ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2820/2023

Ședința publică din data de 25 mai 2023

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, inițial, la data de 30.12.2021, pe rolul Tribunalului Olt, sub nr. x/2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel București și Ministerul Justiției, obligarea pârâtei Curtea de Apel București să emită decizia de promovarea din funcția de grefier arhivar șef cu studii medii în cea de grefier arhivar șef cu studii superioare și obligarea pârâților Ministerul Justiției și Curtea de Apel București să stabilească corect modul de calcul al drepturilor salariale lunare și, în acest sens, să plătească diferențele salariale aferente perioadei decembrie 2018-18.11.2019.

Prin sentința civilă nr. 621 din 31 martie 2022, Tribunalul Olt-Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

1.2. Cauza a fost înregistrată, la data de 11.05.2022, pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2022.

Prin sentința civilă nr. 268 din 19 octombrie 2022, Curtea a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției în ceea ce privește petitul cererii referitor la plata drepturilor salariale și, prin urmare, a respins cererea astfel formulată în contradictoriu cu MJ ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis acțiunea având ca obiect refuz soluționare cerere și a obligat pârâtul MJ la emiterea Ordinului privind aprobarea modificării statului de funcții al Curții de Apel București în ceea ce o privește pe reclamantă, în sensul luării în considerare a funcției de grefier arhivar cu studii superioare, conform rezultatelor examenului desfășurat în cadrul Curții de Apel București la data de 03.12.2018.

A obligat pârâta Curtea de Apel București să emită reclamantei decizia de încadrare în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, conform rezultatelor examenului desfășurat în cadrul Curții de Apel București, la data de 03.12.2018, și să stabilească modul de calcul al drepturilor salariale ale reclamantei.

A respins, ca inadmisibilă, cererea de plată a drepturilor salariale aferente perioadei decembrie 2018 până în prezent.

Împotriva acestei sentințe, pârâtul Ministerul Justiției a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

A susținut că soluția instanței de fond în ceea ce privește pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată, anume emiterea de către ministrul justiției a unui ordin de modificare a statelor de funcții, este netemeinică și nelegală. Conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 și art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu se solicită studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii.

Noua lege de salarizare, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prevede dar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari cu studii superioare, fapt care, însă, nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe o funcție, aceasta fiind consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de legea care reglementează statutul acestora.

Ca atare, numai după modificarea și completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar și registrator, persoanele care ocupă aceste funcții și au absolvit studii superioare pot susține examenul de promovare în funcțiile de grefier arhivare și registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcții cu gradul corespunzător vechimii și salarizate în conformitate cu prevederile Legii cadrul nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Conform art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, "Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziții nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres".

În acest sens, Curtea Constițională a arătat, prin Decizia nr. 95/2006, că abrogarea implicită - parțială sau totală - a unei dispoziții legale se produce atunci când, printr-un act normativ ulterior, se instituie reguli care contrazic, parțial sau total, conținutul normativ al acesteia. Or, în cauză, normele în discuție nu se află în contradicție, întrucât nu au același obiect, iar legea ulterioară, Legea-cadru nr. 153/2017, nu conține o dispoziție legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004 .

Pe de altă parte, este adevărat că transformarea posturilor se aprobă de ministrul justiției prin ordin, însă decizia de transformare a posturilor de grefier este în primul rând una de oportunitate, în prealabil emiterii ordinului ministrului justiției fiind necesară o analiză de oportunitate a cererilor de transformare, pentru că dreptul de apreciere cu privire la încadrarea persoanelor care au absolvit studii superioare juridice aparține angajatorului, adică președintelui curții de apel.

Pentru termenul din 25 mai 2023, s-a dispus citarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în locul Ministerului Justiției, avându-se în vedere modificările legislative survenite ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, respectiv art. 142 alin. (6), potrivit căruia Înalta Curte Înalta Curte de Casație și Justiție se subrogă în toate drepturile și obligațiile de natură procesuală ale Ministerului Justiției privind bugetul instanțelor, ce decurg din aplicarea alin. (2) al aceluiași articol.

Examinând sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs și a normelor de drept incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, neputându-se reține că instanța ar fi interpretat eronat dispozițiile legale.

4.1. Demersul intimatei-reclamante vizează obligarea pârâților Ministerul Justiției și Curtea de Apel București la modificarea statului de funcții și la emiterea deciziei de încadrare în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, ca urmare a promovării examenului organizat de Curtea de Apel București în perioada 27-28 noiembrie 2018, respectiv de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare.

Înalta Curte reține că baza legală în temeiul căreia a fost organizat acest examen este Legea nr. 153/2017 respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 și 9 prin care s-au introdus funcțiile de grefier-arhivar treapta I, II și debutant, cu nivel de studii superioare.

În vederea executării dispozițiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 820/2018 a decis modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului și examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare și din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările și completările ulterioare.

Prin această hotărâre au fost stabilite condițiile de participare la examenul de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare (art. 10

1

alin. (4), dar și modalitatea de numire în noile funcții (art. 39 și 41).

Contrar susținerilor recurentului-pârât, Înalta Curte reține că această condiție de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcția de grefier arhivar. Or, în prezenta cauză nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcție conform dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 și art. 8

1

și 8

2

din hotărârea CSM 181/2007.

Legea nr. 567/2004 prevede atât condiții de încadrare cât și condiții de promovare a personalului auxiliar, iar Legea cadru nr. 153/2017 prevede promovarea personalului plătit din fonduri publice și arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Or, aceste acte sunt Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de Curtea de Apel București, în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate.

Prin urmare, refuzul recurentului-pârât este nejustificat deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcția de grefieri arhivari cu studii medii în funcția de grefieri arhivari cu studii superioare, cât și salarizarea acestora, neputând fi primite alegațiile acestuia cu privire la necesitatea modificării Legii nr. 567/2004 în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar.

Emiterea deciziilor de numire în funcție a grefierilor declarați admiși la examenul organizat de Curtea de Apel București la data de 27-28 noiembrie 2018, conform prevederilor art. 39 și 41 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 se poate face doar ulterior modificării statelor de funcții și de personal, prin ordin al Ministrului Justiției, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată și modificată "Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiției."

Înalta Curte nu poate primi nici susținerile recurentului-pârât în sensul că cercetarea aspectelor referitoare la promovarea grefierilor arhivari, în vederea emiterii ordinului de aprobare a statelor de funcții, precum și operațiunea de emitere a acestui ordin, reprezintă chestiuni de oportunitate, asupra cărora apreciază angajatorul și ordonatorul principal de credite, neputând fi supuse cenzurii instanței judecătorești.

Este adevărat că manifestarea de voință a autorității publice, în actul său decizional este ghidată și de criteriul oportunității acestei măsuri, fără a se ignora însă criteriul legalității, nefiind de acceptat un act administrativ oportun, însă nelegal.

Într-adevăr, oportunitatea actului administrativ se manifestă prin posibilitatea emitentului de a alege în mod subiectiv și conjunctural momentul și amploarea intervenției, soluția sa corespunzând interesului concret pe care își propune să îl asigure. Însă, apreciind oportunitatea față de anumite circumstanțe, autoritatea publică trebuie să respecte limitele legale și constituționale, pentru a evita conturarea unui exces de putere, iar oportunitatea văzută ca posibilitate de apreciere pe care legea o permite unei structuri administrative ține de legalitatea actului, jurisprudența actuală consacrând această abordare.

În egală măsură, Înalta Curte reține că, inserând excesul de putere printre temeiurile acțiunii în contencios administrativ, definit ca "exercitarea dreptului de apreciere al autoritățile publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor", art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 oferă o consacrare normativă atribuției instanței de a examina conduita autorităților publice inclusiv din perspectiva modului de exercitare a puterii discreționare și încadrării ei în limitele marjei de apreciere conferite de lege, răspunzând imperativului menținerii unui echilibru rezonabil între interesul public și drepturile subiective sau interesele legitime private ce pot fi lezate prin actul administrativ emis sau prin refuzul emiterii acestuia în scopul valorificării dreptului subiectiv privat, act administrativ asimilat. Altfel spus, oportunitatea se află în strânsă dependență cu puterea discreționară a autorității publice, desemnând facultatea acesteia dată de lege de a alege, după aprecierea sa, între mai multe soluții posibile, aplicabile la cazul concret, existând deci o marjă de libertate lăsată la libera apreciere a unei autorități, astfel încât să poată recurge, în vederea atingerii scopului indicat de legiuitor, la orice mijloc de acțiune, în limitele competenței sale.

Instanța de contencios administrativ, cu atributul deplinei jurisdicții pe care o are, este îndreptățită a analiza oportunitatea din perspectiva excesului de putere, privită așa cum rezultă din dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

În cauză, nu au fost contestate nici organizarea examenului și nici rezultatele acestuia, fiind legale și producând efecte juridice. În plus, organizarea examenului de promovare nu este condiționată de existența vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea Ministerului Justiției, refuzul acestuia de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel București cu luarea în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenulului organizat, fiind nejustificat și vătămând dreptul intimatei-reclamante.

4.2. Temeiul legal al soluției adoptate

Prin urmare, criticile dezvoltate prin cererea de recurs nu sunt apte a duce la casarea sentinței recurate, care a fost pronunțată și motivată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, astfel că, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de succesor în drepturi și obligații al pârâtului Ministerul Justiției, împotriva sentinței nr. 268 din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.