ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2777/2024

Ședința publică din data de 09 decembrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Contestații Electorale la 5 noiembrie 2024, reclamanta A.. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central suspendarea efectelor Procesului-verbal nr. x/30.10.2024 pentru completarea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța cu reprezentanții partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri, altele decât partidele politice parlamentare și B..

La termenul de judecată din 7 noiembrie 2024, în fața Curții de Apel București - Contestații Electorale, reclamanta a procedat la extinderea cadrului procesual pasiv, arătând că înțelege să formuleze cererea în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și cu Biroul Electoral de Circumscripție nr. 14 Constanța.

Prin sentința civilă nr. 48 din 7 noiembrie 2024, Curtea de Apel București-Contestații Electorale a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Constanța, reținând că prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată - suspendarea executării procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța, competența de soluționare se stabilește în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat. Constatând totodată că prin H.G. nr. 109/30.01.2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 87/04.02.2008 a fost recunoscut statutul de utilitate publică A., în temeiul prevederile art. 10 alin. (1) și (3) teza a II - a din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel București - Contestații Electorale a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, instanță în a cărei rază teritorială se află sediul Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța.

Prin sentința nr. 3719 din 15 noiembrie 2024, Tribunalul Constanța, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel București, reținând că, potrivit cererii de chemare în judecată are calitatea de pârât Biroul Electoral Central, cu sediul în București, la dosarul cauzei neregăsindu-se nicio cerere de precizare a acțiunii inițiale în sensul introducerii în calitate de pârât a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța. Or, față de împrejurarea că sediul pârâtului se află în București, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, potrivit căreia reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, se instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanțelor din București, de la care nici părțile și nici instanța nu ar putea deroga.

Din perspectiva competenței materiale, Tribunalul Constanța a reținut că anterior introducerii cererii de suspendare, reclamanta a formulat contestație prin care a solicitat, în cadrul dosarului nr. x/2024, anularea deciziei nr. 197D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța, iar prin rezoluția din data de 01.11.2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a dispus trimiterea, pe cale administrativă a recursului către Curtea de Apel București, spre competentă soluționare. Concluzionând, Tribunalul Constanța, secția I civilă a apreciat că în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, competența materială aparține Curții de Apel București.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Tribunalul Constanța, secția I civilă a suspendat judecata și a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență, fiind înregistrat pe rolul secției I civile la 4 decembrie 2024.

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă, din punct de vedere material și teritorial, să soluționeze cauza este Tribunalul Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Se observă că atât Curtea de Apel București - Contestații electorale, cât și Tribunalul Constanța, secția I civilă, au apreciat natura cererii de chemare în judecată, în considerarea obiectului acesteia, ca aparținând contenciosului administrativ, fiecare dintre cele două instanțe raportându-se la criteriul rangului autorității emitente a actului contestat. Cu toate acestea, cele două instanțe aflate în conflict au reținut, în mod diferit, că obiect al cererii de chemare în judecată îl reprezintă, fie un act al Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța, fie un act al Biroului Electoral Central, aspect care a generat declinările reciproce de competență și ivirea conflictului negativ de competență.

Din perspectiva competenței materiale, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că cererea introductivă vizează suspendarea efectelor procesului-verbal nr. x/30.10.2024 pentru completarea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța. Nici din cuprinsul cererii introductive și nici din precizări ulterioare nu rezultă că reclamanta a înțeles să ceară suspendarea unui act al Biroului Electoral Central, prin care s-ar fi soluționat contestația împotriva actului indicat de reclamantă, ci actul administrativ a cărui suspendare se solicită emană de la Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța. Instanța nu poate asuma un alt obiect al cererii introductive, fără a pune, în prealabil, în discuția părților acest aspect și fără a încălca principiul fundamental al disponibilității părților în procesul civil, cu atât mai mult cu cât, la dosarul cauzei nu sunt depuse înscrisuri din care să rezulte că reclamanta a formulat contestație împotriva actului administrativ a cărui suspendare se solicită, iar aceasta ar fi fost soluționată de către Biroul Electoral Central și nici nu a făcut vorbire despre acest lucru în cuprinsul cererii introductive, ori al precizărilor de la termenul de judecată din 7 noiembrie 2024, în fața Curții de Apel București.

Conform art. 9 alin. (2) din C. proc. civ., "obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților. " Este real că, potrivit art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., "judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și a faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire", însă această prerogativă a instanței, subsumată rolului său activ în aflarea adevărului, nu poate înfrânge principiul disponibilității.

Chiar dacă obiectul cererii îl reprezintă suspendarea efectelor unui act administrativ, art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu instituie o competență specială în favoarea instanței învestite cu soluționarea fondului ori de câte ori cererea de suspendare se formulează în cadrul unui dosar distinct de cel în care se cere anularea actului, pentru a justifica astfel demersurile active întreprinse de Tribunalul Constanța, care a identificat un alt dosar inițiat de aceeași parte, vizând atacarea deciziei Biroului Electoral Central prin care a fost soluționată contestația formulată împotriva actului a cărui suspendare face obiectul dosarului. Dimpotrivă, se constată, că potrivit art. 14 alin. (1), "persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond", instanța competentă urmând a se stabili în raport cu toate elementele cauzei.

Așadar, fiind vorba despre un act administrativ al unei autorități publice locale/județene, în temeiul art. 10 alin. (1) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, competența materială de soluționare a cauzei în primă instanță revine tribunalului, secția de contencios administrativ și fiscal, în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat.

Din perspectiva competenței teritoriale, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, independent de împrejurarea că hotărârea Curții de Apel București conține inconsecvențe în ce privește prezența părților la soluționarea cererii, totuși, aspectele consemnate în cuprinsul acesteia, vizând precizarea cadrului procesual pasiv în sensul extinderii lui, prin cooptarea Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța, realizată verbal, în ședință, de către reprezentantul reclamantei, sunt de natură să facă dovada până la proba contrară, chiar dacă nu există o precizare scrisă la dosar în acest sens. Mai mult decât atât, aspectele consemnate în hotărârea Curții de Apel București cu privire la cadrul procesual pasiv, dau eficiență dispozițiilor art. 16

1

teza I din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "Când raportul juridic dedus judecății o impune, instanța de contencios administrativ va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altei persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului și instanța apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunța în fond."

Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului." Potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 "sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică."

Prin Hotărârea Guvernului nr. 109/30.01.2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 87/04.02.2008 a fost recunoscut statutul de utilitate publică A..

În consecință, în raport cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., ale art. 10 alin. (1) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, având în vedere calitatea reclamantei de autoritate publică asimilată, împrejurarea că pârâta - emitent al actului a cărui suspendare se solicită - are sediul în Constanța, precum și competența exclusivă instituită de art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește că revine Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei ce face obiectul conflictului negativ de competență.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 09 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.