Decizia nr. 4957/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 65/2023 a Curții de Apel București

Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2023, reclamanta U.A.T. Municipiul Târgoviște a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: - anularea Deciziei nr. 21486/20.03.2023 privind soluționarea contestației formulate de către U.A.T. Municipiul Târgoviște împotriva notificării cu privire la rezultatul asupra procesului de verificare a conformității administrative și a eligibilității cererii de finanțare depusă de Municipiul Târgoviște în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, Runda 2 aferent Componentei C5 - Valul renovării, Operațiunea B2 - Renovare energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice, având nr. C5 B2.1.a - 1524, prin care s-a solicitat "Renovare energetică moderată a Scolii Gimnaziale "Prof. Paul Bănică" din Târgoviște", precum și a notificării nr. x/2023, înregistrată la Primăria Municipiului Târgoviște sub nr. x/16.02.2023; 2) obligarea pârâtei la acceptarea cererii de finanțare pentru proiectul "Renovare energetică moderată a Școlii Gimnaziale "Prof. Paul Bănică" din Târgoviște" și întocmirea documentației de contractare.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 65 din 08 septembrie 2023 Curtea de Apel București, secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgoviște în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta-reclamantă U.A.T. Municipiul Târgoviște, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. În motivarea recursului s-a arătat că prima instanță a reținut, în mod eronat, în considerentele sentinței recurate faptul că, raportat la criteriile de eligibilitate de la pct. 4.1 "Eligibilitatea solicitantului și a activităților", care impun pentru clădirea/clădirile inclusă(e) în cererea de finanțare să fi fost construită(e) (are/au lucrări finalizate din punct de vedere fizic) înainte de anul 2000, Școala Gimnazială "Prof. Paul Bănică" din Târgoviște, județul Dâmbovița - Corp C1, nu îndeplinește cerința de eligibilitate privind perioada de construire, iar împrejurarea că trei din cele patru tronsoane care alcătuiesc clădirea au fost edificate anterior anului 2000, este irelevantă câtă vreme cererea de finanțare include întreaga clădire. Verificând criteriile de eligibilitate prevăzute de Ghidul specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului național de redresare și reziliență în apelul de proiecte PNRW2022/C5/2/B.2.1/1, PNRW2022/C5/B.2.2/1, componenta 5 - Valul renovării, axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri publice, operațiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice, prima instanță a analizat respectarea condițiilor ce trebuiau îndeplinite în mod obligatoriu în această etapă, făcând o greșită aplicare eronată a normelor juridice ce reglementează cerințele privitoare la criteriile de eligibilitate prevăzute în Ghidul specific. Astfel, instanța de fond a reținut că potrivit extrasului de Carte Funciară, clădirea ce face obiectul Cererii de finantare - Școala Gimnazială "Paul Bănică" din Târgoviște - a fost edificată în anul 1980 și extinsă în anul 2012, iar mențiunea din Raportul de expertiză tehnică anexat Cererii de finanțare atestă la secțiunea 5 "Descrierea construcției existente", că "Structura școlii, Corp C1 (finalizată în 1980) are regim de înălțime P+2E+Pod, este formată din patru tronsoane de clădire… tronsoanele sunt denumite C1-1, C1-2, C1-3 și C1-4, tronsonul C1-4 fiind realizat în anul 2012, alipit tronsonului C1-3, cu rost seismic și de tasare". Prin urmare, împrejurarea că tronsonul de clădire C1-3 a fost extins ulterior anului edificării (1980) - menționat atât în fișa bunului imobil cât și în extrasul de Carte funciară nr. x eliberat la data de 5.10.2022, ca fiind anul 1980 - nu conduce la interpretarea că unitatea de învățământ "Scoala Gimnazială Prof. Paul Bănică" - inclusă în Cererea de finanțare - ar fi fost construită după anul 2000, ipoteză în care criteriul de eligibilitate privind perioada de construire nu ar fi fost îndeplinit. În opinia recurentei, întrucât cererea de finanțare include întreaga clădire, respectiv toate cele patru tronsoane din care unul a fost extins în anul 2012 - aspect confirmat și prin Raportul de expertiză tehnică de structură la secțiunea 5, pct.

I "Descrierea construcției existente din punct de vedere arhitectural", unde se constată că "Substructurile Corp C1-1, C1-2 și C1-3 au fost executate estimativ în anul 1980", construcția îndeplinește cerința de eligibilitate privind perioada de construire. Este, de asemenea, excesivă și gresită interpretarea pe care prima instanță a dat-o normelor juridice din Ghidul specific, referitoare la criteriile de eligibilitate, concluzionând că extinderea - în anul 2012 - a unui corp de clădire edificat în anul 1980, modifică perioada de construire a întregului imobil reprezentat de clădirea formată din cele patru tronsoane. Această concluzie se desprinde și din Raportul de audit energetic privind lucrările de intervenție propuse în vederea creșterii performanței energetice unde, la cap. "Prezentarea generală a clădirii" menționează: "Clădirea pentru care se propun soluții de creștere a performanței energetice este Școala gimnazială Prof. Paul Bănică, corp C1 ... imobilul are o vechime de peste 42 de ani". Că este greșită această interpretare, rezultă din chiar raționamenul primei instanțe, care a apreciat ca fiind "irelevantă" împrejurarea că "trei din cele patru tronsoane care alcătuiesc clădirea au fost edificate anterior anului 2000" - criteriu de eligibilitate ce trebuia îndeplinit la acea etapă - stabilind că data efectuării lucrărilor de extindere a unei părți de construcție este cea care va fi avută în vedere ca dată a edificării întregului imobil, în contradicție cu mențiunile din Fișa bunului imobil, cu concluziile Raportului de expertiză tehnică de structură precum și cu cele ale Raportului de audit energetic privind lucrările de intervenție propuse în vederea creșterii performanței energetice a clădirii publice inclusă în cererea de finanțare. 4. Apărările formulate de intimat Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și mențținerea ca legală a hotărârii primei instanțe. 5. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgoviște a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ Decizia nr. 21486/20.03.2023 privind soluționarea contestației și adresa nr. x/2023 prin care a fost respinsă cererea de finanțare depusă în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, Runda 2 aferent Componentei C5 - Valul renovării, Operațiunea B2 - Renovare energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice, având nr. C5 B2.1.a - 1524, prin care s-a solicitat "Renovarea energetică moderată a Școlii Gimnaziale "Prof. Paul Bănică" din Târgoviște". Fiind învestită cu soluționarea recursului declarat de recurenta-reclamantă împotriva soluției primei instanțe de respingere ca neîntemeiată a acțiunii, Înalta Curte reține că potrivit motivului de recurs invocat - art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. În prezenta cauză aceste motive nu sunt incidente, iar soluția primei instanțe este expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară. Astfel, potrivit art. 2.7 și 4.1. pct. 11 din Ghidul specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/B.2.2/1, componenta 5 - Valul renovării, axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri publice, operațiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice, aprobat prin Ordinului MDLPA nr. 441/2022, prin care se reglementează informațiile despre apelul de proiecte și criteriile de eligibilitate: "O cerere de finanțare va include o singură clădire publică existentă (componentă în cadrul proiectului) în cadrul căreia solicitantul/ții și/sau ocupantul/ții, după caz, își desfășoară activitatea. În cazul în care există clădiri tip corpuri/secții/pavilioane etc., care reprezintă construcții individuale, amplasate în aceeași localitate și în același perimetru/parcelă/adresă (care au număr cadastral comun sau numere cadastrale alăturate), în cadrul cărora solicitantul/ții și/sau ocupantul/ții, după caz, își desfășoară activitatea, o cerere de finanțare poate cuprinde una, mai multe sau toate aceste clădiri care vor reprezenta componente ale proiectului, în condițiile prevăzute la secțiunea 2.6, precum și la celelalte secțiuni din Ghid. (…)

Perioada de construire - clădirea este construită (are lucrările finalizate din punct de vedere fizic) înainte de anul 2000". Prin urmare, în acord cu cele reținute de prima instanță, Înalta Curte constată că o cerere de finanțare în acest apel de proiecte putea include una sau mai multe clădiri (cu condiția să reprezinte construcții individuale), iar stabilirea eligibilității proiectului pentru care se solicită finanțare era condiționată de verificarea cerinței conform căreia clădirea/clădirile inclusă(e) în cererea de finanțare să fi fost construită(e) (are/au lucrările finalizate din punct de vedere fizic) înainte de anul 2000. În prezenta cauză, astfel cum rezultă din cererea de finanțare și documentele atașate, inclusiv extrasul de carte funciară nr. x/5.10.2022 și raportul de expertiză tehnică, recurenta-reclamantă a solicitat finanțarea pentru Școala Gimnazială "Prof. Paul Bănică" din Târgoviște, având umătoarea structură: "Corp C1 (finalizat în 1980) are regim de înălțime P+2E+Pod și este format din patru tronsoane de clădire, denumite C1-1, C1-2, C1-3 și C1-4, tronsonul C1-4 fiind realizat în anul 2012, alipit tronsonului C1-3, cu rost seismic și de tasare". Dispozițiile Ghidului și criteriul de eligibilitate anterior enunțate sunt obligatorii pentru toți solicitanții, iar recurenta-reclamantă avea posibilitatea de a formula cererea de finanțare doar pentru acele corpuri de clădire/tronsoane care îndeplineau cerința din Ghid de a fi construite anterior anului 2000. Contrar susținerilor recurentei-reclamante, instanța de fond a reținut, în mod întemeiat, că nu prezintă relevanță împrejurarea că primele 3 tronsoane au fost edificate și finalizate în anul 1980, câtă vreme cererea de finanțare formulată de reclamantă a vizat întreaga clădire, formată din cele 4 tronsoane, inclusiv tronsonul C1-4 realizat în anul 2012. Procedând astfel, cu consecințe asupra valorii finanțării, recurenta a inclus în cerere solicitarea de finanțare pentru un corp de clădire care nu respecta prevederile din Ghid. Prin urmare, decizia autorității pârâte de a respinge solicitarea reclamantei a fost pe deplin justificată, aceasta neîndeplinind unul dintre criteriile obligatorii de eligibilitate. Pentru considerentele expuse, constatând că sentința recurată nu este afectată de nelegalitate și nu poate fi reformată prin prisma cazului de casre invocat, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.