ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1823/2024

Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a formulat, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, contestație împotriva Rezoluției nr. C 22-676 din 27.04.2022, emisă de inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, prin care a fost respinsă plângerea formulată de Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală împotriva Rezoluției nr. 532 din 28 martie 2022 emisă de Direcția de inspecție pentru judecători, solicitând desființarea rezoluției de clasare nr. 532/2022 cu privire la sesizarea D.N.A. nr. 559/C/2022, precum și a rezoluției nr. C 22-676 din 27.04.2022 a inspectorului șef de respingere a plângerii formulate de subscrisa, cu consecința trimiterii dosarului pentru completarea verificărilor la Inspecția Judiciară, în baza art. 45 1 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1898 din 1 noiembrie 2022 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs recurentul-reclamant Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. La data de 26.02.2024 recurentul-reclamant a depus cerere de renunțare la judecată întemeiată pe dispozițiile art. 406 C. proc. civ., iar la solicitarea instanței de a preciza obiectul actului de dispoziție, prin adresa nr. x/2022 din data de 26.03.2024 a comunicat faptul că cererea de renunțare a fost formulată cu privire la cererea de recurs.

Apărările formulate de intimată Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a depus întâmpinare, solicitând, în esență respingerea recursului și menținerea ca legală a hotărârii primei instanțe. De asemenea, intimata a depus note scrise, exprimând acordul pentru a se lua act de cererea de renunțare la judecata recursului.

Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de renunțare la judecata recursului În procesul civil, manifestarea de voință în sensul de a se renunța la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității prevăzut de art. 9 C. proc. civ. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, iar art. 463 din același cod definește achiesarea la hotărâre drept renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja. În prezenta cauză, se constată că recurentul-reclamant a precizat expres că înțelege să renunțe la judecata cererii de recurs, astfel încât, având în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., care impun judecătorului să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, Înalta Curte va lua act de cererea recurentului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție de renunțare la judecata recursului promovat. PENTRU ACESTE MOTIVE,