Decizia nr. 4960/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — conflict de competență

Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26.02.2024 pe rolul Judecătoriei Râmnicu Sărat, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea, anularea procesului-verbal de contravenție nr. x/16.02.2024. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1. Prin sentința civilă nr. 745 din data de 15.07.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Râmnicu Sărat a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de intimat prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Sector 3 București.

În considerentele sentinței a reținut că dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, care stabilesc că împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul. A mai reținut că din cuprinsul procesului-verbal contestat reiese că presupusa faptă contravențională a fost săvârșită în localitatea Văcăreni, jud. Tulcea, procesul-verbal fiind întocmit cu aceeași ocazie, astfel încât competența de judecare a plângerii formulate de petent aparține Judecătoriei Măcin, în a cărei circumscripție se reține că a fost săvârșită și constatată fapta.

În baza competenței alternative, petentul putea introduce plângerea și la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul, respectiv la Judecătoria Sector 3. De altfel, în procesul-verbal, agentul constatator a făcut mențiuni privind judecătoria unde se depune plângerea contravențională, indicând Judecătoriile Măcin și Sector 3. În acest context, instanța a avut în vedere faptul că Judecătoria Râmnicu Sărat nu este nici judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta și nici judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul contravenientul, acesta având domiciliul în București, reședința petentului nefiind de natură să influențeze competența teritorială a unei instanțe.

2.2. Prin sentința civilă nr. 5609/2025 din data de 14 mai 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Sectorului 3 București - sectia civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia. Pentru a pronunța această hotărâre a reținut dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, precum și faptul că resedinta contravenientului este în raza teritorială a Judecătoriei Râmnicu Sărat, astfel că aceasta este instanța competentă să soluționeze cauza. II. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc.

civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluționare Judecătoriei Sector 3 București, pentru considerentele ce urmează: 1. Argumentele de fapt și de drept relevante Prezentul demers judiciar are ca obiect plângerea contravențională formulată de petentul A. pentru anularea procesului-verbal de contravenție nr. x/16.02.20224, emis de Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea. Aspectul care a generat conflictul negativ dintre cele două judecătorii îl constituie competența teritorială de soluționare a plângerii contravenționale, astfel cum reiese din dispozițiile legale incidente. Contravenția constatată și sancționată prin actul contestat este reglementată prin O.U.G.

nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, act normativ care, în cuprinsul art. 118 alin. (1), forma în vigoare atât la data întocmirii procesului-verbal cât și la data introducerii plângerii contravenționale (în urma modificării adoptate prin Legea nr. 254/2023), prevede că "împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul". Articolul 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, anterior menționat, a fost modificat în sensul instituirii, în locul competenței teritoriale absolute prevăzute anterior, a unei competențe teritoriale alternative de soluționare a plângerilor contravenționale pentru fapte reglementate și sancționate de acest act normativ special.

Prin urmare, sub aspectul instanței competente a verifica legalitatea proceselor-verbale de aplicare a contravențiilor prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, legiuitorul a instituit, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 254/2023, o competență teritorială alternativă, astfel că petentul-contravenient avea alegerea între două instanțe deopotrivă competente. Or, în cauză, petentul a ales învestească cu soluționarea plângerii contravenționale de față Judecătoria Râmnicu Sărat, care nu este nici judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta și nici judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul. Astfel, conform cărții de identitate depuse în copie la dosar, domiciliul petentului este în București, str. x, bloc.

R2. Faptul că petentul are reședința în localitatea Râmnicu Sărat nu este în măsură să atragă competența Judecătoriei Râmnicu Sărat, în condițiile în care norma cuprinsă în art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 se referă strict la domiciliul contravenientului, fără a se face vreo distincție cu privire la ipoteza în care petentul are și o adresă de reședință. Prin urmare, având în vedere obiectul cererii deduse judecății, precum și faptul că petentul are domiciliul în Municipiul București, competența de soluționare a plângerii contravenționale de față aparține Judecătoriei Sector 3 București. 2. Temeiul legal al soluției adoptate În consecință, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc.

civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea în favoarea Judecătoriei Sector 3 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea, în favoarea Judecătoriei Sector 3 București. Definitivă. Pronunțată astăzi, 29 octombrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.