ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 590/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 590/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 14 martie 2023
Asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, la data de 28 august 2019, sub dosar nr. x/2019, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta CET Govora S.A. prin administrator judiciar B.. a formulat contestație împotriva deciziei nr. 640/01.08.2019, solicitând anularea acesteia ca fiind nelegală și neîntemeiată.
Totodată, s-a solicitat obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri ca urmare a anulării deciziei nr. 640/01.08.2019, egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și obligarea pârâtei la reintegrarea pe postul de asistent medical, deținut anterior emiterii deciziei nr. 640/01.08.2019. S-a mai solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 60 alin. (1), art. 63 alin. (2), art. 64 alin. (1) și (3), art. 65 alin. (2), art. 76, art. 78, art. 80 alin. (1) din Codul muncii.
Pârâta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat ca, în cazul în care se va admite acțiunea contestatoarei și se va dispune anularea deciziei de concediere și repunerea părților în situația anterioara concedierii, să se dispună obligarea reclamantei la restituirea sumelor primite ca efect al concedierii, respectiv plăți compensatorii în echivalentul a opt salarii, în condițiile art. 156 din Contractul colectiv de muncă, prevăzute în art. 3 din decizia de concediere.
S-a solicitat, de asemenea, indexarea acestor sume cu rata inflației, precum și dobânda aferentă acestora de la data încasării lor de către reclamantă și până la data restituirii integrale.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 209 C. proc. civ., art. 80 alin. (2) din Codul muncii, art. 1470 C. civ. și O.G. nr. 13/2011.
Prin sentința civilă nr. 606 din 12 martie 2021, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamanta A..
Totodată, s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta CET Govora S.A. prin administrator judiciar B.., ca rămasă fără obiect.
Împotriva acestei sentințe, contestatoarea A. a formulat apel, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 232/2022 din 18 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.
A. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 232/18.01.2022 a Curții de apel Pitești, care a fost respinsă prin decizia civilă nr. 2551/2022 din 17 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022.
Prin decizia civilă nr. 3628 din 22 septembrie 2022, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 2551 din 17 mai 2022 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.
La data de 13 octombrie 2022, recurenta-contestatoare A. a declarat recus împotriva deciziei civile nr. 3628/2022 din 22 septembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, solicitând admiterea căii extraordinare de atac. Subsumat motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta a susținut că hotărârea atacată este nemotivată având în vedere că instanța nu a solicitat intimatei să depună la dosar dispoziția nr. x din 14 noiembrie 2018, proba fiind solicitată a fi depusă la dosarul nr. x/2022.
Intimata CET Govora S.A. prin administrator judiciar B.. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, având în vedere că recursul a fost formulat împotriva unei decizii prin care s-a soluționat o contestație în anulare, care la rândul său a vizat o revizuire, iar obiectul litigiului îl reprezintă contestație împotriva deciziei de concediere.
Recurenta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor invocate de intimată.
Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) raportat la art. 457 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte reține următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional prin art. 129 din Constituția României, iar C. proc. civ. la art. 457, conform căruia "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta".
Totodată, potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului numai hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.
Recursul formulat în cauză vizează decizia civilă nr. 3628/2022 din 22 septembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, prin care a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 2551 din 17 mai 2022 pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2022.
Decizia civilă nr. 2551/17.05.2022 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă a fost dată în cadrul unui litigiu având ca obiect revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 1 și 5 C. proc. civ.
Cererea de revizuire a fost formulată împotriva deciziei nr. 232/18.01.2022 a Curții de Apel Pitești, prin care s-a respins ca nefondat apelul.
Înalta Curte reține că decizia atacată cu apel a fost pronunțată într-un litigiu de muncă, obiectul fiind contestație la decizia de concediere.
În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cauze având ca obiect conflicte de muncă și de asigurări sociale, precum și hotărârile date de instanțele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Raportat la obiectul litigiului, Înalta Curte reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ. potrivit cărora hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.
Totodată, potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Așadar, decizia împotriva căreia s-a formulat contestație în anulare a fost pronunțată de o instanță de revizuire, într-un litigiu de muncă, cererea de revizuire fiind întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 1 și 5 C. proc. civ. și, ca atare, este definitivă, nefiind supusă recursului, având în vedere că potrivit art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.:
"sunt hotărâri definitive orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs".
În considerarea dispozițiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că și decizia nr. 3628/2022 din 22 septembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, pronunțată în soluționarea contestației în anulare formulată de către A., este, la rândul său, definitivă, nefiind susceptibilă a fi atacată cu recurs.
Legalitatea căilor de atac semnifica faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.
Recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii
În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție, văzând dispozițiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 496 alin. (1) teza a II-a din același cod, va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva deciziei civile nr. 3628/2022 din 22 septembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva deciziei civile nr. 3628/2022 din 22 septembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 martie 2023.