- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 15 octombrie 2025
Decizia nr. 4662/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal
Asupra prezentei căi de atac; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 1 martie 2023, pe rolul Curții de Apel București - secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară și Senatul României - Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, a formulat contestație împotriva rezoluției inspectorului-șef al Inspecției Judiciare nr. C23-76/03.02.2023, prin care a fost respinsă plângerea formulată împotriva rezoluției de clasare nr. 22-3428/20.12.2022, astfel cum a fost îndreptată prin rezoluția de îndreptare a erorilor materiale din 02.02.2023, solicitând desființarea rezoluțiilor de clasare și respingere pronunțate în dosarul nr. x/04.11.2022, cu trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor, în sensul radierii dosarului disciplinar anterior indicat de pe rolul Inspecției Judiciare, urmată de trimiterea răspunsului solicitat de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României la petiția reclamantului, înregistrată sub nr. x/2022 din 02.11.2022.
În cuprinsul contestației, recurentul-reclamant a invocat și excepția de neconstituționalitate a art. 46 alin. (6) din Legea nr. 305/2022. La data de 19 mai 2023, reclamantul A. a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 188 alin. (1) - (2) din Regulamentul Senatului, în raport cu prevederile art. 51 alin. (4) din Constituția României, privind dreptul la petiționare, precum și cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituția României, privind dreptul la un proces echitabil.
2. Hotărârea instanței de fond Prin încheierea din data de 25 septembrie 2023, Curtea de Apel București - secția IX-a contencios administrativ și fiscal, pronunțându-se asupra competenței generale, materiale și teritoriale de soluționare a cauzei, a reținut că, în ceea ce privește capătului 1 de cerere, este competentă, conform art. 46 alin. (3) din Legea nr. 305/2022, iar în ceea ce privește al doilea capăt de cerere, cel formulat în contradictoriu cu Senatul României - Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, este, de asemenea, competentă conform art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Totodată, a respins excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul Senatul României - Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, a calificat excepția inadmisibilității invocată de către pârâta Inspecția Judiciară ca fiind apărare de fond și a amânat pronunțarea cu privire la cererile de sesizare a Curții Constituționale formulate de către reclamant, precum și cu privire la fondul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 1729 din 6 noiembrie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: (i) a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (6) din Legea nr. 305/2022; (ii) a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (6) din Legea nr. 305/2022; (iii) a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 188 alin. (1) și alin. (2) din Regulamentul Senatului și cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepțiile fiind inadmisibile; (iv) a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară și Senatul României - Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză Reclamantul A. a exercitat cale de atac, intitulată "apel", împotriva încheierii de ședință din data de 25 septembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București - secția IX-a contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește soluția de respingere de către instanța de fond a solicitării reclamantului de declinare a competenței în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București a capătului de cerere privind obligația de a face, promovat în contradictoriu cu pârâtul Senatul României - Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, precum și împotriva sentinței civile nr. 1729 din data de 06 noiembrie 2023 pronunțate de aceeași instanță privind soluția de respingere, ca neîntemeiată, a acțiunii reclamantului formulate în contradictoriu cu pârâtul Senatul României.
4. Apărările formulate în cauză 4.1. Intimatul-pârât Senatul României a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat, în principal, excepția nulității recursului declarat de reclamant în prezenta cauză, și în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. 4.2. Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară, de asemenea, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil. 4.3. La dosarul cauzei, a fost depus răspuns la întâmpinare de către reclamantul A.. II. Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității prezentei căi de atac, Înalta Curte reține următoarele: Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc.
civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii." Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală. Din circumstanțele particulare ale cauzei, rezultă că prin petiția înaintată Inspecției Judiciare - Direcția de inspecție pentru procurori de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României, în data de 04.11.2022, reclamantul A. a criticat modul de exercitare a atribuțiilor de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care a instrumentat și soluționat dosarul nr. x/2022 al secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
Lucrarea a fost soluționată de către inspectorul judiciar desemnat, prin rezoluția din data de 20.12.2022 prin care s-a dispus clasarea acesteia, în temeiul art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, întrucât din verificările efectuate nu au fost evidențiate indicii privind săvârșirea vreuneia dintre abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată. Petentul a formulat plângere împotriva acestei rezoluții, care a fost respinsă de Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare prin rezoluția nr. C23-76 din data de 03.02.2023.
Prin demersul judiciar inițiat, reclamantul A. a solicitat desființarea rezoluțiilor de clasare și respingere pronunțate în dosarul nr. x/04.11.2022, cu trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor, în sensul radierii dosarului disciplinar anterior indicat de pe rolul Inspecției Judiciare, urmată de trimiterea răspunsului solicitat de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României la petiția reclamantului, înregistrată sub nr. x/2022 din 02.11.2022. Prin sentința civilă nr. 1729 din data de 6 noiembrie 2023, Curtea de Apel București - secția IX-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea reclamantului ca neîntemeiată, constatând că rezoluțiile contestate sunt legale și temeinice.
Totodată, a respins și capătul de cerere formulat în contradictoriu cu Senatul României - Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, prin care reclamantul a solicitat obligarea acestui pârât să trimită spre soluționare petiția ministrului justiției sau să o prezinte Senatului, conform art. 29 alin. (4) din Regulamentul Comisiei și apoi să îi comunice soluția adoptată în privința petiției, conform art. 188 alin. (2)-(4) din Regulamentul Senatului, având în vedere faptul că, prin adresa nr. x/2022 acesta a înaintat spre soluționare petiția către Inspecția Judiciară, care a procedat la efectuarea verificărilor prealabile și a comunicat petentului soluția adoptată la sesizarea sa prin cele două rezoluții contestate.
Împotriva acestei din urmă sentințe, precum și împotriva încheierii premergătoare de ședință, din data de 25 septembrie 2023, reclamantul A. a promovat cale de atac. Potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022, așadar anterior momentului introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 1 martie 2023, hotărârile secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București prin care se soluționează contestațiile împotriva rezoluțiilor de clasare emise de Inspecția Judiciară și împotriva rezoluțiilor inspectorului-șef sunt definitive. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii.
Prin urmare, Înalta Curte constată că prezenta cale de atac exercitată de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1729 din 6 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, este inadmisibilă, fiind promovată împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a fi atacată cu apel sau recurs. În ceea ce privește încheierea de ședință din data de 25 septembrie 2023, prin care instanța de fond s-a declarat competentă să soluționeze cauza și a amânat pronunțarea asupra cauzei, Înalta Curte reține că aceasta face parte integrantă din hotărârea finală, astfel că nu este susceptibilă de atac pe cale separată, ci doar odată cu hotărârea prin care se finalizează judecata.
Relevante în acest sens sunt dispozițiile art. 132 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit cărora "Dacă instanța se declarată competentă, va trece la judecarea pricinii. Încheierea poate fi atacată numai odată cu hotărârea pronunțată în cauză", precum și cele ale art. 466 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora: "împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul în care legea dispune altfel". Or, având în vedere că hotărârea pronunțată asupra fondului cauzei este definitivă și nesusceptibilă de vreo cale de atac, Înalta Curte constată că nici încheierea premergătoare de amânare a pronunțării nu mai poate face obiectul unui control judiciar autonom.
În lipsa unei dispoziții legale exprese care să permită atacarea separată a unei asemenea încheieri, calea de atac formulată împotriva acesteia este inadmisibilă. Pentru considerentele arătate, în vederea respectării principiului legalității căii de atac înscris în art. 7 alin. (1) și art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității, invocată de intimata-pârâtă Inspecția Judiciară și va respinge calea de atac exercitată de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din data de 25 septembrie 2023 și a sentinței civile nr. 1729 din data de 06 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București - secția IX-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge ca inadmisibilă calea de atac exercitată de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din data de 25 septembrie 2023 și a sentinței civile nr. 1729 din data de 06 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București - secția IX-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată astăzi, 15 octombrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.