ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3765/2023

Ședința publică din data de 12 septembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 24.05.2022, reclamantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară desființarea rezoluției de clasare nr. 510/2022 din 23.03.2022 cu privire la sesizarea nr. x/2022 din 28.02.2022 a Direcției Naționale Anticorupție, precum și a Rezoluției nr. C22-694 din 04.05.2022 a inspectorului șef al Inspecției Judiciare, de respingere a plângerii formulate de aceasta, cu consecința trimiterii dosarului pentru completarea verificărilor la Inspecția Judiciară, în baza art. 451 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Hotărârea ce face obiectul recursului

Prin sentința civilă nr. 1799 din 20 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 1799 din 20 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și cu consecința modificării soluției în sensul admiterii contestației, desființarea Rezoluției nr. C 22-694 din 4.05.2022, dispusă de inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, cât și a Rezoluției de clasare nr. 510 din 23.03.2022 a Direcției de inspecție pentru judecători din cadrul Inspecției Judiciare și dispunerea de către instanța de judecată a completării verificărilor în cauză.

Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în recurs

Intimata Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare la recursul promovat de reclamant, solicitând respingerea acestuia, ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția președintelului completului învestit aleatoriu cu judecarea dosarului, din data de 3 martie 2023, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 12 septembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților, când, Înalta Curte, luând act de solicitarea recurentului - reclamant de judecare a cauzei în lipsă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. declară dezbaterile închise și reține dosarul spre soluționare asupra cererii de renunțare la judecata recursului.

La data de 25 iulie 2023, recurentul-reclamant Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a transmis la instanță o cerere de renunțare la judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 406 alin. (4) C. proc. civ., această cerere fiindu-i comunicată și intimatei, pentru a-și exprima poziția cu privire la aceasta.

La data de 4 septembrie 2023 s-a transmis prin e-mail, din partea intimatei Inspecția Judiciară un punct de vedere în cadrul căreia își exprimă acordul față de renunțarea recurentului la judecata recursului.

Considerentele și soluția instanței de recurs

Cu privire la cererea de renunțare la judecata recursului.

Înalta Curte, având de analizat "cererea de renunțare la judecată", astfel cum a fost formulată de recurentul -reclamant, reține că procesul civil pornește la inițiativa reclamantului care fixează prin actul de sesizare obiectul și limitele procesului, iar asupra acestuia, în condițiile legii, are un drept de dispoziție, drept reglementat prin dispozițiile art. 9 C. proc. civ., manifestat inclusiv prin posibilitatea reclamantului ca, potrivit art. 406 alin. (1) C. proc. civ., să renunțe la judecarea cauzei oricând, în tot sau în parte, verbal în ședința de judecată ori prin cerere scrisă.

Instanța constată că în cauză recurentul - reclamant Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a formulat cerere de renunțare întemeiată pe dispozițiile art. 406 alin. (4) C. proc. civ.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă."

Înalta Curte reține deopotrivă aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 9 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, cu privire la dreptul de dispoziție al părților, dispoziții în conformitate cu care obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, iar partea poate oricând renunța la judecată, în condițiile legii.

Instanța de control judiciar are în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd următoarele: "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere acordul expres al intimatei cu privire la cererea de renunțare formulată de recurentul - reclamant, reținând deopotrivă, că renunțarea este un act de dispoziție unilateral și irevocabil, dând eficientă principiului disponibilității, instanța va lua act de renunțarea recurentului la judecata recursului.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte urmează să ia act de renunțarea recurentului-reclamant Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție la judecata recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1799 din data de 20 octombrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția de VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul art. 406 alin. (4) C. proc. civ. ia act de renunțarea recurentului -reclamant Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție la judecata recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 1799 din data de 20 octombrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția de VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 12 septembrie 2023.