ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3891/2023

Ședința publică din data de 15 septembrie 2023

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal la data de 14.04.2022, reclamantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a formulat, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, contestație împotriva Rezoluției nr. C22-478 din 22.03.2022, dispusă de inspectorul șef al Inspecției Judiciare, prin care a fost respinsă plângerea formulată de Direcția Națională Anticorupție - structura centrală împotriva Rezoluției nr. 318 din 21.02.2022, emisă de Direcția de inspecție pentru judecători (lucrarea nr. 22-534), solicitând desființarea rezoluției de clasare nr. 318/2022 a sesizării nr. 386/C/2022 din 11.02.2022 a Direcției Naționale Anticorupție, precum și a rezoluției nr. C22-478 din 22.03.2022 a inspectorului șef al Inspecției Judiciare, de respingere a plângerii formulate de reclamantă, cu consecința trimiterii dosarului pentru completarea verificărilor la Inspecția Judiciară, în baza art. 45

1

alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004.

Prin sentința civilă nr. 2291 de la data de 05.12.2022 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal au fost anulate ca netimbrate cererile de intervenție formulate de intervenienții în nume propriu A. și B..

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul MINISTERUL PUBLIC- PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE- DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, în contradictoriu cu pârâta INSPECȚIA JUDICIARĂ.

Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a formulat recurs Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția Națională Anticorupție, invocând ca temei al cererii de recurs dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinței de fond și rejudecând cauza, să se admită contestația formulată împotriva Rezoluției nr. 318/2022.

Susține, în esență, recurentul -reclamant că, prin sentința civilă recurată prima instanță a efectuat o apreciere superficială a coordonatelor cauzei sens în care apare ca nemotivată soluția emisă la judecata cauzei în fond.

Subsumat celui de-al doilea motiv de casare, recurenta a invocat încălcarea de prima instanță a normelor de drept material de la art. 99 din Legea nr. 303/2004 față de împrejurarea că DNA a supus controlului judecătoresc lipsa situației excepționale care să justifice schimbarea completului de judecată în dosarul penal nr. x/2015

În raport de repartizarea dosarului penal anterior amintit unui alt complet în materie penală ca urmare a emiterii unei Hotărâri a Colegiului de Conducere al Curții de Apel București, recurentul susține că a fost încălcat principiul continuității completului precum și principiul repartizării aleatorii a cauzei.

În drept, pentru admiterea prezentei căi de atac, au fost invocate disp. art. 486, art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ. .

La data de 23.06.2023, recurentul a formulat cerere de renunțare la judecată invocând temeiul de drept de la art. 406 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a depus întâmpinare la data de 22 mai 2023, solicitând respingerea cererii de recurs ca nefondate, cu consecința menținerii hotărârii de primă instanță deoarece este legală și temeinică.

A precizat că primul motiv de casare invocat de recurentă nu se confirmă câtă vreme sentința civilă atacată nu conține motive contradictorii și nici motive străine de natura cauzei.

De asemenea concluziile intimatei sunt de respingere și a motivului de casare ce vizează aplicarea greșită a legii deoarece, în mod corect, prima instanță a reținut legalitatea soluțiilor cuprinse în rezoluția IJ atacată în cauză prin raportare la dispozițiile art. 7 alin. (1) lit. g) din ROIIJ.

În drept, a invocat disp. art. 490 C. proc. civ. raportat la art. 205 alin. (2) C. proc. civ. .

La data de 10 iulie 20233 intimata Inspecția Judiciară a depus punct de vedere asupra cererii de renunțare la judecata recursului solicitând instanței de control judiciar să ia act de manifestarea ce voință a recurentei.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

La data de 23 iulie 2023, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a depus la dosar o "Cerere de renunțare la judecata recursului", întemeiată pe disp. art. 406 C. proc. civ. .

Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a formulat un punct de vedere cu privire la cererea de renunțare la judecata recursului, solicitând instanței de control judiciar să ia act de manifestarea de voință a recurentului.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte va califica cererea de renunțare la judecata recursului formulată de recurentul - reclamant Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, ca fiind o cerere de achiesare la hotărârea de la fondul cauzei, conform art. 463 C. proc. civ.

Înalta Curte, deliberând asupra cererii de renunțare, astfel cum a fost formulată de recurentatul - reclamant Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, constată următoarele:

Potrivit art. 463 C. proc. civ., "(1) Achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre. (2) Achiesarea, atunci când este condiționată, nu produce efecte decât dacă este acceptată expres de partea adversă. (3) Dispozițiile art. 404 rămân aplicabile",m iar art. 464 prevede:

"(1) Achiesarea poate fi expresă sau tacită, totală ori parțială.(2) Achiesarea expresă se face de parte prin act autentic sau prin declarație verbală în fața instanței ori de mandatarul său în temeiul unei procuri speciale. (3) Achiesarea tacită poate fi dedusă numai din acte sau fapte precise și concordante care exprimă intenția certă a părții de a-și da adeziunea la hotărâre. (4) Achiesarea poate fi totală, dacă privește hotărârea în întregul ei sau, după caz, parțială, dacă privește numai o parte din hotărârea respectivă".

Analizând în continuare cererea de renunțare la judecata recursului formulată de recurentul-reclamant Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, din perspectiva dispozițiilor art. 463 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 9 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, cu privire la dreptul de dispoziție al părților, normă legală în conformitate cu care obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, iar partea poate oricând renunța la judecată, în condițiile legii.

Instanța de control judiciar are în vedere, deopotrivă, și dispozițiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd că: "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

În cauză, Înalta Curte constată că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata căii de atac, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului-reclamant, care nu este supus cenzurii Înaltei Curți, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Prin urmare, întrucât în speță recurentul a renunțat la judecata recursului, conform art. 463 alin. (1) C. proc. civ., iar renunțarea este un act de dispoziție unilateral și irevocabil, dând eficientă principiului disponibilității, instanța va lua act de renunțare.

Pentru aceste considerente, în raport de dispozițiile art. 463 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de cererea formulată de recurentul- reclamant Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție de renunțare la judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 2291 din 5 decembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul art. 463 alin. (1) C. proc. civ., ia act de renunțarea recurentului - reclamant Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție la judecata recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 2291 din 5 decembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 septembrie 2023.