ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3899/2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2/2023, reclamantul Municipiul Târgoviște a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației:

1) anularea deciziei nr. 21489/20.03.2023, înregistrată la Primăria Municipiului Targoviște sub nr. 10085/23.03.2023, de respingere a contestației formulate de către Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Targoviște împotriva comunicării rezultatului de evaluare nr. PNRR-COM-7509/2023 a cererii de finanțare nr. C5-B1-1859 depusă de Municipiul Targoviște în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.1/1, Runda 2 aferent Componentei C5 - Valul renovării, Operațiunea B1 - Renovare integrată a clădirilor publice, prin care a solicitat "Renovarea energetică a Liceului Teoretic "(...)" din Targoviște, județul Dâmbovița - Corp C3", comunicare înregistrată la Primăria Municipiului Targoviște sub nr. 5507/16.02.2022;

2) anularea comunicării rezultatului de evaluare nr. PNRR-COM-7509/2023 a cererii de finanțare nr. C5-B1-1859 depusă de Municipiul Targoviște în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.1/1, Runda 2 aferent Componentei C5 - Valul renovării, Operațiunea B1 - Renovare integrată a clădirilor publice, prin care a solicitat "Renovarea energetică a Liceului Teoretic "(...)" din Targoviște, județul Dâmbovița - Corp C3", comunicare înregistrată la Primăria Municipiului Targoviște sub nr. 5507/16.02.2022;

3) obligarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației la acceptarea cererii de finanțare, precum și întocmirea documentației de contractare pentru proiectul "Renovarea energetică a Liceului Teoretic "(...)" din Targoviște, județul Dâmbovița - Corp C3".

2.Hotărârea primei instanțe

Prin sentința nr. 64 din data de 8 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice a fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

3.Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței nr. 64 din data de 8 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, reclamantul Municipiul Târgoviște a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, recurentul-reclamant a susținut că instanța a pronunțat hotărârea cu aplicarea greșită a prevederilor secțiunii 4 – Criterii de eligibilitate, art. 4.1 ”Eligibilitatea solicitantului și a activităților”, pct. 12 din Anexa la Ordinul Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației nr. 440/2022 pentru aprobarea Ghidului specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.1/1, componenta 5 - Valul renovării, axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri publice, operațiunea B.1: Renovarea integrală (consolidare seismică și renovare energetică moderată) a clădirilor publice.

Instanța de fond nu a luat în considerare raportul de expertiză tehnică de structură ”Renovarea energetică a Liceului Teoretic (...), Corp C3 din Târgoviște, județul Dâmbovița” și a ignorat concluziile din sinteza raportului de expertiză, în care se consemnează ”clasa de risc seismic în care a fost încadrată construcția: II”, clasă ce ”corespunde construcțiilor susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă”.

Prin considerentele expuse, prima instanță și-a însușit apărările formulate de intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, fără să observe că expertiza tehnică a tratat acest corp de clădire ca un întreg, așa cum reiese din Extrasul de carte funciară pentru informare - carte funciară nr.(...) Târgoviște - ”Construcții A 1.3 - Nr. Cadastral (...) - C3 - Loc. Târgoviște, Bdul (...), jud. Dâmbovița — Nr. Niveluri:3; D. construită la sol: 1423 mp; C. construită desfășurată:4958 mp; CLĂDIRE 9 CLASE (CORP COMUN 8 CLASE) - S+P+2”.

Pronunțând hotărârea recurată, judecătorul fondului nu a analizat nici concluziile expertului contabil, consemnate în sinteza raportului de expertiză, care încadrează Corpul C3, în totalitate, în clasa de risc seismic II, instanta aplicând gresit prevederile pct. 12 din Anexa la Ordinul Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administratiei nr. 440/2022, apreciind că ”împrejurarea că unul din cele trei tronsoane care alcătuiesc clădirea se încadrează în clasa II de risc seismic este irelevantă, în condițiile în care Cererea de finanțare include întreaga clădire”.

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat, susținând, în esență, că cererea de finanțare a fost în mod corect respinsă, deoarece chiar dacă un tronson de clădire este încadrat în clasa de risc seismic II, iar celelalte două tronsoane au fost încadrate în clasa de risc seismic III, nu se pot executa lucrări de intervenție structurală doar asupra unui singur tronson din aceeași clădire. Potrivit Ghidului specific, sunt eligibile cheltuielile privind clădirile în ansamblul lor și nu părți ale acestora, apreciind că sunt relevante în acest sens dispozițiile art. 40 din Legea nr. 50/1991, potrivit cărora structura unei clădiri poate avea în componență tronsonul, scara sau etajul.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile incidente cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 64 din data de 8 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, este fondat pentru argumentele expuse în continuare.

Astfel cum rezultă din situația de fapt stabilită prin sentința recurată, la data de 10.10.2022 reclamantul-recurent a depus cererea de finanțare înregistrată sub nr. C5-B1-1859, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.1/1, Componenta 5 - Valul Renovării, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri publice, Operațiunea B.1 - Renovarea integrată (consolidare seismică și renovare energetică moderată) a clădirilor publice, pentru finanțarea proiectului "Renovarea energetică a Liceului Teoretic "(...)" din Targoviște, județul Dâmbovița - Corp C3". Prin adresa nr. PNRR-COM-7509/2023, pârâtul-intimat Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a comunicat reclamantei că cererea de finanțare i-a fost respinsă, cu motivarea următoare: «Clădirea expertizată tehnic, conform Codului de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2019, nu este încadrată, prin raport de expertiză tehnică, în clasa de risc seismic specifică ghidului». Contestația reclamantei-recurente formulată împotriva rezultatului evaluării cererii a fost respinsă, fiind informată în acest sens prin adresa nr. 21489/20.03.2023, emisă de pârâtul-intimat.

Împotriva actelor administrative enunțate, partea reclamantă-recurentă Municipiul Târgoviște a formulat acțiune în contencios administrativ, solicitând anularea deciziei de respingere a cererii de finanțare și obligarea pârâtei la acceptarea cererii de finanațare și întocmirea documentației de contractare pentru proiectul "Renovarea energetică a Liceului Teoretic "(...)" din Targoviște, județul Dâmbovița - Corp C3", cererea de chemare în judecată fiind respinsă ca neîntemeiată prin sentința ce face obiectul prezentului recurs.

Înalta Curte are în vedere că, în motivarea soluției de respingere a cererii de chemare în judecată, instanța de primă jurisdicție a reținut neîndeplinirea cerinței de eligibilitate privind încadrarea în clasa I de risc seismic sau în clasa II de risc seismic pentru clădirea inclusă în cererea de finanțare, anume Liceul Teoretic "(...)" din Targoviște, județul Dâmbovița - Corp C3, iar aspectul că unul dintre cele trei tronsoane care alcătuiesc cladirea se încadrează în clasa II de risc seismic este irelevant, în raport de obiectul cererii de finanțare care include întreaga clădire.

În cazul cererii de finanțare litigioase este incident Ghidul specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.1/1, componenta 5 - Valul renovării, axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri publice, operațiunea B.1: Renovarea integrată (consolidare seismică și renovare energetică moderată) a clădirilor publice, din 24.03.2022, aprobat prin Ordinul nr. 440/2022, din al cărui conținut se rețin ca fiind relevante următoarele:

”2.6. Solicitanții de finanțare eligibili în cadrul apelului de proiecte

Solicitanții proiectelor depuse în cadrul apelului de proiecte pot fi:

(...)

Autoritățile și instituțiile publice locale:

Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT județ, municipiu reședință de județ, municipiu, orașe, comune), (...), definite conform O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare

(...)

4.1. Eligibilitatea solicitantului și a activităților

Categoria solicitanților eligibili se regăsește la secțiunea 2.6.

(...)

Pentru a fi eligibilă, o clădire trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să se încadreze în clasa I de risc seismic sau în clasa II de risc seismic și să fie situată în zone în care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,2 g, pentru IMR = 225 ani. Se va vedea Declarația de eligibilitate (Model B) și informațiile prezentate în documentația tehnică (Raport de expertiza tehnică). Aspectele se corelează cu informațiile completate în Cererea de finanțare(...).”.

Astfel, un obiect al finanțării în discuție îl constituie acea clădire care, este încadrată, prin raport de expertiză tehnică, în clasa I de risc seismic sau în clasa II de risc seismic, astfel că orice afectare a sa în sensul amintit este de natură să o înscrie în categoria clădirilor eligibile.

În acest context, va fi reținută și Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, potrivit căreia: art. 1 ,,(5) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înțelege terenul, cu sau fără construcții, de pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale, aparținând unuia sau mai multor proprietari, care se identifică printr-un număr cadastral unic. (6) Imobilul definit la alin. (5) se înscrie într-o carte funciară.”; respectiv art. 23. - ,,Cartea funciară este alcătuită din titlu, indicând numărul ei și numele localității în care este situat imobilul, precum și din 3 părți: A. partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde: (...) c) planul imobilului cu descrierea imobilului constituie anexa la partea I a cărții funciare, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Totodată, Regulamentul de recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, din 08.02.2023, aprobat prin Ordinul nr. 600/2023 al Directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară prevede la art. 43 că ,,(1) Imobilele se numerotează la nivelul unității administrativ-teritoriale în ordinea înregistrării solicitărilor, în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. (2) În cadrul fiecărui imobil, construcțiile se identifică printr-un cod atașat numărului cadastral, alcătuit din litera "C" urmată de un număr de la 1 la n (ex.: C1, C2, C3, . . .)”.

În limbajul comun, tronsonul desemnează acea parte dintr-un obiect, dintr-o construcție având o particularitate distinctă și delimitată de rest prin anumite elemente de legătură sau prin repere.

Așadar, tronsonul reprezintă o parte a unei construcții, iar nu o construcție de sine stătătoare.

Printr-o expunere rezumativă, pentru eligibilitatea cererii de finanțare formulată în condițiile Ordinului nr. 440/2022, este necesar ca imobilul – clădire ce face obiectul cererii să fie încadrat, printr-un raport de expertiză tehnică, în clasa I sau clasa II de risc seismic.

Cererea de finanțare formulată de recurenta-reclamantă în temeiul Ghidului specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului național de redresare și reziliență are ca obiect ”Renovarea energetică a Liceului Teoretic ”(...)” din Târgoviște, județul Dâmbovița – Corp C3”, imobil reprezentând construcție în arie desfășurată de 4958 mp, situat la adresa str.(...), Municipiul Târgoviște.

Conform condițiilor din Ghid, pentru a beneficia de finanțarea din fondurile europene aferente Planului național de redresare și reziliență, solicitantul eligibil (Municipiul Târgoviște) trebuia să se încadreze în cerințele art. 2.6 condiție îndeplinită în speță, iar clădirea ce făcea obiectul proiectului era necesar să fie încadrată în clasa I sau II de risc seismic, aspect rezultat dintr-un raport de expertiză tehnică.

Conform concluziilor raportului de expertiză depus, expertul tehnic menționează în ”Sinteza raportului de expertiză tehnică – Liceul Teoretic ”(...), Corp C3” –Târgoviște, județul Dâmbovița” (aflat la fila 77 dosar de fond) pentru imobilul reprezentând construcție în suprafață desfășurată de 4958 mp, situat la adresa str.(...), Municipiul Târgoviște, la rubrica ”Clasa de risc seismic în care a fost încadrată construcția – II”, iar la rubrica ”Necesitatea lucrărilor de intervenție – Da”. Din cuprinsul aceluiași raport de expertiză tehnică (fila 80 dosar de fond) reiese că obiectivul de investiție are carte funciară cu numărul cadastral (...), iar structura liceului are regim de înălțime sb. teh.+P+2E+Pod, suprafața construită la sol de 1423 mp și suprafața construită desfășurată de 4958 mp și este formată din trei tronsoane de clădire. Mai arată expertul că «Pentru ușurință în exprimare, în prezentul document, tronsoanele sunt denumite C3-1, C3-2 și C3-3».

Așadar, expertul a tratat clădirea Corp C3 ca o construcție / clădire unitară, identificată prin suprafață construită la sol de 1423 mp și suprafață construită desfășurată de 4958 mp, menționarea tronsoanelor 1-3 având doar rolul de a asigura facilitatea expunerii.

Conform extrasului de carte funciară nr. (...) Târgoviște (filele 103-104 dosar fond), Partea I, imobilul având număr cadastral (...)-C3 este descris ca având suprafața construită la sol de 1423 mp și suprafața construită desfășurată de 4958 mp, S+P+2, denumit ”Clădire 9 clase”. De asemenea, în Anexa la Partea I, schița clădirii C3 redă o construcție unică, nefiind menționate tronsoanele C3-1 – C3-3, astfel cum au fost denumite de expert în raport pentru ușurința exprimării; dimpotrivă, conform planului, clădirea C3 este un corp unitar de construcție.

Prin urmare, în raport de dispozițiile legale incidente și din coroborarea aspectelor enunțate, concluzia desprinsă este că imobilul constând în clădirea Corp C3, astfel cum este înscrisă în evidențele cărții funciare, constituie o construcție individuală, încadrată în clasa II de risc seismic prin raportul de expertiză tehnică anexat cererii de finanțare formulată de solicitantul recurent-reclamant, fiind îndeplinite condițiile de eligibilitate prevăzute de art. 4.1 din Ghidul specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.1/1, componenta 5 - Valul renovării, axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri publice, operațiunea B.1: Renovarea integrată (consolidare seismică și renovare energetică moderată) a clădirilor publice, din 24.03.2022, aprobat prin Ordinul nr. 440/2022.

În contextual expus, Înalta Curte nu poate împărtăși soluția judecătorului fondului dată prin sentința criticată, cauza de nelegalitate decurgând din confirmarea de către prima instanță a conduitei intimatului-pârât, concretizată în respingerea cererii de finanțarea cu motivarea neîndeplinirii cerinței de eligibilitate privind încadrarea în clasa I de risc seismic sau în clasa II de risc seismic pentru cladirea ce a făcut obiectul cererii de finantare.

Or, actul administrativ litigios nu este legal, realizând o aplicare greșită a legii cu privire la soluționarea cererii respective de finanțate, astel că și sentința recurată, prin care este confirmat actul respectiv este afectată de nelegalitate.

În acest din urmă sens, Înalta Curte constată că atât prima instanță, cât și autoritatea publică intimată-pârâtă au interpretat în mod eronat, cu neobservarea normelor juridice relevante, noțiunea de clădire, tratând-o prin prisma tronsoanelor acesteia, iar nu a întregului său.

Din moment ce clădirea litigioasă rezultă a avea o parte din structura sa afectată fizic astfel încât să fie încadrată în clasa II de risc seismic, Înalta Curte nu identifică argumente legale de natură a o exclude din categoria clădirilor eligibile, doar sub motiv că alte părți ale întregului unitar nu ar avea un grad identic de afectare.

Viciul de legalitate identificat de către instanța de control judiciar, deși este de natură a invalida actului administrativ litigios, nu are efectul unei admiteri integrale a cererii de chemare în judecată, rămânând în continuare autorității publice intimate-pârâte să evalueze cererea de finanțare sub aspectul tuturor condițiilor specifice, altele decât cele deja confirmate judecătorește, anume sub aspectul calității solicitantului și prin încadrarea clădirii respective în categoria relevantă.

Cât despre decizia de soluționare a contestației, aceasta reprezintă expresia rezolvării unei proceduri administrative prealabile, fără a genera un act administrativ unilateral de sine stătător cu privire la care să intervină o soluție de anulare, din moment ce, pe de o parte, amintita decizie nu naște, nu modifică și nu stinge prin ea însăși raportul juridic, iar, pe de altă parte, nu este calificată prin vreo lege ca reprezentând un act administrativ unilateral.

III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamantul-recurent Municipiul Târgoviște împotriva sentinței civile nr. 64 din data de 8 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, va casa sentința recurată și, rejudecând, va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Municipiul Târgoviște și va anula comunicarea rezultatului de evaluare nr. PNRR-COM-7509/2023, cu consecința obligării părții pârâte la reanalizarea cererii de finanțare nr. C5-B1-1859, respingând în rest cererea de chemare în judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul formulat de reclamantul Municipiul Târgoviște împotriva sentinței civile nr. 64 din data de 8 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice.

Casează sentința recurată și rejudecând:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Municipiul Târgoviște, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Anulează comunicarea rezultatului de evaluare nr. PNRR-COM-7509/2023, cu consecința obligării părții pârâte la reanalizarea cererii de finanțare nr. C5-B1-1859.

Respinge în rest cererea de chemare în judecată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 18 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.