță, Biroul Electoral Central a emis decizia nr. 197D/30.10.2024 ce face obiectul prezentei contestații.

În raport de dispozițiile legale anterior menționate, care cuprind norme de competență de ordine publică, de obiectul cererii de chemare în judecată, precum și în raport de calitatea intimatului Biroului Electoral Central competența aparține secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de apel în a cărui rază teritorială se află sediul contestatoarei, conform art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, modificată.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că, din punct de vedere formal, contestația formulată în cauza de față este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanța competentă din punct de vedere material fiind, potrivit art. 10 alin. (1) din lege, curtea de apel, secția de contencios administrativ și fiscal, ca instanță competentă în privința litigiilor având ca obiect acte administrative emise de autoritățile publice centrale, în speță fiind incident criteriul rangului autorității emitente a actului administrativ contestat, iar din punct de vedere teritorial, conform art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, având în vedere sediul contestatorului din municipiul București, competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel București.

În contextul în care s-ar fi avut în vedere dispozițiile art. 10 alin. (3) ultima teză din Legea contenciosului administrativ competența de soluționare ar fi revenit tot Curții de Apel București, având în vedere că, potrivit deciziei contestate, sediul Biroului Electoral Central pentru alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 este situat în București.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, este Curtea de Apel București, secție de contencios administrativ și fiscal.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competența în soluționarea cauzei în favoarea Curtea de Apel București, secție de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București - secție de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 20 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.