Decizia nr. 4687/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul cauzei și parcursul acesteia în primul ciclu procesual 1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 17.12.2021 sub nr. x/2021 pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanții A., B., C., D., E. și F. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel București și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării: - obligarea Ministerului Justiției la aprobarea modificării statului de funcții și pe cale de consecință, obligarea pârâtei Curtea de Apel București la emiterea deciziei de încadrare în funcția de grefier arhivar cu studii superioare începând cu data de 03 decembrie 2018 (27-28 noiembrie 2018- data susținerii și 03 decembrie 2018 - promovării examenului de grefier arhivar cu studii superioare), - obligarea pârâtei Curtea de Apel București la plata sumelor de bani reprezentând diferența dintre venitul la care erau îndreptățiți, ca urmare a promovării examenului în funcția de grefier arhivar cu studii superioare și venitul efectiv plătit (sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație, cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare, calculate de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată, până la data plății efective) după cum urmează: pentru reclamanții A., B., C. și D. pentru perioada 03 decembrie 2018 până la momentul realizării efective a dreptului solicitat la pct. 1; pentru reclamanta E. pentru perioada 03 decembrie 2018 - 01.08.2020; pentru reclamanta F. pentru perioada 03 decembrie 2018 - 01.09.2021. 1.

Prin sentința civilă nr. 1505 din 27.05.2022, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a respins excepția inadmisibilității, excepția tardivității și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Justiției, a admis excepția prescripției invocată de Ministerul Justiției, în ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei Curtea de Apel București la plata sumelor de bani reprezentând diferența dintre venitul ca urmare a promovării examenului în funcția de grefier arhivar cu studii superioare și venitul efectiv plătit pentru perioada 03.12.2018 - 14.12.2018 și a respins ca prescris acest capăt de cerere pentru această perioadă, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pârâtul Ministerul Justiției să aprobe modificarea statului de funcții, iar pârâta Curtea de Apel București să emită decizii de încadrare a reclamanților în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, începând cu data de 03.12.2018. Totodată, Tribunalul Dolj a obligat pârâta Curtea de Apel București la plata sumelor de bani reprezentând diferența dintre venitul ca urmare a promovării examenului în funcția de grefier arhivar cu studii superioare și venitul efectiv plătit (sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație, cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare, calculate de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată, până la data plății efective) pentru reclamanții A., B., C. și D. pentru perioada 15 decembrie 2018 până la momentul plății efective, pentru reclamanta E. pentru perioada 15.12.2018 - 01.08.2020, iar pentru reclamanta F. pentru perioada 15.12.2018 - 01.09.2021. 1.

Prin decizia civilă nr. 2774 din data de 24.11.2022, Curtea de Apel Craiova - secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis apelul declarat de Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 1505/27.05.2022 pronunțată de Tribunalul Dolj - secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2021, a anulat sentința și a trimis cauza spre competentă soluționare în primă instanță la Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal 1.

În judecarea cauzei în primă instanță, prin sentința civilă nr. 48 din 16 februarie 2023 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele: "Respinge excepțiile inadmisibilității, tardivității și lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiției. Admite excepția prescripției invocată de paratul Ministerul Justiției, în ceea ce privește petitul privind obligarea pârâților Curtea de Apel București la plata sumelor de bani reprezentând diferența dintre venitul ca urmare a promovării examenului în funcția de grefier arhivar cu studii superioare si venitul efectiv plătit pentru perioada 03.12.2018 - 14.12.2018 și respinge ca prescris acest petit. Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F. în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel București, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Obligă pârâtul Ministerul Justiției să aprobe modificarea statului de funcții. Obliga pârâta Curtea de Apel București să emită decizii de încadrare a reclamanților în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, începând cu data de 03.12.2018. Obligă pârâta Curtea de Apel București la plata sumelor de bani reprezentând diferența dintre venitul ca urmare a promovării examenului în funcția de grefier arhivar cu studii superioare și venitul efectiv plătit (sume care se vor actualiza cu indicele de inflație, cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare, calculate de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată, până la data plătii efective) pentru reclamanții A., B., C. și D. pentru perioada 15 decembrie 2018 până la momentul plății efective, pentru reclamanta E. pentru perioada 15.12.2018 - 01.08.2020, iar pentru reclamanta F. pentru perioada 15.12.2018 - 01.09.2021. Obligă pârâții la plata către fiecare dintre reclamanții E., A., B., F., D. a sumei de cate 1500 RON; iar către reclamanta C. a sumei de 1875 RON cheltuieli de judecată." 1.

Împotriva sentinței civile nr. 48 din 16 februarie 2023 au declarat recurs recurenții - pârâți Ministerul Justiției, Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție, iar, prin decizia civilă nr. 2838 din data de 23.05.2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins excepția nulității recursului declarat de recurenta-pârâtă Curtea de Apel București, invocată de intimații-reclamanți, a admis recursurile declarate de recurenții - pârâți Ministerul Justiției, Curtea de Apel București și de recurenta Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței nr. 48 din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a casat în tot sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond. 1.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 14.10.2024, sub nr. x/2022*. 2. Hotărârea instanței de fond În rejudecare, prin sentința civilă nr. 510 din 28 noiembrie 2024, Curtea de Apel Craiova - secția contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: "Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiției. Respinge excepțiile inadmisibilității și tardivității acțiunii. Admite excepția prescripției în ceea ce privește petitul privind obligarea pârâtei Curtea de Apel București la plata sumelor de bani reprezentând diferența dintre venitul ca urmare a promovării examenului în funcția de grefier arhivar cu studii superioare și venitul efectiv plătit pentru perioada 3.12.2018-14.12.2018 și respinge ca prescris acest petit. Admite în parte acțiunea privind pe reclamanții B., C., D., E., F., A. în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Justiției, Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca obiect obligația de a face. Obligă pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție să aprobe modificarea statului de funcții. Obligă pârâta Curtea de Apel București să emită decizii de încadrare a reclamanților în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, începând cu data de 03.12.2018. Obligă pârâta Curtea de Apel București la plata sumelor de bani reprezentând diferența dintre venitul ca urmare a promovării examenului în funcția de grefier arhivar cu studii superioare și venitul efectiv plătit(sume care se vor actualiza cu indicele de inflație, cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare, calculate de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată până la data plății efective)pentru reclamanții A., B., C. și D. pentru perioada 15 dec. 2018 până la momentul plății efective, pentru reclamanta E. pentru perioada 15.12.2018-01.08.2020, iar pentru reclamanta F. pentru perioada 15.12.2018-01.09.2021. Obligă pârâții la plata către reclamanții E., A., B., F., D. a sumei de câte 1500 RON fiecare, iar către reclamanta C. a sumei de 1875 RON cheltuieli de judecată." 3. Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 510 din 28 noiembrie 2024, a declarat recurs recurenta-pârâtă Înalta Curte de Casație și Justiție, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., prin care recurenta a solicitat casarea în tot a sentinței civile indicate și, pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. În susținerea incidenței cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurenta - pârâtă a învederat, în esență, că înțelege să invoce excepția lipsei de interes față de emiterea, de către Ministerul Justiției, a Ordinului nr. 3854/C/2022, prin care a fost modificat statul de funcții și personal al Judecătoriei Sector 4, în sensul că, în privința reclamanților a operat transformarea posturilor începând cu data de 03.12.2018. În optica recurentei - pârâte, întrucât Ministerul Justiției și-a îndeplinit obligația de a emite un ordin, obligarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în sensul arătat prin sentință ar fi lipsită de interes or cauza ar fi rămasă fără obiect, astfel încât soluția primei instanțe ar fi contrară prevederilor art. 33 din C. proc. civ. Printr-un alt set de argumente, subsumat cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta - pârâtă a evocat teza unei confuzii între încadrarea în funcție, reglementată exclusiv de Legea nr. 567/2004, și stabilirea salariului, reglementată de Legea nr. 153/2017. Făcând trimitere la prevederile art. 38 alin. (1) și la cele ale art. 43 și art. 44 din Legea nr. 567/2004, recurenta a arătat că noua lege de salarizare, respectiv Legea nr. 153/2017, prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor-arhivari cu studii superioare, fapt ce nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe o funcție, aceasta fiind consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de legea care reglementează statutul acestora. În optica recurentei, numai după modificarea și completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar și registrator, persoanele care ocupă aceste funcții și au absolvit studii superioare pot susține examenul de promovare în funcțiile de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcții cu gradul corespunzător vechimii și salarizate în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017. Norma din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare, nu poate fi considerată ca fiind în conflict cu cea existentă în legea care reglementează statutul profesional - Legea nr. 567/2004, aceasta din urmă având un alt obiect de reglementare, respectiv condițiile de numire în funcție. Recurenta - pârâtă a subliniat că nu există conflict între Legea nr. 567/2004 și Legea nr. 153/2017, invocând, în acest sens, dispozițiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 și Decizia CCR nr. 95/2006. Totodată, recurenta a arătat că decizia de transformare a posturilor de grefier este una de oportunitate, ce aparține angajatorului și ordonatorului principal de credite și nu poate fi supusă cenzurii instanței, sens în care a evocat o decizie din jurisprudența Înaltei Curți. 4. Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea depusă în dosarul instanței de recurs, intimații - reclamanți C., A., B., F., D. și E. au solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe, ca legală și temeinică. II. Soluția Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile și a aspectelor învederate în întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție este nefondat, pentru următoarele considerente: Răspunzând punctual criticilor aduse de recurenta - pârâtă sentinței civile nr. 510 din 28 noiembrie 2024 a Curții de Apel Craiova - secția contencios administrativ și fiscal, pronunțate în al doilea ciclu procesual al cauzei, Înalta Curte le găsește nefondate pe cele subsumate de partea recurentă cazului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. Din această perspectivă, observând Ordinul ministrului justiției nr. 3854/C/2022 din data de 11.08.2022, Înalta Curte constată că acesta a fost emis în executarea sentinței civile nr. 1505/27.05.2022, pronunțată de Tribunalul Dolj - secția de conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2021 și în aplicarea prevederilor art. 448 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., potrivit cărora hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturi juridice de muncă, precum și a sumelor cuvenite, potrivit legii, șomerilor (text normativ expres menționat în preambulul ordinului indicat supra). Sentința civilă nr. 1505/27.05.2022 a fost pronunțată de Tribunalul Dolj într-un prim cadru procesual al cauzei pendinte, ce s-a derulat în fața instanțelor competente în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale. O atare hotărâre a fost, însă, anulată prin decizia civilă nr. 2774 din data de 24.11.2022 a Curții de Apel Craiova - secția conflicte de muncă și asigurări sociale, care a stabilit că, întrucât obiectul litigiului pendinte este reprezentat de obligarea pârâtului Ministerul Justiției la aprobarea modificării statului de funcții și de personal pentru Curtea de Apel București, iar pe cale de consecință, a Curții de Apel București la emiterea deciziilor de încadrare a reclamanților în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, începând cu data de 03.12.2018, cu plata sumelor de bani reprezentând diferența dintre venitul salarial ce ar fi fost obținut ca urmare a promovării examenului în funcția de grefier arhivar cu studii superioare și venitul efectiv plătit, fiind, în fapt, generat de refuzul ministrului de a emite un ordin de modificare a schemei de personal, litigiul privește acte administrative, motiv pentru care devin incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004. Ca urmare a anulării sentinței civile nr. 1505/27.05.2022, cauza a fost trimisă spre competentă soluționare în primă instanță Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, unde a fost înregistrată sub numărul unic de dosar x/2022 În contextul dat, întrucât emiterea Ordinului nr. 3854/C/2022 de către Ministerul Justiției a reprezentat un act de executare generat de prevederile art. 448 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., a unei sentințe ce ulterior a fost anulată, nu se poate reține că efectuarea, de către debitorul obligației, a actului de executare voluntară, anterior anulării titlului executoriu prin care a fost stabilită această obligație, ar lăsa fără obiect cererea de chemare în judecată sau i-ar lipsi pe reclamanți de un interes legitim, născut, actual, personal și direct, câtă vreme, după cum s-a arătat în precedent, titlu ce a stat la baza emiterii sus indicatului ordin a fost anulat. Aspectele evidențiate prin adresa nr. x/13.10.2025 de către Cabinetul Președintelui Tribunalului București nu sunt de natură a conduce la o altă concluzie, în contextul în care chiar în cuprinsul acestei adrese se arată că Decizia Curții de Apel București nr. 900/31.08.2022 a fost emisă în baza Ordinului ministrului justiției nr. 3854/C/11.08.2022, emis în condițiile descrise supra. Pentru aceste motive, Înalta Curte consideră că nu se verifică, în cauza pendinte, o nerespectare, de către prima instanță, a prevederilor art. 33 din C. proc. civ., sentința civilă nr. 510 din 28 noiembrie 2024 fiind apărată de orice critică subsumabilă cazului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. În continuare, examinând criticile recurentei - pârâte, prin care aceasta invocă incidența cazului de casare reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte le găsește, de asemenea, nefondate. Din actele dosarului rezultă că reclamanții au solicitat, la data de 22 martie 2019, transformarea posturilor ocupate de aceștia din funcții de grefier arhivar cu studii medii în funcții de grefier arhivar cu studii superioare, ca urmare a promovării examenului organizat în perioada 27-28 noiembrie 2018 de Curtea de Apel București în condițiile prevăzute de Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate și de Regulament privind organizarea și desfășurarea concursului sau examenului pentru definitivarea în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale în cadrul aceleași instanțe ori aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările și completările ulterioare. Refuzul Ministerului Justiției de a da curs unor atare solicitări rezultă din Adresa nr. x din 20 decembrie 2018, care, chiar dacă este anterioară formulării cererii reclamanților reflectă poziția pârâtului față de atare solicitări, fiind adresată Curților de Apel. Circumstanțele particulare ale cauzei pendinte relevă faptul că ipoteza incidentă este cea a unui examen de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare ce a fost deja organizat și s-a desfășurat, nici organizarea examenului și nici rezultatele acestuia nefiind contestate. Se mai reține că, după cum a arătat Curtea de Apel București în adresa nr. x/13.10.2025, la data organizării examenului de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, bugetul întocmit și aprobat în condițiile legii acoperea cheltuielile corespunzătoare drepturilor salariale lunare aferente funcției în care urma să aibă loc promovarea, fiind îndeplinite, astfel, condițiile de fond stabilite în Decizia nr. 61/2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, al cărei dispozitiv are următorul conținut: "Admite sesizarea formulată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință: În interpretarea dispozițiilor art. 43 și art. 90 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 81 și 101 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:-personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau studii de licență în arhivistică poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet (inclusiv al celor militare). În interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale regulamentului aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:- organizarea examenului de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, poate avea loc doar în măsura în care bugetul întocmit și aprobat în condițiile legii acoperă cheltuielile corespunzătoare drepturilor salariale aferente funcției în care urmează să aibă loc promovarea. Drepturile salariale corespunzătoare noii funcții se acordă de la data numirii în postul de grefier arhivar cu studii superioare." Mai mult, în adresa nr. x/13.10.2025, Curtea de Apel București a arătat că la același concurs de promovare, au participat și alți grefieri arhivari cu studii medii care au fost încadrați în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, ulterior, în urma punerii în executare a unor hotărâri judecătorești. Într-un atare context, autoritățile competente aveau obligația să finalizeze procedura administrativă declanșată prin organizarea și desfășurarea examenului de promovare, prin emiterea ordinului de modificare a statelor de funcții și prin emiterea deciziilor de încadrare. Contrar susținerilor recurentei, condiția studiilor medii prevăzută de art. 38 din Legea nr. 567/2004 privește recrutarea inițială în funcție, iar nu procedura de promovare. Promovarea reprezintă o modalitate distinctă de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate și este guvernată de reguli proprii, care permit avansarea în treaptă profesională superioară a celor care au promovat examenul. Legea nr. 153/2017 reglementează expres salarizarea funcțiilor de grefier arhivar cu studii superioare, incluzând grile salariale distincte în Anexa V, cap. II. Mai mult, art. 31 alin. (4) din aceeași lege impune autorității obligația de a transforma postul ocupat într-unul de nivel superior, în lipsa unui post vacant, astfel încât promovarea să producă efecte. Refuzul Ministerului Justiției de a emite ordinul de modificare a statelor de funcții a fost corect calificat de instanța de fond drept refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004. Simpla invocare a unor aspecte de oportunitate nu poate prevala asupra obligației legale de a pune în aplicare rezultatul unui examen legal organizat, iar principiul nediscriminării impune aplicarea unui tratament egal grefierilor arhivari cu studii medii care au promovat la același examen organizat în perioada 27-28 noiembrie 2018 de Curtea de Apel București. Astfel, instanța de fond a interpretat și a aplicat corect dispozițiile Legii nr. 567/2004, Legii nr. 153/2017 și ale Hotărârii CSM nr. 181/2007, autoritățile administrative nefiind îndreptățite să refuze finalizarea procedurii de promovare în absența unui temei legal, transformarea postului și emiterea deciziei de încadrare fiind consecințe firești ale promovării. În raport de aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că, în esență, criticile formulate de recurenta-pârâtă Înalta Curte de Casație și Justiție nu relevă o încălcare, de către prima instanță, a normelor de drept material, nefiind întrunite nici condițiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Față de cele arătate în precedent, observând prevederile art. 496 C. proc. civ. raportate la art. 20 din Legea nr. 554/2004 și fiind infirmate motivele de casare/nelegalitate invocate de recurenta-pârâtă, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr. 510 din 28 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Craiova - secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.