Decizia nr. 5150/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 70/2023 a Curții de Apel Pitești

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - secția a II-a Civilă, la data de 17 noiembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamanta CET Govora S.a., în reorganizare judiciară, reprezentată legal prin A.. și Administrator Special, în contradictoriu cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice - Craiova și Ministerul Finanțelor - Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și contestațiilor, a solicitat anularea parțială a Deciziei nr. 13/P/27.05.2021 și anularea în tot a Raportului de inspecție economico-financiară nr. 2304/31.12.2020 și a Dispoziției obligatorii nr. 2303/31.12.2020, pe care le consideră nelegale și neîntemeiate, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 70 din data de 15.06.2023, Curtea de Apel Pitești - secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis, în parte, cererea de chemare în judecată, a anulat, în parte, actele atacate - Decizia nr. 13/P/27.05.2021 emisă de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - Biroul de Soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor, împreună cu Dispoziția obligatorie nr. 2303/31.12.2020 și Raportul de inspecție economico-financiară nr. 2304/31.12.2020, și anume numai în limita măsurilor înscrise la pct. 3 și 4 din dispoziție. A menținut actele atacate în ceea ce privește măsura de la pct. 1 din dispoziția obligatorie. Totodată, a obligat-o pe reclamantă să plătească expertului B. diferența de 9.584 RON, reprezentând onorariu redus în temeiul art. 451 alin. (2) C. proc.

civ. (9.421) și cheltuieli de efectuare a expertizei (163 RON). Executorie în ceea ce privește plata expertului. De asemenea, i-a Obligat pe pârâți, în solidar, să plătească reclamantei suma de 7.104 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând parte din onorariu expert, stabilită proporțional cu partea admisă a acțiunii, diferența rămânând în sarcina reclamantei. 3. Cererile de recurs Împotriva sentinței civile nr. 70 din data de 15.06.2023 a Curții de Apel Pitești, secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanta Cet Govora S.A. prin A. și pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea în numele Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Craiova și în numele Ministerului Finanțelor.

Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței atacate și rejudecând cauza să se dispună respingerea în totalitate a contestației formulate de CET GOVORA S.A.. În susținerea recursului a arătat că motivarea instanței este vădit eronată, raportat la faptul că întregul raționament juridic se bazează pe chestiuni pur teoretice, încălcând astfel dispozițiile art. 264 C. proc. civ., potrivit cărora: "(1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte si pe toate în ansamblul lor." În concret, instanța de fond validează raționamentul expertului raportat la faptul că prețurile decontate de reclamantă sunt valabile, mutatis mutandis, și relativ la relația acesteia cu partenerul contractual Govora S.A., aceste preturi fiind cele stipulate în contractul încheiat între părți.

Esențial este faptul că instanța de fond nu precizează care sunt motivele pentru care nu a ținut cont de egalitatea probelor administrate și nu a interpretat probele administrate coroborat, limitându-se la a prezenta doar situația în fapt privind realizarea lucrărilor, nu însă și din punct de vedere legal, fără a se raporta la dispozițiile legale aplicabile speței, precum și necesitatea respectării procedurii legale de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat. Hotărârea criticată nu precizează care sunt dispozițiile legale încălcate de organele de control care să conducă la nelegalitatea actelor administrative. Informațiile privind prețul de achiziție sunt imperios solicitate prin Formularul F3 prevăzut de Ordinul nr. 863/2008 pentru aprobarea unor prevederi din H.G.

nr. 28/2008 - anexa 1, în vigoare la data execuției lucrărilor Executanții pentru cele două lucrări, C. și respectiv Govora S.A., nu au completat datele din formular, nu au adus în momentul ofertării documente care să justifice modul de constituire a prețurilor la materiale (facturi achiziție materiale, fișe cu materiale pe stoc, oferte certe de la furnizori materiale), a consumurilor cu mâna de lucru (angajați calificați pe meserii, pontaje care să justifice numărul de ore de manoperă din ofertă), a consumurilor cu utilajele de construcții, în care se cuprinde valoarea rezultata din totalul orelor de funcționare a utilajelor respective și din tariful mediu orar corespunzător funcționarii (dovada existenței, utilajelor proprii, contracte de închiriere pentru altele, modul de constituire, a tarifului, manopera deservenți) cheltuieli aferente consumurilor privind transporturile/dovada existenței lor, contracte închiriere, dacă este cazul).

Datele din ofertele financiare nu au fost corelate cu datele reale din evidențele contabile ale ofertanților. Dacă Beneficiarul (solicitantul ofertei) corela datele, atunci prețurile ofertate de cei doi executanți, pentru cele două lucrări, la materiale, manoperă, utilaje, transport ar fi fost mai mici, iar ulterior întocmirea contractelor și decontarea lucrărilor în baza devizelor de lucrări s-ar fi efectuat la preturi mai mici, iar patrimoniul public administrat de CET Govora nu ar fi fost afectat cu aceste sume achitate in plus.

Instanța face referire la controalele încrucișate, precizând faptul că în cuprinsul proceselor-verbale de control se face mențiunea că nu au fost identificate aspecte care să încalce prevederile legale în materie fiscală și nu au rezultat consecințe de ordin fiscal sau de ordin declarativ, concluzia fiind de natură să aibă implicații și sub aspecte/e financiare analizate, întrucât privind aceiași situație și același contract încheiat, între reclamantă și C. nu pot exista concluzii fundamentai opuse. Inspecția economico-financiară este reglementată de O.U.G. nr. 94/2011, privind organizarea și funcționarea inspecției economico-financiare. Scopul solicitării controlului încrucișat a fost de a transmite documente financiar contabile de la executanții lucrărilor (societăți cu capital privat), ia care inspecția economico-financiară nu are competențe de verificare în conformitate cu O.U.G.

nr. 94/2011. Concluziile din procesele-verbale întocmite de inspecția fiscală privesc doar fapte de natură fiscală, respectiv mențiunile; că nu au fost identificate aspecte care să încalce prevederile legale în materie fiscală -si nu au rezultat consecințe de ordin fiscal sau de ordin decfaratiy4iscâl.': Inspecția economico-financiară a analizat toate documentele, solicitate și transmise de către Inspecția fiscală de la cele două societăți cu capital privat, respectiv C. S.R.L. și GOVORA S.A., care au efectuat lucrări către CET Govora S.A., (societate cu capital de stat) și a verificat modul de administrare a patrimoniului public de către aceasta în relațiile cu cei doi executanți, conform legislației specifice, respectiv: O.U.G.

nr. 94/2011, O.G. nr. 119/1999, H.G. nr. 28/2008, Ordin nr. 28/2008. De asemenea se reține faptul că inspecția economico-financiară la operatorii economici de regulă precede inspecția fiscală, conform art. 7 din H.G. nr. 101/2012-norme privind înființarea, organizarea și funcționarea inspecției economico-financiare: Art. 7 - Inspecția economico-financiară ia operatorii economici de regulă precede inspecția fiscală. În concluzie, între inspecția fiscală și cea economico-financiară nu există concluzii fundamental opuse. Instanța a avut în vedere raportul de expertiză contabilă întocmit de expert B. și înscrisurile depuse de reclamantă și nu a primit apărările și nici obiecțiunile față de raportul de expertiză, formulate de apărare, fiind considerate neîntemeiate.

Punctul de vedere ai echipei de inspecție este că Instanța a avut în vedere, în baza expertizei, numai prețurile la materiale din ofertele financiare și faptul că la decontare nu s-au depășit aceste prețuri, dar nu a avut în vedere prețurile la materiale achiziționate de executanții C. și Govora S.A., de !a diverși furnizori, așa cum rezultă din facturile de aprovizionare puse la dispoziție de cei doi executanți cu ocazia controalelor încrucișate dispuse. La momentul depunerii ofertelor, executanții nu au anexat la ofertele financiare facturi de aprovizionare materiale, sau diverse oferte de la furnizori, din bare să rezulte modul de constituire a prețurilor la materialele ofertate. Aceste prețuri de achiziție nu coincid cu preturile din ofertele financiare acceptate de beneficiarul CET Govora S.A..

în ofertele financiare prețurile au fost mai mari decât cele efectiv aprovizionate. Dacă s-ar fi solicitat de către CET facturi de aprovizionare materiale sau diverse oferte de la furnizori, atunci prețurile din devizele-oferta, ulterior prețurile din situațiile de lucrări care ulterior au fost decontate ar fi fost mai mici. Instanța în baza expertizei, la solicitarea Expertului să verifice în legătură cu deservenții menționați în raportul de inspecție economico- financiară (pct. 2.1.4.4-pp 33-61), dacă numărul orelor de muncă prestate de aceștia conform documentelor (pontaje, foi colective de prezență, state de plată), este același cu numărul de ore reprezentând manoperă directă, ce a fost facturată și decontată de către CET Govora S.A., a reținut faptul că pentru numărul orelor de muncă prestate de deservenți conform documentelor justificative este același cu numărul de ore reprezentând manoperă ce a fost facturată de către C. S.A.

și decontată CET Govora S.A.. Așadar, expertul a avut în vedere la întocmirea anexei nr. 2. Analiza orelor de muncă prestate de deservenți (care a stat la baza expertizei) doar contractul de lucrări, iar ca documente justificative aferente: oferta financiară, devizele de lucrări, listele consumurilor de resurse materiale, cu mâna de lucru, cu orele de funcționare ale utilajelor de construcții. Expertul contabil nu a avut în vedere documentele și informațiile din evidențele financiar-contabile ale executanților, puse la dispoziție de controalele încrucișate, respectiv pontaje, foi colective de prezență, state de plată reprezentând cheltuielile cu manopera efectiv realizate. Dacă expertul ar fi avut în vedere aceste documente, ar fi constatat faptul că executanții nu au putut justifica cu documente încadrarea de personal salariat în concordanță cu manopera solicitată la decontare și încasată așa cum apare detaliat în extrasul de resurse pe profesii/specializări.

Din analiza acestor documente se constată un număr de ore efectiv-prestate de deservenți mai mic față de numărul de ore solicitat la decontare executanții lucrărilor prin deviz (reprezentând manoperă directă). Monopera trecută în ofertele financiare și ulterior pe deviz, nu' este reală, încărcându-se valoarea ce a fost facturată de executanți și acceptată la plată de beneficiarul CET Govora S.A. cu sume fictive. Instanța, în baza expertizei, la solicitarea Expertul să verifice în legătură cu utilajele menționate la pot. 2.1.4.4, din Raportul de Inspecție Economico-Financiară, dacă pentru numărul orelor de funcționare, facturate și decontate de către CET Govora S.A., există documente justificative (foi activitate etc), a reținut faptul că pentru numărul orelor de funcționare facturate de către C. S.R.L., și decontate de către Govora S.A., există documente justificative.

Expertul a avut în vedere doar Contractul sectorial nr. 14069/09.12.2014, iar ca documente justificative aferente: oferta financiară, devizele de lucrări; listele consumurilor de resurse materiale, cu mana de lucru, cu ore de funcționarea utilajelor de construcții. Expertul contabil nu a avut în vedere documentele și informațiile puse la dispoziție de controalele încrucișate, din evidența contabilă a executantului: foi activitate, faz-uri, etc. Dacă ar fi avut în vedere aceste documente, ar fi constatat faptul că executantul nu ar fi putut justifica cu documente sumele solicitate pentru articolul de deviz-utilaje și încasate așa cum apare detaliat în extrasul de resurse -lista consumurilor de ore de funcționare a utilajelor de construcții-realizat în lună, solicitând suplimentar ore de funcționare utilaje.

Din analiza acestor documente, expertul ar fi constatat un număr de ore efectiv prestate de utilaje, conform evidenței contabile ale executantului, mai mic față de numărul de ore reprezentând cheltuieli directe trecute în ofertele financiare și ulterior pe deviz, valoare ce nu este reală, încărcându-se valoarea ce a fost facturată de executanți și acceptată la plată de beneficiarul CET Govora S.A. cu sume fictive. Instanța, în baza expertizei, la solicitarea dacă există cheltuieli nejustificate și cuantumul acestor cheltuieli, a reținut faptul că decontarea a fost efectuată pe baza documentelor justificative constând în facturi fiscale, însoțite de situații de lucrări întocmite în mod corect pe baza preturilor unitare din devizul ofertă, prețul decontat fiind cel contactat, expertul contabil concluzionează că nu există cheltuieli nejustificate.

Expertiza a avut în vedere ca și documente justificative pentru decontare numai facturile fiscale, însoțite de situații de lucrări, întocmite corect pe baza preturilor unitare din devizul ofertă, prețul decontat fiind cei contractat. Expertul contabil nu a avut în vedere controalele încrucișate dispuse, documentele justificative din spatele devizelor de lucrări sau lipsa acestora, cu toate că au fost solicitate.

Dacă ar fi avut în vedere toate acestea, ar fi constatat faptul că devizele ofertă nu au acoperire cu documente față de evidența contabilă a executanților lipsă materiale sau preturi mai mari în devize la cele aprovizionate; lipsa programului și foaia de lucru, foaia colectivă de prezență și extrasul de stat pentru formațiile care au lucrat efectiv la aceste lucrări, precum și modul de calcul al tarifelor pentru manoperă; lipsa unei situații a utilajelor solicitate la plată prin devizele ofertă; lipsa foilor de activitate pentru ele; modul de calcul al cheltuielilor indirecte. Se constată faptul că ofertele financiare au fost supraevaluate, iar ulterior decontarea în baza devizelor de lucrări de către beneficiarul CET Govora a unor sume fictive, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 6 din Legea contabilității nr. 82/1991, O.G.

nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv - art. 5 și H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice Ordinul nr. 863/2008 pentru aprobarea unor prevederi din H.G. nr. 28/2008. Față de cele prezentate solicită admiterea recursului, casarea în parte, a sentinței și rejudecând cauza să se dispună respingerea în totalitate a contestației formulate de către S.C. CET GOVORA S.A.. În drept a invocat dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Reclamanta Societatea CET a solicitat admiterea recursului și pe cale de consecință să se dispună: casarea sent.civ.

nr. 70/F-CONT/15.06.2023 și, în rejudecare, să se dispună admiterea acțiunii și anularea în tot a Raportului de inspecție economico-financiară nr. CRR AIF 2304/31.12.2020, a Dispoziției obligatorii nr. CRR-AIF2303/31.12.2020, anularea parțială a Decizieiinr. 13/P/27.05.2021, obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată . În motivarea recursului a arătat că prin sentința atacată pe calea prezentului recurs, instanța de fond a admis în parte contestația formulată de CET Govora S.A. împotriva Raportului de inspecție economico-financiară nr. CRR AIF 2304/31.12.2020, a Dispoziției obligatorii nr. CRR-A1F 2303/31.12.2020, a Deciziei nr. 13/P/27.05.2021, dispunând anularea măsurilor înscrise la pct. 3 și 4 din actele administrative atacate și a menținut măsura de la pct. 1 din dispoziția obligatorie.

Consideră soluția instanței de fond ca nelegală în privința menținerii măsurii de la pct. 1 din dispoziția obligatorie, sentința fiind pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, iar hotărârea este nemotivată sub aspectul respingerii criticilor noastre privind nelegalitatea măsurii nr. 1 din actele administrative atacate. Judecătorul fondului nu a analizat cauza sub toate aspectele, pronunțând o hotărâre nelegală, fapt pentru care considerăm că sunt incidente motivele de recurs prevăzute la art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ. Judecătorul trebuie să judece conform problemelor încredințate și probate, secundum allegata et probate judex judiciare devet și, mai mult decât atât, secundum leges non legibus judicandum est, leges non sunt judicande.

În dreptul European, obligativitatea motivării hotărârii judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauzele Aehina împotriva României, Gheorghe împotriva României) subliniază rolul pe care motivarea unei hotărâri îl are pentru respectarea art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și arata că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile părților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă sau cel puțin de a le aprecia.

A nu motiva o hotărâre și a nu prezenta argumentele pentru care au fost înlăturate susținerile părților echivalează cu o necercetare a fondului cauzei. Obligația de motivare a hotărârii vine în conflict cu motivarea instanței care a judecat fondul cauzei, sau mai bine spus cu lipsa acestei motivări, atâta vreme cât nu cunoaște argumentele pentru care judecătorul fondului a ignorat în totalitate apărările subscrisei cu privire la nelegalitatea măsurii de la pct. 1, aceasta preluând considerentele unei alte hotărâri judecătorești, care nu are nicio legătură cu prezenta cauză. Cu privire la prima măsură constând în achiziția de servicii de asistență juridică, instanța de fond în mod greșit a reținut că acestea s-au realizat cu nerespectarea prevederilor O.U.G.

nr. 26/2012. Instanța nu a făcut o analiză proprie a situației de fapt, ci în mod greșit a reținut considerentele sentinței civile nr. 5/12.01.2017 pronunțată de Curtea de Apel Pitești ca având putere de lucru judecat în cauză, motiv pentru care nu a mai făcut propria analiză, ci s-a raportat exclusiv la cele reținute prin hotărârea antemenționată. Or, sent.civ. nr. 5/2017 nu are nicio legătură cu prezenta cauză, privește un alt control, alt raport de inspecție economico-financiară, alte perioade verificate și alte contracte de asistență juridică decât cele din dosarul de față. Pentru aceste considerente, pe de o parte instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 430, 431 C. proc.

civ., pe de altă parte soluția este practic nemotivată sub aspectul respingerii cererii noastre privind anularea măsurii de la pct. 1 din actele administrative contestate. În urma controlului efectuat, echipa de inspecție a constatat că: - pe contracte nu este aplicată viza CFP; - documentele justificative ale prestațiilor nu detaliază numărul de ore alocate pentru fiecare activitate, nu sunt confirmate de partenerii de negocieri sau de reprezentanții CET Govora și poartă viza CFP; - în perioada derulării contractelor de asistență juridică in cadrul societății funcționa Biroul Juridic si toate operațiunile derulate prin contractele de reprezentare puteau fi realizate de acest birou; - achiziționarea serviciilor juridice s-a făcut fara aprobarea si mandatarea reprezentanților Consiliului Județean; - sumele nu au fost aprobate prin BVC rectificat prin HCJ nr. 230/27.11.2015.

Serviciile de asistență și reprezentare avocațială au fost prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al societății, aprobat prin hotărâre de către Consiliul Județean Vâlcea, în calitate de acționar unic al CET Govora S.A.. Bugetul de venituri și cheltuieli a fost aprobat în structura și formatul impuse de O.G. nr. 26/2013, prin urmare Consiliul Județean și-a dat acordul ca, pe parcursul exercițiului bugetar 2014, respectiv 2015, să se facă angajamente legale și să se consemneze sumele derivate din aceste angajamente. Aprobarea achiziției de servicii de asistență juridică prin manifestarea de voință a reprezentantului CJ Vâlcea în Adunarea Generală a Acționarilor CET se încadrează pe deplin în prevederile O.U.G.

nr. 26/2012. Prin faptul că, prin hotărâre, Consiliul Județean Vâlcea, în calitate de acționar unic si proprietar al Societății, a aprobat bugetul de venituri si cheltuieli al Societății in structura si formatul impuse de O.U.G. nr. 26/2013, O.M.F.P. nr. 2032/2013, în care s-a prevăzut in mod expres la Capitolul A - Cheltuieli cu bunuri si servicii, subcapitolul b - cheltuieli privind comisioanele si onorariile, articolul b1 - cheltuieli privind consultanta juridica, suma de 1.830.200 RON, Consiliul Județean si-a dat acordul ca, pe parcursul exercițiului bugetar 2014, sa se facă angajamente legale si sa se consemneze sumele derivate din aceste angajamente (care au luat forma de contracte sau acte adiționale la contracte deja încheiate) prin angajamente bugetare a căror valoare sa nu depășească suma bugetată.

Menționează ca, pe parcursul anului bugetar 2014, s-au contractat servicii de reprezentare și consultanță avocațială în sumă de 1.077.064 RON, realizându-se o economie la aceasta cheltuiala in suma de 753.136 RON. Conform Legii finanțelor publice nr. 500/2002, articolele și alineatele cuprinse in cadrul capitolelor de cheltuieli au destinație precisa și limitata. Prin urmare, odată ce Consiliul Județean a aprobat aceste cheltuieli, ele puteau fi angajate în contracte specifice si efectuate de către CET Govora, adică plătite, fie pe parcursul anului in care au fost angajate, fie daca ele au fost contractate într-un exercițiu financiar anterior și neplătite în acel an, în anul următor. Acestea trebuie privite din perspectiva bugetara multianuala, concepție care implica faptul ca nu exista o suprapunere pe parcursul unui singur exercițiu bugetar a plăților cu angajamentele legale asumate.

Instanța a reținut în mod greșit pretinsa încălcare a dispozițiilor art. I alin. (3) lit. a) si b) din O.G. nr. 26/2012.

Potrivit dispozițiilor legale amintite: "(3) În situații temeinic justificate, in care activitățile juridice de consultanță, de asistența și/sau de reprezentare, necesare societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale, precum și regiilor autonome prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridica angajat in aceste entități, pot fi achiziționate servicii de aceasta natura, in condițiile legii, numai cu aprobarea și mandatarea reprezentanților statului sau unităților administrativ-teritoriale in organele de conducere ale acestora: - de către ordonatorul principal de credite coordonator, in cazul celor la care statul este acționar integral sau majoritar; - de către consiliile locale, consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, pentru cele la care unitățile administrativ-teritoriale dețin integral sau majoritar capitalul social". Prin interpretarea aplicată a dispozițiilor sus-citate în situația CET Govora, rezulta in mod neechivoc că îi este permis, pentru situații temeinic justificate, sa contracteze servicii de asistenta juridica si/sau de reprezentare, cu respectarea și în limitele mandatului dat de CJ Vâlcea, în calitate de acționar al CET Govora.

Toate contractele încheiate cu casele de avocatura sunt aprobate de către Consiliul de Administrație al CET Govora. La ședințele Consiliului de Administrație participa de fiecare data reprezentatul Consiliului Județean la CET Govora. Prin urmare, toate masurile care se iau ca urmare a hotărârilor luate de către Consiliul de Administrație si care devin executorii pentru Societate se iau cu vot deschis prin participarea reprezentantului Consiliului Județean Vâlcea. Astfel, reprezentantul CJ Vâlcea în Adunarea Generala a Acționarilor CET Govora a participat și si-a exprimat punctul de vedere in sensul aprobării achiziției de servicii juridice in cadrul ședinței Consiliului de Administrație. Manifestarea de voința a reprezentantului CJ Vâlcea in Adunarea Generala a Acționarilor CET Govora, astfel cum acesta este cerut de O.U.G.

nr. 26/2012, a fost exprimat în mod valabil, așa cum este prevăzut in Decizia Consiliului de Administrație, anexa la raport. În acest sens, interpretarea reținută de echipa de control apare nu numai ca fiind de un formalism excesiv, dar este si eronata, în condițiile in care reprezentantul unității administrativ - teritoriale în cadrul organului de conducere al societății a aprobat încheierea contractelor de asistenta juridică. Interpretarea textelor din O.U.G. nr. 26/2012 trebuie sa se facă în lumina si cu observarea spiritului instituirii acestora de către legiuitor.

Soluția instanței este total eronata de vreme ce: (i) toate contractele încheiate cu casele de avocatura sunt aprobate de către Consiliul de Administrație al CET Govora, (ii) la ședințele Consiliului de Administrație, participa de fiecare data reprezentatul Consiliului Județean la CET Govora, iar (iii) delegarea reprezentantului CJ Vâlcea in Adunarea Generala a Acționarilor CET Govora are, in acest caz, tocmai scopul de manifestare a voinței in ceea ce privește achiziția de servicii juridice in cadrul ședinței Consiliului de Administrație.

Dacă s-ar considera ca prezența unui reprezentant al Consiliului Județean Vâlcea in cadrul ședinței Consiliului de Administrație nu poate fi echivalentul unei aprobări sau hotărâri date de Consiliul Județean prin reprezentantul sau s-ar reduce, in mod nejustificat, rolul legal al reprezentantului CJ Vâlcea in CET Govora la o simpla prezenta fizica fara efecte juridice și face abstracție de faptul ca acesta si-a manifestat voința, în mod legal, in ceea ce privește achiziția serviciilor juridice. Prin contractarea acestor servicii, s-a realizat o bună gestiune economico-financiară, astfel cum aceasta este prevăzuta in O.U.G. nr. 119/1999 privind organizarea si exercitarea controlului intern de gestiune si al controlului financiar preventiv, contrar celor susținute de organele de control.

Astfel, legalitatea acestor contracte a fost asigurata prin includerea sumelor in buget si prin aprobarea bugetului de către Consiliul Județean si de către reprezentantul acestuia atunci când s-au contractat in mod individual contractele de consultanta si reprezentare.

Oportunitatea a rezultat din existenta unor spete de o complexitate deosebita si pentru care nu exista in mod obișnuit competenta de specialitate in cadrul Compartimentului Juridic, cum ar fi: (i) transferul unor active de la D. la CET Govora, (ii) reprezentarea intereselor CET Govora in cadrul procedurii de reorganizare judiciara a E. S.A., reprezentare de care depinde in mod covârșitor recuperarea sumelor prevăzute în planul de reorganizare și încasarea sumelor rezultate din momentul deschiderii procedurii insolventei și până în momentul aprobării si confirmării planului de reorganizare al E. S.A., (iii) participarea la planul de distribuție a sumelor recuperate de către administratorul judiciar, contestația unor masuri ale administratorului judiciar care sunt in mod vădit in defavoarea societății.

Eficienta si eficacitatea contractării acestor servicii rezulta dincolo de orice echivoc din litigiile disputate in contradictoriu intre CET Govora si diverse societăți comerciale si recuperarea unor sume importante de bani sau, respectiv, respingerea de către instanțele de judecata a pretențiilor formulate de părțile din procesele respective care au chemat in judecata societatea. În mod greșit s-a reținut că documentele justificative pentru prestarea serviciilor nu detaliază numărul de ore alocat pentru fiecare activitate, nu sunt confirmate de partenerii de negocieri sau de reprezentanții CET Govora si nu poarta viza CFP. Rapoartele de activitate nu trebuie sa fie semnate sau aprobate de către CET Govora S.A..

Acestea sunt furnizate, in toate cazurile, către CET Govora cu scop strict de informare. Prin urmare, nu este necesara semnarea spre aprobare de către CET Govora a acestora, in condițiile in care documentele acestea nu emana de la societate, fiind doar înscrisurile justificative ale facturilor. Se poate observa cu ușurință că în "Fișa de timp" anexata facturilor este descrisa activitatea prestata de avocați, alături de timpul efectiv alocat acesteia. Niciodată nu vor exista criterii suficiente de determinare a prestațiilor cu caracter concret, pentru ca activitatea avocațială este una vasta care, pentru a îndeplini o sarcina, trebuie sa parcurgă mai multe etape: studiu legislație, jurisprudenta, discuții, redactare diverse adrese pentru stabilirea în clar a situației, pentru ca apoi sa poată trece la redactarea unei acțiuni, cai de atac etc. Cu privire la relația contractuala dintre CET Govora S.A.

și F. și Asociații, inspectorii fiscali au reținut un prejudiciu raportat la un contract de asistenta juridica care nu exista. Astfel, arătam ca nu a fost încheiat niciun contract cu nr. x/15.04.2015 cu aceasta societatea de avocatura. Această mențiune din Raport nu are legătură deci cu inspecția fiscală efectuată la CET Govora S.A., actul administrativ-fiscal conținând erori grave. Instanța nu a analizat în niciun fel acest aspect. În ce privește Contractul nr. x/29.09.2008 dintre G. și CET Govora S.A., prevederile OMFP nr. 923/2014 și O.U.G. nr. 26/06.06.2012, ce se pretinde ca nu au fost nerespectate, nu sunt aplicabile in aceasta situație, având in vedere data la care a fost încheiat contractul.

Și această situație a fost ignorată de instanța de fond. Astfel, actele și faptele trecute (facta praeteritd) nu pot genera decât efectele juridice prevăzute de legea în vigoare la momentul încheierii, ori, după caz, al săvârșirii sau producerii lor, fie că este vorba despre efectele produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi — ceea ce se admitea și în trecut și este impus de principiul constituțional al neretroactivității legii noi - fie că este vorba despre efectele produse după intrarea în vigoare a legii noi, ceea ce constituie un element de noutate. Așadar, în mod greșit s-a constatat încălcarea art. 1 alin. (3) lit. a) și b) din O.U.G. nr. 26/06.06.2012, act normativ care nu era in vigoare la momentul încheierii contractului, deci nu exista obligația achiziționării de servicii juridice doar in situații temeinic justificate și cu aprobarea reprezentanților unităților administrativ-teritoriale.

De asemenea, OMFP 923/2014 privind controlul financiar preventiv nu era in vigoare la momentul încheierii contractului si derulării acestuia, astfel ca cele reținute în raport sunt nelegale sub acest aspect. Dintre numeroasele litigii în care G. și asociații au asigurat reprezentarea CET Govora S.A., menționează litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2014, prin care reclamantul H. S.A. solicita obligarea pârâtei CET Govora S.A. la plata unor despăgubiri de 5,5 milioane euro ca urmare a inexistenței dreptului de proprietate asupra pachetului de acțiuni deținut la USG, ca urmare a conversiei de datorii în acțiuni. Miza acestui litigiu era însăși continuarea activității CET Govora S.A., care, dacă ar fi fost obligată la plata acestei sume, ar fi intrat în faliment.

Complexitatea dosarului este evidentă și doar expertiza deosebită în domeniu a acestei societăți de avocatură a adus câștig de cauză societății CET Govora S.A.. Suma reținută în Raportul de inspecție reprezintă onorariul de succes aferent serviciilor de asistență juridică și reprezentare prestate în dosarul nr. x/2014, conform contractului din 25.09.2008, art. 2 și 3, respectiv onorariul de succes în valoare de 2% din valoarea pretențiilor. Contractul nr. x/30.04.2014 încheiat cu Cabinet de Avocat I.. În perioada 2014-2015 J. a reprezentat și asigurat asistența juridică în mai multe cauze, printre care dosarul nr. x/2011 având ca obiect obligația de a face în litigiu cu K. și dosarul nr. x/2014 al Curții de Apel Pitești privind anularea Deciziei ANRE de supracompensare pentru bonusul de cogenerare acordat în perioada 2011-2013.

Complexitatea deosebită a acestor dosare și miza lor au justifică angajarea unor servicii juridice specializate. Instanța nu a răspuns nici criticii noastre privind lipsa de justificare a temeiul considerării ca neeconomicoase a cheltuielilor efectuate cu încheierea contractelor de asistenta juridica din cadrul actelor administrative contestate. S-a reținut ca CET Govora S.A. a efectuat cheltuieli neeconomicoase cu privire la contractele de asistenta juridica, invocând art. 5 alin. (1) din O.G. 119/31.08.1999. Cu toate acestea, așa cum am arătat prin contestația formulată, echipa de control nu a precizat, asa cum o cere paragraful 2 al art. 20 din Norma metodologica 2012 privind înființarea, organizarea si funcționarea inspecției economic-financiare, care sunt influentele financiare si nici care este temeiul considerării cheltuielilor ca fiind unele neeconomicoase.

Astfel, potrivit acestor dispoziții legale: "Pentru deficientele constatate se consemnează in mod obligatoriu actele normative încălcate, cu stabilirea influentelor financiare si bugetare nefavorabile(...) ". Echipa de control nu a analizat nici problematica juridica, nici rezultatele asistentei juridice necesare CET Govora în perioada de referință. Emiterea actelor a căror anulare o solicita s-a efectuat in mod nelegal, iar măsura aplicata nu este nici explicata si nici întemeiata pe prevederile legale in vigoare. Mai mult decât atât, in niciun caz întinderea eventualelor prejudicii (fara a achiesa la ideea ca ar exista) nu poate fi considerată ca fiind egala cu întreaga suma achitata pentru serviciile juridice prestate societății de către firmele de avocatura contractate, asa cum lasă sa se înțeleagă echipa de control.

Prin urmare, se impune anularea actelor contestate. Întrucât instanța nu și-a motivat soluția și nu a răspuns argumentelor recurentei, hotărârea este nelegală. Apreciază hotărârea ca nelegală și sub aspectul soluției pronunțate asupra nulității inspecției pentru depășirea duratei legale de efectuare a inspecției economico-financiare prevăzută de art. 16 din O.U.G. nr. 94/2011.

Există anexate la Raportul de inspecție Adresa nr. x/13.06.2017 și Adresa nr. x/03.08.2017, prin care se comunică suspendarea inspecției în temeiul art. 4 alin. (1) din Ordinul MF nr. 1553/2012: "(1) Data de la care se suspendă acțiunea de inspecție economico-financiară se comunică în scris operatorului economic, în termen de 5 zile de la data aprobării suspendării." Ordinul nr. 1553/2012 privind condițiile și modalitățile de suspendare a acțiunii de inspecție economico-financiară prevede la art. 4: "(1) Data de la care se suspendă acțiunea de inspecție economico-financiară se comunică în scris operatorului economic, în termen de 5 zile de la data aprobării suspendării." Art. 5 din același act normativ prevede că: "După încetarea condițiilor care au generat suspendarea inițiată de organul de inspecție economico-financiară, se reia acțiunea de inspecție economico-financiară, data acesteia fiind comunicată în scris operatorului economic, în termen de 5 zile de la data constatării încetării condițiilor de suspendare." Decizia de suspendare, fiind un act fiscal, trebuie să îndeplinească condițiile art. 46 CF, lipsa oricărui element dintre cele prevăzute la art. 46 atrage nulitatea actului, cum expres prevede art. 49 CF. Cum deciziile nu sunt motivate, cel puțin pentru faptul că nu se arată temeiul suspendării, acestea sunt lovite de nulitate.

Cum deciziile de suspendare nu au fost comunicate și nici nu îndeplinesc condițiile prevăzute de Ordinul nr. 1553/2012, acestea nu puteau produce efecte juridice. În acest context, instanța trebuia să constate că inspecția fiscală nu a fost niciodată suspendată. S-a arătat prin contestația formulată că inspecția economico- financiară este nulă pentru că a fost depășită durata legală prevăzută de art. 16 din O.U.G. nr. 94/2011. Art. 16 din Ordonanța de urgență nr. 94/2011 privind organizarea și funcționarea inspecției economico-financiare: "(1) Durata efectuării inspecției economico-financiare este stabilită de organele de inspecție în funcție de obiectivele stabilite și nu poate fi mai mare de 3 luni.

În cazul operatorilor economici care au calitatea de mari contribuabili, conform Ordonanței Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al celor care au sedii secundare, durata inspecției economico-financiare nu poate fi mai mare de 6 luni. Acțiunea de inspecție economico-financiară poate fi suspendată ori de câte ori sunt motive justificate pentru aceasta. Condițiile și modalitățile de suspendare se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice. La calculul duratei inspecției economico-financiare nu sunt incluse perioadele în care acțiunea de inspecție economico-financiară este suspendată.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), ministrul finanțelor publice poate dispune efectuarea de misiuni de inspecție economico-financiară pe perioada derulării programelor de interes național și strategic stabilite prin acte normative la operatorii economici reprezentativi în domeniul vizat." A arătat prin contestația formulată că inspecția a fost prelungită nejustificat. Termenele stabilite în baza legii de un organ fiscal pot fi prelungite de acesta în situații temeinic justificate, la cerere sau din oficiu. Când inspecția s-a făcut cu depășirea termenului legal, devine incidență sancțiunea decăderii. Potrivit art. 185 noul C. proc. civ.: "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel.

Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate". Incidența acestui text legal rezultă din disp. art. 3 alin. (2) CPF care arată că: "Unde prezentul cod nu dispune, se aplică prevederile C. civ. și ale C. proc. civ… "Rezultă că, în caz de neîndeplinire a actului procedural în termenul prevăzut de lege intervine decăderea care constă în pierderea dreptului de a îndeplini această procedură (a se vedea practică judiciară sentința 1580/CAF/24.11.2009 a Tribunalului Vâlcea în dosar nr. x/2009, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia Curții de Apel Pitești). Oportunitatea sancțiunii decăderii rezultă din împrejurarea că, prin întârzierea absolut inexplicabilă a finalizării inspecției s-a cauzat un prejudiciu, concretizat în acumularea fără temei a accesoriilor la eventuala creanță fiscală ce a fost stabilită, din vina ANAF.

Decăderea atrage sancțiunea nulității actelor efectuate ulterior împlinirii unui termen. Prelungirea excesivă a inspecției a condus la încălcarea principiului proporționalității, neexistând alt temei decât îmbogățirea fără justă cauză a statului, cu încălcarea cauzei CJUE Salomie și Oltean cu privire la faptul că dobânzile și penalitățile nu trebuie să fie excesive - cauza C-183/2014 Salomie și Oltean, dar și cauza C-424/12 S.C. Fatorie S.R.L., trimisă de CA Oradea, care la punctul 50 spune: în ceea ce privește majorările de întârziere, trebuie amintit că, în lipsa unei armonizări a legislației Uniunii în domeniul sancțiunilor aplicabile în caz de nerespectare a condițiilor prevăzute de un regim instituit prin această legislație, statele membre rămân competente să aleagă sancțiunile care le par adecvate.

Acestea sunt însă obligate să își exercite competențele cu respectarea dreptului Uniunii și a principiilor sale generale și, în consecință, cu respectarea principiului proporționalității (se vedea în acest sens printre altele Hotărârea din 16 decembrie 1992, Comisia/Grecia, C-210/91, Rec, p. 1-6735, punctul 19 și jurisprudența citată, Hotărârea din 7 decembrie 2000, de Andrade, C-213/99, Rec, p. 1-11083, punctul 20, precum și Hotărârea Rodopi-M 91, citată anterior, punctul 31). În contestația formulată a arătat că masurile trasate de organele de inspecție economico-financiară sunt de natură să afecteze grav drepturile subiective ale recurentei-reclamante. Măsurile impuse de inspectorii fiscali sunt imposibil de executat, întrucât vizează plăți făcute in 2015, fiind prescrisa la acest moment orice forma de recuperare a acestora.

Actele contestate conțin o serie de măsuri de natură să aducă recurentei prejudicii importante, în special de natură patrimonială. În plus, este de reținut sancțiunea incidență pentru nerecuperarea prejudiciilor, respectiv faptul că o astfel de atitudine ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni. Așadar, având în vedere, pe de o parte, natura, importanța și gravitatea măsurilor dispuse și consecințele emiterii actelor administrativ-fiscale, și, pe de altă parte, lipsa motivării acestora, se impunea anularea constatărilor și a măsurilor impuse. Art. 13 din Codul de procedură fiscală impune obligativitatea interpretării reglementărilor fiscale cu respectarea voinței legiuitorului, ori s-a făcut o interpretare proprie, eronata, extinzând in mod nelegal obligațiile operatorilor economici si documentele care, justificau plățile efectuate.

S-a încălcat chiar principiul bunei-credințe prin sancționarea pentru neîndeplinirea unor obligații care nu sunt prevăzute de vreo lege. Față de motivele invocate, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și obligarea intimatei, in temeiul art. 453 C. proc. civ., la plata tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate de soluționarea prezentei cauze. Apărări formulate Părțile nu au formulat întâmpinări în cauză. 4. Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Instanța de control judiciar constată că recursul pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. Din lecturarea susținerilor recurentei-pârâte rezultă că aceasta a invocat formal motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ. fără a evidenția vreun element de nelegalitate a sentinței atacate care să se poată încadra în textele invocate. Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. În acest sens, este de subliniat faptul că prin dispozițiile art. 489 C. proc. civ.

se sancționează cu nulitatea nemotivarea recursului, înțeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menționat) dar și în situația în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (ipoteza prevăzută la alin. (2) al articolului). Înalta Curte are în vedere faptul că noțiunea de motivare a recursului trebuie înțeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac și continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres și limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) punctele1-8 C. proc. civ. Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluția instanței de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului, în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Raportat cu cele reținute, analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde o dezvoltare concretă a ipotezelor avute în vedere de legiuitor. Recurenta-pârâtă nu și-a circumstanțiat în niciun mod criticile de nelegalitate cu privire la cele reținute prin hotărârea recurată. Remarcile sale au vizat în principal modalitatea în care prima instanță a apreciat proba cu expertiză tehnică de specialitate.

A invocat formal dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., dar nu a prezentat vreun care să evidențieze modalitatea în care instanța de fond ar fi interpretat/aplicat greșit normele de drept material incidente cauzei. Aceste critici ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei și apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanța fondului încalcă sau reprezintă o greșită aplicare a acestor norme de drept material. Recursul are ca scop verificarea legalității hotărârii atacate, iar nu a temeiniciei acesteia, instanța de control judiciar având competența de a verifica exclusiv incidența vreunuia dintre motivele de nelegalitate expuse la pct. 1-7 ale art. 488 alin. (1) C. proc.

civ. sau încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, motiv prevăzut de pct. 8 al articolului menționat. Simpla nemulțumire a recurentei cu privire la soluția instanței de fond, fără a invoca niciun aspect referitor la nelegalitatea hotărârii recurate, nu echivalează cu motivarea căii de atac, pentru că recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de apreciere a situației de fapt deduse judecății sau a reaprecia probele administrate. O astfel de abordare nu satisface exigențele art. 486 C. proc. civ. și nu permite exercitarea controlului de legalitate a hotărârii recurate, astfel că devin aplicabile dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc.

civ., recursul urmând a fi anulat. Cu privire la recursul promovat de recurenta-reclamantă, Înalta Curte apreciază că este neîntemeiat, urmând a fi respins pentru cele ce succed. Recurenta-reclamantă a formulat critici circumscrise motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. care sancționează, în esență, nemotivarea hotărârii. Susține recurenta-reclamantă că instanța de fond nu a făcut o analiză proprie a situației de fapt în ceea ce privește cu privire la prima măsură constând în achiziția de servicii de asistență juridică. Înalta Curte, fără a relua argumentele expuse de instanța de fond, apreciază că aceasta a făcut o analiză a situației privind contractarea serviciilor de asistență juridică.

Instanța de fond a făcut, într-adevăr, trimiteri la considerentele sentinței civile nr 5 din 12.01.2017 a Curții de Apel Pitești reținând puterea de lucru judecat a acelor statuate prin aceasta. Având în vedere că instanța de fond a expus și propriile argumente, precum și pe cele derivând din puterea de lucru judecat, nu se poate concluziona în sensul că hotărârea este afectată de viciul nemotivării. Din perspectiva încălcării dispozițiilor de drept material, recurenta-reclamantă a invocat încălcarea dispozițiilor art. 430 și 431 C. proc. civ., arătând că sentința mai sus menționată nu are legătura cu cauza pendinte. Se mai reține că reclamanta - societate față de care s-a deschis procedura de insolvență, a fost supusă unei inspecții economico-financiare, care s-a efectuat pe temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea și funcționarea inspecției economico-financiare.

S-a emis Avizul de inspecție economico-financiară nr. 1027 din 3 aprilie 2017, ce a fost înregistrat la societatea reclamantă la data de 11 aprilie 2027, la aceeași dată începând și activitatea de control.

Perioada supusă efectiv inspecției a fost cuprinsă între 31 martie 2015 - 31 decembrie 2016, pentru a nu se suprapune cu alte perioade verificate anterior, și anume: 1 noiembrie2011 - 31 octombrie 2014, conform Raportului de control nr. x din 15 decembrie 2014, întocmit de Camera de Conturi a Județului Vâlcea; 1 octombrie 2014 - 31 martie 2015, conform Raportului de inspecție economico-financiară nr. 3424 din 17 septembrie 2015, întocmit de inspectori din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Craiova, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea și Avizului de inspecție economico-financiară nr. 3089 din 19 februarie 2015. Controlul a fost suspendat la data de 14 iunie 2017, potrivit Adresei nr. x din 13 iunie 2017, fiind reluat la data de 18 iulie 2017, conform Adresei nr. x din 13 iulie 2017, apoi suspendat din nou la data de 7 august 2017, prin Adresa nr. x din 7 august 2017 și reluat prin Adresa nr. x din 14 iulie 2020. Inspecția s-a finalizat cu Raportul de inspecție economico-financiară nr. 2304 din 31 decembrie 2020, în baza căruia s-a emis Dispoziția obligatorie nr. 2303 din 31 decembrie 2020, prin această dispoziție fiind dispuse următoarele măsuri: Măsura nr. 1 - Conducerea societății va lua toate măsurile necesare pentru recuperarea sumei de 676.911 RON plătită pentru contractele de consultanță juridică,

precum și a sumei de 333.408 RON reprezentând daune-interese, de la Cabinet Individual de Avocat I., G. și Asociații, F. și Asociații, sau de la persoanele din cadrul societății CET Govora S.A. răspunzătoare de angajarea și efectuarea acestor plăți. S-a reținut că în perioada supusă inspecției, respectiv 01.04.2015 - 31.12.2016, echipa de inspecție economico-financiară a ide